Turcia: zăngănit de arme, probleme economice și ambiții globale

de | oct. 30, 2024 | Analize, TURCIA | 0 comentarii

Republica Turcia îşi va continua operaţiunile militare în nordul Irakului şi al Siriei împotriva poziţiilor PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), în scopul ”eliminării” ameninţării teroriste, a declarat preşedintele Recep Tayyip Erdogan. ”Îi împiedicăm să respire pe teroriştii care trăiesc la frontierele noastre. Până la stabilirea unei ţări şi a unei regiuni fără terorism, vom continua […]

Republica Turcia îşi va continua operaţiunile militare în nordul Irakului şi al Siriei împotriva poziţiilor PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), în scopul ”eliminării” ameninţării teroriste, a declarat preşedintele Recep Tayyip Erdogan. ”Îi împiedicăm să respire pe teroriştii care trăiesc la frontierele noastre. Până la stabilirea unei ţări şi a unei regiuni fără terorism, vom continua această luptă pe mai multe dimensiuni”, a subliniat şeful statului turc referindu-se la operaţiunile în desfăşurare ale armatei turce în Irak şi în nordul Siriei.

Atentat sângeros

Organizaţia PKK a revendicat în 23 octombrie un atentat ce a vizat sediul industriilor apărării de la Ankara, atac soldat cu cinci morţi şi 22 de răniţi. ”Atunci când detectăm o ameninţare pentru ţara noastră, atât în interiorul, cât şi în exteriorul frontierelor noastre, nimeni nu ne poate împiedica să o eliminăm”, a continuat Erdogan într-un discurs rostit cu ocazia marcării a 101 ani de la fondarea Republicii Turcia.
El s-a declarat pregătit să ”recurgă la toate mijloacele pentru a pune capăt terorismului”. ”Acum suntem capabili să dezvoltăm arme de care avem nevoie în lupta contra terorismului şi nu avem nevoie de permisiunea nimănui”, a adăugat preşedintele Turciei.
Acesta a ţinut să accentueze că ţara sa a devenit cel mai mare producător mondial de drone. ”Începând din 2018, 65% din vânzările de drone înarmate în lume au fost realizate de companii turce”, a spus el.

Ofensivă aeriană

Forţele turce au atacat poziţii ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Siria şi Irak, iar într-o postare pe platforma X, Ministerul turc al Apărării a informat că atacurile au vizat poziţii ale PKK în nordul Irakului şi ale miliţiei kurde YPG, considerată de Turcia drept aliat al PKK, în nordul Siriei.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) şi activişti kurzi au confirmat atacurile în nordul Siriei, precizând că ele au vizat infrastructuri din jurul Al-Hasakah, fiind distruse silozuri de grâu, o lăptărie şi o fabrică de brânzeturi. Potrivit surselor, au mai fost atacate infrastructuri de apă, gaz şi electricitate.
Potrivit Ministerului turc al Apărării, 23 de terorişti au fost eliminaţi în Irak şi 14 în Siria.
PKK, scoasă în afara legii ca organizaţie teroristă în Turcia, Uniunea Europeană şi SUA, luptă împotriva statului turc începând din anii 1980. Cartierul său general se află în Munţii Qandil din nordul Irakului. Turcia ocupă regiunile de frontieră în nordul Siriei, în cooperare cu grupări rebele.

Show-ul BRICS

Summitul grupului BRICS, găzduit de preşedintele rus Vladimir Putin în oraşul Kazan şi încheiat săptămâna trecută, a cerut o încetare imediată a focului în Fâşia Gaza şi Liban, o soluţionare cât mai curând posibil pe cale paşnică a conflictului din Ucraina şi crearea unui sistem internaţional de plăţi alternativ, dar extinderea grupului către noi membri a fost amânată, în schimb 13 state au primit statutul de ţări asociate în BRICS.
Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, acest grup s-a extins mai devreme anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Arabia Saudită şi Argentina fuseseră de asemenea invitate să adere, dar prima încă nu a aderat efectiv, iar a doua a declinat invitaţia după ce noul preşedinte argentinian pro-american Javier Milei a respins intrarea ţării sale în acest grup.
Pe lângă liderii celor nouă state membre, care au participat toţi la summit, cu excepţia preşedintelui brazilian Lula da Silva care a intervenit prin videoconferinţă, Putin a invitat zeci de lideri la această întâlnire pe care a descris-o drept reuniunea unei „noi majorităţi mondiale” care să contrabalanseze dominaţia SUA în politica globală.

