Recep Tayyip Erdogan, un aliat strategic al fostului presedinte egiptean, Mohamed Morsi

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca, Mohamed Morsi, demis de armată egipteana, este singurul preşedinte legitim al Egiptului, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „În acest moment, din punctul meu de vedere, preşedintele Egiptului este Morsi, întrucât a fost ales de popor”, a declarat Erdogan. „A nu ţine cont de această situaţie înseamnă a ignora poporul egiptean. (…) Am respecta regimul actual dacă ar fi rezultat în urma alegerilor, nu a unei lovituri de stat”, a insistat premierul conservator turc. Egiptul traversează o perioadă de criză care a atins punctul culminant pe 3 iulie, când armata l-a demis pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, în ceea ce mulţi analişti consideră a fi o lovitură de stat militară. În prezent, preşedinte interimar al Egiptului este Adly Mansour, şeful Curţii Constituţionale.

Vicepresedinte de compromis

Politicianul cu viziuni liberale Mohamed ElBaradei a depus recent juramantul pentru functia de vicepresedinte pentru relatii externe al guvernul interimar din Egipt. Premierul interimar al Egiptului, Hazem al-Beblawi, a inceput deja consultarile pentru incredintarea mai multor portofolii. Ministerul de Externe fiind ocupat de fostul ambasador egiptean la Washington, Nabil Fahmy.
Reamintim ca ElBaradei este considera principalul lider al opozitiei fostului presedinte Mohamed Morsi si a gruparilor islamice apropiate acestuia. ElBaradei a fost director general al Agentiei Internationale de Energie Atomica (IAEA), intre 1997 si 2009, iar in 2005 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Alegeri anticipate

Reamintim ca liderul interimar al Egiptului, Adly Mansour, a emis o declaratie constitutionala prin care isi acorda putere limitata in a legifera si a stabilit o agenda pentru organizarea alegerilor parlamentare si prezidentiale. Potrivit presei locale, decretul cu 33 de articole ii confera lui Mansour puteri legislative limitate, insa numai dupa consultarea cu un cabinet ce va avea putere de veto. Comparativ, presedintele arestat, Mohammed Morsi, a fost criticat pentru ca a extins puterile presedintiei.
Decretul lui Mansour declanseaza o agenda de votare a constitutiei amendate si de organizare a alegerilor parlamentare si prezidentiale. Referendumul constitutional ar urma sa fie organizat in noiembrie 2013 si va fi urmat de alegeri parlamentare in decembrie 2013 si prezidentiale in februarie 2014.
În pofida dimensiunii protestelor, autorităţile interimare din Egipt au continuat cu formarea unui nou guvern şi fac apel la sprijinul statelor din Golf pentru a ajuta economia egipteană aflată în dificultate. Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Arabia Saudită au oferit un ajutor de 12 miliarde de dolari SUA.

Fratia Musulmana, decapitata

Recent, procuratura egipteana a semnat un mandat de arestare pe numele liderului Frăţiei Musulmane, Mohamed Badie, surse locale semnaland faptul ca serviciile de securitate egiptene au retinut, ilegal, un numar de cateva sute de lideri si activisti ai Fratiei din provinciile Egiptului, pentru a impiedica organizarea unor manifestatii de protest de amploare impotriva loviturii de stat. Totodata, surse oficiale de la Cairo au confirmat retinerea unui numar de ofiteri ai armatei si serviciilor de securitate egiptene, suspectati de faptul ca sunt membri sau simpatizanti ai Fratiei Musulmane.
Badie este acuzat că a incitat la violenţă demonstranţii prezenţi în faţa Palatului Gărzii Republicane. Pe lângă Badie, au mai fost arestaţi alţi membri din conducerea executivă a Frăţiei, printre care adjunctul acestuia, Mahmoud Ezzat şi aţi doi lideri ai partidului, Essam El-Erian şi Mohamed El-Beltagi.

Razboi civil

Mitingurile simpatizanţilor şi dar şi cele ale opozanţilor lui Mohammad Morsi, planificate în întreaga Republică Arabă Egipt, arătau în noaptea de vineri spre sâmbătă că, deşi preşedintele islamist a fost demis şi plasat într-o formă neclară (până acum) de detenţie, criza politică nu numai că nu s-a diminuat, dar continuă chiar, după cum transmitea din Cairo postul pan-arab de televiziune Al Jazeera, citat de mass-media de la Bucuresti. În acelaşi timp, Al Arabyia, un al post de televiziune pan-arab, din Emiratele Arabe Unite, afirma că susţinătorii lui Morsi erau decişi să provoace armata egipteană pentru a obţine revenirea acestuia ca preşedinte.
Tenisiunile din Egipt se derulează pe fondul apelului Statelor Unite ale Americii şi al aliaţior săi europeni care au cerut armatei egiptene, şi dar liderilor politici interimari de la Cairo să îl elibereze pe fostul preşedinte Mohammad Morsi.
Mii de susţinători ai Frăției Musulmane din Egipt au demonstrat – în prima vineri a Ramadanului, luna de post musulmană – în cartierul Nasr City don capitala Cairo. Ei fluturau imagini ale președintelui Mohamed Morsi, demis acum zece zile. Manifestanţii aveau în plan să se mute apoi în Piaţa Tahrir, acolo unde se adunaseră deja susţinători ai actualei conduceri politice interimare a Republicii Arabe Egipt, opozanţii preşedintelui înlăturat de la putere prin forţa militară.

Tradator in uniforma

Simpatizanţii lui Morsi scandau lozinci anti-militare şi l-au numit drept trădător pe comandantul suprem al Egiptului, generalul-colonel Abdul Fatah al-Sisi, numit in aceasta funtie de fostul presedinte. Mii susţinători ai lui Morsi s-au înghesuit în afara