Numitor comun

Numitorul comun al reuniunii desfăşurate pe parcursul a trei zile, care a inclus şi numeroase întrevederi bilaterale, a fost cererea unei încetări imediate a focului în Fâşia Gaza, împreună cu avertismentul asupra riscului unui război pe scară largă în Orientul Mijlociu. Preşedinţii rus, chinez, turc şi iranian, respectiv Vladimir Putin, Xi Jinping, Recep Tayyip Erdogan şi Massoud Pezeshkian, au cerut Israelului să înceteze imediat bombardamentele şi au criticat Occidentul şi ONU pentru tolerarea uciderii a zeci de mii de civili palestinieni, critici formulate în prezenţa secretarului general al ONU, Antonio Gutteres.
Vizita acestuia din urmă în Rusia a indignat Ucraina, al cărei preşedinte, Volodimir Zelenski, a refuzat din acest motiv să-l primească pe Gutteres la Kiev, deşi acesta din urmă l-a avertizat pe Putin într-o întrevedere avută la summit că invazia rusă în Ucraina reprezintă o încălcare a Cartei ONU şi a dreptului internaţional. Totuşi, în timp ce liderii prezenţi la summitul BRICS şi-au manifestat oboseala faţă de războiul din Ucraina, de pildă preşedintele chinez regretând că „criza ucraineană se prelungeşte”, preşedintele Putin a rămas pe poziţie, reafirmând că orice negociere cu Kievul trebuie să ţină cont de situaţia de pe teren.

Ofensivă diplomatică

Multe state au acceptat invitaţia de a participa la summitul BRICS în speranţa că vor primi acolo invitaţia de a adera la acest grup, dar în cele din urmă extinderea a fost amânată. S-a decis în schimb acordarea statutului de state asociate pentru 13 ţări, care nu au fost anunţate precis, fiind însă scursă o listă pe care se regăsesc Turcia, Indonezia, Nigeria, Algeria, Belarus, Cuba, Bolivia, Kazahstan, Vietnam, Thailanda, Malaezia, Uzbekistan şi Uganda. Pe listă ar fi trebuit să se afle şi Venezuela, care însă a fost exclusă în urma unui veto al Braziliei.
O decizie semnificativă a summitului este crearea viitoare a unui sistem internaţional de plăţi alternativ platformei SWIFT, din care Rusia a fost exclusă după agresiunea contra Ucrainei. Un astfel de sistem le-ar permite ţărilor din aşa-numitul „Sud Global” utilizarea în schimburile comerciale internaţionale şi a altor monede în afara dolarului american şi euro, după ce tot în cadrul BRICS a fost decisă constituirea unei noi bănci pentru dezvoltare ca alternativă la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional. Acesta fond a reacţionat cu preocupare faţă de ideea unui sistem de plăţi care să excludă dolarul american şi euro, menţionând însă că aşteaptă detalii suplimentare despre acest demers înainte de a-i evalua efectele.

Ofensiva PKK

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a revendicat anterior pe contul său de Telegram atentatul comis miercuri lângă Ankara şi care a vizat sediul uzinei aerospaţiale Turkish Aerospace Industries (TAI), informează AFP. „Acţiunea de sacrificiu împotriva incintei TAI la Ankara în jurul orei 15.30 (12.30 GMT) miercuri 23 octombrie a fost întreprinsă de o echipă a ‘Batalionului Nemuritorilor'”, a anunţat PKK, care citează numele a doi autori ai atacului, un bărbat şi o femeie.
Operaţiunea era „planificată de multă vreme”, adaugă PKK, precizând că ea nu are legătură cu recentele evoluţii politice din Turcia, unde autorităţile par că doresc să angajeze o soluţie negociată pentru conflictul cu combatanţii kurzi. PKK subliniază că astfel de atacuri sunt necesare pentru a transmite „avertismente şi mesaje împotriva practicilor genocidare, masacrelor şi practicilor de izolare ale guvernului turc”

Grad de alertă

Turcia a ridicat gradul de alertă la portocaliu pe toate aeroporturile, după din urmă cu o zi de la Ankara, soldat cu cinci morţi şi 22 de răniţi, au anunţat media locale. Direcţia generală a aviaţiei civile a emis un ordin de punere în aplicare a unor măsuri de securitate ridicate pe toate aeroporturile ca răspuns la potenţiale ameninţări teroriste, a transmis postul de televiziune NTV.
În urma acestei decizii, măsurile de securitate au fost intensificate pe cele două aeroporturi internaţionale din Istanbul, Sabiha Gokcen şi Aeroportul Istanbul.
Cele două administraţii aeroportuare le-au recomandat, pe site-urile lor, pasagerilor să sosească cu cel puţin trei ore înainte de decolare pentru a evita întârzierile provocate de măsurile sporite de securitate.
Turcia are trei grade de alertă în aviaţia civilă – galben, portocaliu şi roşu – pentru a întări măsurile de securitate. Nivelul galben semnalează un risc ridicat din cauza unor ameninţări potenţiale, declanşând măsuri întărite de securitate fără schimbări drastice. Nivelul roşu înseamnă un risc sever cu ameninţare iminentă, declanşând protocoale de urgenţă precum evacuări şi măsuri extinse de securitate.

Originea și obiectivele PKK

Conflictul dintre Turcia și PKK are rădăcini adânci în istoria modernă a Turciei și a mișcării kurde. PKK a fost fondat în 1978 de Abdullah Öcalan și alți activiști kurzi ca un grup militant, care, inițial, urmărea obținerea unui stat independent kurd, în special în regiunile predominant kurde din sud-estul Turciei. Acesta a fost inspirat de ideologii marxiste și de mișcările de eliberare națională, având scopul de a obține autodeterminare pentru kurzii din Turcia.

În 1984, PKK a lansat o campanie de gherilă împotriva statului turc, marcând începutul conflictului armat. Această perioadă a fost caracterizată printr-un război de gherilă intens în sud-estul Turciei și printr-o reacție puternică din partea autorităților turce, care au impus măsuri de securitate severe și restricții asupra limbii și culturii kurde. Pe parcursul acestor ani, conflictele au dus la moartea a zeci de mii de oameni, inclusiv civili, și la deplasarea masivă a populației kurde.

În 1999, Abdullah Öcalan a fost capturat în Kenya de către serviciile secrete turce, ceea ce a avut un impact major asupra mișcării. După arestarea sa, Öcalan a făcut apel la încetarea luptelor armate și la o soluționare pașnică a conflictului, iar PKK a declarat un armistițiu unilateral. Însă, în absența unui progres politic semnificativ, armistițiul a eșuat în 2004, iar luptele au fost reluate.

Violență și tentative de negocieri

După reluarea conflictului, guvernul turc a întreprins mai multe operațiuni militare împotriva PKK, atât pe teritoriul național, cât și în nordul Irakului, unde grupul și-a stabilit baze. În anii 2012–2015, s-a înregistrat un nou efort de pace, incluzând negocieri secrete între guvernul turc și PKK, dar aceste încercări au fost abandonate în 2015, când violențele au reizbucnit.

Astăzi, conflictul rămâne activ și a devenit mai complex din cauza evoluțiilor regionale. PKK este considerat o organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană, deși SUA colaborează cu aliați ai PKK, precum Unitățile de Protecție a Poporului (YPG), în Siria, pentru a combate ISIS. Acest aspect adaugă tensiuni în relațiile internaționale ale Turciei și complicații geopolitice, în special cu SUA.

Conflictul dintre Turcia și PKK este unul dintre cele mai îndelungate și complexe conflicte etnice și politice din regiune, având implicații majore asupra stabilității regionale și asupra relațiilor internaționale ale Turciei.

Banca Mondială, ofertă pentru Turcia

Banca Mondială poartă discuţii cu Turcia pentru a-şi creşte finanţarea pe care o va oferi autorităţilor de la Ankara, dincolo de cele 35 de miliarde de dolari pe care a promis să le furnizeze până în 2028. „O nouă majorare a celor 35 de miliarde de dolari este aşteptată”, a precizat sursa care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Anul trecut, Banca Mondială a decis să majoreze finanţarea oferită Turciei, de la 17 miliarde de dolari, până la 35 miliarde de dolari. Directorul pentru Turcia de la Banca Mondială, Humberto Lopez, a declarat anul trecut, citat de mass-media internațională, că pachetul de 35 de miliarde de dolari a fost un răspuns al „angajamentului puternic” al autorităţilor de la Ankara pentru refacerea stabilităţii macroeconomice şi pentru a sprijini paşii care se fac în această direcţie.
Recent Turcia şi Banca Mondială au semnat acorduri de finanţare în valoare de 1,9 miliarde de dolari pentru patru proiecte. Ministrul turc al Finanţelor, Mehmet Simsek, a fost în Washington săptămâna aceasta pentru reuniunile G20 şi Băncii Mondiale. Finanţarea oferită Turciei de Banca Mondială se concentrează în principal pe energie regenerabilă, managementul inundaţiilor, adaptarea şi combaterea schimbărilor climatice şi sprijin pentru exportatori.
Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie.

Sfaturi pentru Turcia

Turcia ar trebui să evite o repetare a ultimei majorări a salariului minim care a alimentat inflaţia, atunci când va decide noua creştere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, şi în schimb să îşi concentreze măsurile de sprijin pe categoriile cele mai defavorizate, a declarat anterior şeful misiunii FMI din Turcia, Jim Walsh.
Cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, Jim Walsh a mai spus că discuţiile privind reducerea dobânzii de politică monetare sunt „probabil premature”, având în vedere că inflaţia este în continuare cu mult peste nivelul de 2%.
Autorităţile de la Ankara ar urma să anunţe în decembrie cu cât va fi majorat salariul minim de la începutul lui 2025, după ce în luna ianuarie 2024 salariul minim a fost majorat cu 49%, o decizie care a creat o inflaţie mare în primul trimestru al anului.
„Sperăm că scenariul nu se va repeta în acest an, pentru că ştim din experienţa multor ţări cu inflaţie ridicată, că stabilirea în acest fel a salariilor la nivel naţional este o ancoră importantă pentru aşteptările inflaţioniste. Acesta este un compromis pe care autorităţile trebuie să îl facă şi sunt conştiente de acest lucru”, a spus Walsh.

Programe sociale

În schimb, autorităţile de la Ankara ar trebui să se concentreze pe elaborarea de programe sociale care să ofere sprijin pentru gospodăriile cu venituri reduse, prin transferuri de bani gheaţă sau printr-un sprijin guvernamental mai bine ţintit, pentru a ajuta la creşterea veniturilor muncitorilor cu salarii mici, a spus Walsh.
Pieţele financiare se aşteaptă ca salariul minim să fie majorat cu aproximativ 25% de la 1 ianuarie 2025.
După majorarea salariului minim cu 49% la începutul acestui an, inflaţia în Turcia a crescut semnificativ, atingând un vârf de 75% în luna mai, dar între timp a coborât până la 49,4% în luna septembrie, coborând pentru prima dată în actualul ciclu sub dobânda de politică monetară, care este stabilită la 50%.
La şedinţa de politică monetară din octombrie 2024, Banca Turciei a lăsat nemodificat costul creditului şi a avertizat că recenta creştere a cifrelor privind inflaţia a creat şi mai multă incertitudine, un semnal care a confirmat punctul de vedere al analiştilor că o relaxare a politicii monetare va începe abia anul următor.

Condiții dure

În contextul în care condiţiile financiare au fost deja înăsprite, şeful misiunii FMI din Turcia, Jim Walsh, a declarat că Banca Centrală a Turciei ar trebui să îşi intensifice comunicarea şi că ar putea fi nevoie de mai multe majorări dacă instituţia monetară vrea să îşi atingă ţinta de inflaţie de 14% pe care şi-a fixat-o pentru finalul lui 2025.
FMI a încurajat de asemenea Turcia să continue să reducă subvenţiile costisitoare la energie, protejând însă gospodăriile sărace de consecinţe. „Cu cât mai repede faci asta, cu atât mai mulţi bani economiseşti de pe urma reformării subvenţiilor”, a spus Walsh.

Dialogul Turcia-BRICS

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat săptămâna trecută dorinţa de a „continua dialogul cu familia BRICS”, la summitul extins al acestei platforme de cinci ţări care are loc la Kazan, în Rusia.
„Noi, Turcia, suntem hotărâţi să continuăm dialogul cu familia BRICS, cu care am dezvoltat relaţii strânse bazate pe respect şi câştig reciproc”, a spus şeful statului turc. „Mecanismele politice şi financiare care au apărut în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial nu pot oferi ceea ce se aşteaptă de la ele”, a adăugat liderul de la Ankara.
Pentru preşedintele turc, BRICS aduc „o contribuţie unică la construirea unei ordini mondiale mai echitabile”, facilitând „dezvoltarea comerţului mondial, creşterea economică şi obiectivele de dezvoltare durabilă”.
Turcia, un stat membru al NATO cu relaţii uneori tensionate cu aliaţii săi occidentali, a depus o cerere de aderare la blocul BRICS al ţărilor emergente, a anunţat în septembrie purtătorul de cuvânt al partidului preşedintelui turc.
„Cei care spun (să nu aderăm la BRICS sau la orice altă structură) sunt aceiaşi care ne-au făcut să aşteptăm ani de zile la uşa Uniunii Europene”, a afirmat Erdogan.
Cu patru membri (Brazilia, Rusia, India, China) la crearea sa în 2009 şi integrând Africa de Sud în 2010, blocul cunoscut acum sub denumirea de BRICS (iniţialele acestor state în engleză) s-a extins în acest an şi cu Etiopia, Iran, Egipt şi Emiratele Arabe Unite.

Înfrângere iluzorie

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat joi că este „iluzoriu” de imaginat o înfrângere a Rusiei pe câmpul de luptă, într-o declaraţie făcută în cadrul summitului BRICS, înainte de întâlnirea sa cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Declarațiile vin pe fondul eforturilor depuse de Ankara pentru a aduce la masa negocierilor Moscova și Kievul.
âOccidentul „nu-şi ascunde obiectivul de a provoca o înfrângere strategică ţării noastre. Sunt calcule iluzorii pe care numai cei care nu cunosc istoria Rusiei le pot face şi care nu ţin cont de unitatea sa forjată de-a lungul secolelor”, a afirmat Putin, într-un moment în care trupele sale continuă să avanseze în faţa armatei ucrainene în estul Ucrainei.
În prezenţa lui Vladimir Putin şi înainte de întrevederea lor propriu-zisă, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a reiterat apelul la o „pace justă” în Ucraina, „în conformitate cu Carta ONU, cu dreptul internaţional şi cu rezoluţiile Adunării Generale”.
„Secretarul general a spus că ar trebui să trăim cu toţii ca o mare familie”, dar „din păcate, în familii există adeseori dispute, scandaluri, litigii legate de proprietate şi, uneori, chiar încăierări”, i-a răspuns preşedintele rus.

Oferte de negociere

Moscova şi Kievul au încetat orice negocieri oficiale, iar poziţiile lor par în prezent ireconciliabile. Perspectiva unor negocieri rămâne ipotetică, în condiţiile în care Kremlinul salută o „dinamică pozitivă” pe front pentru trupele sale.

În perioada 2022-2024, Turcia, sub conducerea președintelui Recep Tayyip Erdogan, a întreprins mai multe eforturi diplomatice pentru a sprijini pacea în Ucraina, menținând o poziție de mediator unic în cadrul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Având relații importante cu ambele țări, Turcia a facilitat negocieri și a acționat ca un canal diplomatic de comunicare, organizând în martie 2022 o întâlnire istorică între miniștrii de externe ai celor două țări în Antalya. De asemenea, în iulie 2022, Turcia a fost co-organizatorul acordului pentru exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, facilitând astfel transportul de produse agricole și ameliorând o criză alimentară globală iminentă, deși Rusia nu a extins acordul după iulie 2023.

Turcia și-a reafirmat dorința de a găzdui noi discuții de pace, subliniind necesitatea dialogului pentru o soluționare „justă și durabilă” a conflictului. Erdogan a sprijinit public formula de pace în 10 pași propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a pledat pentru inițiative suplimentare în colaborare cu ONU pentru a asigura siguranța maritimă în regiunea Mării Negre. În ciuda acestui angajament, poziția Turciei a fost adesea complicată de divergențele politice și economice cu Rusia, inclusiv dependența de gazul rusesc și tensiunile cauzate de sprijinul militar oferit Ucrainei.

Pacea în Ucraina și Sudul Global

Potrivit Kremlinului, ofertele de mediere din partea ţărilor partenere au fost primite „favorabil de către preşedintele rus” la summitul BRICS de la Kazan, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.
La sosirea sa recentă în Rusia, prim-ministrul indian Narendra Modi – asigurând că este în contact cu ambele tabere – şi-a exprimat sprijinul pentru toate „eforturile pentru restabilirea rapidă a păcii şi stabilităţii”.
Nici China, nici India nu au condamnat vreodată – dar nici au recunoscut – anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia.
Luiz Inácio Lula da Silva, preşedintele Braziliei, un alt pilon al BRICS, şi-a atras critici virulente din partea Ucrainei şi a Occidentului pentru că a afirmat că responsabilitatea pentru conflict este împărţită, chiar dacă a condamnat invazia Rusiei din februarie 2022.
Apelurile la pace şi la deschiderea negocierilor legate de Ucraina lansate la Kazan nu sunt de natură să răspundă aşteptărilor Uniunii Europene, care le-a cerut şefilor de stat şi de guvern din BRICS să-l îndemne pe Vladimir Putin „să pună capăt imediat războiului pe care îl duce împotriva poporului ucrainean”.
Prin deplasarea sa la Kazan, Antonio Guterres a făcut o „alegere proastă” care „nu face decât să afecteze reputaţia ONU”, a apreciat Kievul.
Cu această reuniune a BRICS, Vladimir Putin a încercat să demonstreze eşecul politicii occidentale de sancţiuni şi de izolare a ţării sale, în special din parte statelor aparţinând spaţiului denumit adeseori drept „Sudul global”, afişându-şi totodată dorinţa de a pune capăt presupusei „hegemonii” a Occidentului în relaţiile diplomatice internaţionale pentru a favoriza instaurarea unei „lumi multipolare”.
Cu patru membri (Brazilia, Rusia, India şi China) la crearea sa în 2009 şi după ce a integrat Africa de Sud în 2010, blocului cunoscut acum sub numele de BRICS (iniţialele acestor state în limba engleză) i s-au alăturat în acest an Etiopia, Iranul, Egiptul şi Emiratele Arabe Unite.
Turcia, membră a NATO, a depus o cerere de aderare la acest grup în septembrie. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că este hotărât să continue „dialogul cu familia BRICS”, în schimb Kazahstanul a anunţat că nu va adera la acest bloc, atrăgându-şi deja sancţiuni din partea Moscovei.

Istorie complexă

Liderul istoric al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) Abdullah Ocalan, aflat din 1999 în detenţie în Turcia, a primit prima sa vizită „din ultimele 43 de luni” într-un moment când un atentat a avut loc lângă Ankara, a anunţat recent nepotul său.
„Ultima (precedenta) noastră întrevedere faţă în faţă cu Abdullah Ocalan a avut loc pe 3 martie 2020. Ca familie, noi ne-am văzut cu Ocalan după ani de zile, pe 23 octombrie 2024”, a anunţat pe platforma socială X Omer Ocalan, deputat al principalului partid pro-kurd din Parlamentul Turciei, DEM (fost-HDP), confirmând informaţii ale presei. Abdullah Ocalan se află în detenţie pe insula-închisoare Imrali în Marea Marmara, la sud de Istanbul.
Nepotul lui Abdullah Ocalan cere ca „vizitele familiale de rutină, care sunt un drept legal, să continue indiferent de circumstanţe”, a scris el, în condiţiile în care nici măcar avocaţii săi nu mai au acces la liderul kurd din august 2019.
Autorităţile au dat undă verde pentru această vizită într-un moment în care clasa politică pare să caute o soluţie negociată la conflictul sângeros cu combatanţii kurzi din PKK, considerat o mişcare teroristă de Ankara şi de aliaţii săi occidentali.

Condamnare internațională

Uniunea Europeană a „condamnat ferm” atacul mortal comis de „terorişti” împotriva sediului unei companii din industria de apărare a Turciei, lângă Ankara, atac care s-a soldat cu cinci morţi şi 22 de răniţi, potrivit unui nou bilanţ.
„Sediul unei companii turce de aviaţie a fost atacat de terorişti şi există morţi şi răniţi”, a declarat pe platforma X şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. „Condamnăm ferm terorismul în toate formele sale”, a continuat el, asigurând Turcia de „solidaritatea” UE.

Franţa a condamnat, de asemenea, atacul „terorist” din Turcia, lângă Ankara, potrivit unui comunicat al Ministerului francez al Afacerilor Externe.
Guvernul României condamnă ferm atacul terorist comis miercuri în Turcia şi se declară solidar cu poporul turc, subliniind că „violenţa nu poate fi soluţia pentru nicio problemă”. „Guvernul României condamnă fără echivoc atacul terorist comis astăzi în Turcia şi este solidar cu poporul turc. Gândurile şi rugăciunile noastre sunt cu victimele şi familiile lor. Violenţa nu poate fi soluţia pentru nicio problemă!”, se arată într-o postare pe pagina platformei X a Guvernului României.

Turcia în lume

În zona extinsă a bazinului Mării Negre, Ankara a acordat o atenție deosebită sprijinirii unor state aliate, mai ales turcice. Implicarea Turciei în Caucazul de Sud s-a intensificat în ultimii ani, având un impact semnificativ asupra echilibrului geopolitic al regiunii, mai ales în relația sa cu Azerbaidjanul și în contextul tensiunilor din Nagorno-Karabah. După sprijinul militar acordat Azerbaidjanului în conflictul din 2020, Turcia a consolidat relațiile economice și politice cu Baku, prezentându-se ca un aliat esențial și un partener de securitate în regiune. În același timp, prezența Turciei în regiune este văzută ca o contrabalansare a influenței rusești, în special după slăbirea resurselor Rusiei în urma războiului din Ucraina și a sancțiunilor occidentale.

Turcia își definește prezența în Caucazul de Sud nu doar prin prisma alianțelor NATO, ci și prin apartenența la Organizația Statelor Turcice, ceea ce oferă o bază culturală și istorică pentru relația cu statele turcofone. Această orientare face parte din strategia Ankarei de a-și extinde influența în zonele tradițional dominate de Moscova, dar și de a obține acces la resursele energetice și căile de transport esențiale pentru Europa și Asia.

Implicarea Turciei nu este lipsită de controverse la nivel regional și internațional. Acțiunile sale în Nagorno-Karabah au stârnit nemulțumiri în Armenia și iritare în Rusia, care vede intervenția Ankarei ca o provocare la hegemonia sa tradițională din Caucazul de Sud. Acest context complex sugerează că Turcia urmărește nu doar obiective economice și de securitate, ci și o repoziționare geopolitică, ceea ce ar putea complica și mai mult relațiile cu Moscova și Occidentul.

Erdogan și Gaza​

În ultimul an, relațiile dintre Turcia și Israel s-au deteriorat sever pe fondul conflictului din Gaza. Tensiunile au crescut după ce Turcia, condusă de președintele Recep Tayyip Erdogan, a adoptat o poziție fermă în sprijinul palestinienilor, criticând acțiunile militare ale Israelului. Erdogan a comparat public acțiunile premierului israelian Benjamin Netanyahu cu unele regimuri opresive din istorie și a calificat Hamas drept o „organizație de eliberare” a palestinienilor, poziție care a amplificat conflictul diplomatic dintre cele două țări.

Drept răspuns, Ankara a suspendat comerțul bilateral, inclusiv exportul de produse industriale către Israel, și a avertizat că va menține această măsură până când se va asigura un acces umanitar neîntrerupt în Gaza. De asemenea, Erdogan a sugerat posibilitatea unei intervenții militare turcești, ceea ce a atras reacții puternice din partea Israelului. Din cauza acestor tensiuni, Turcia a blocat orice cooperare dintre NATO și Israel pe durata conflictului, subliniind o distanțare geopolitică clară față de politicile Israelului în regiune.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri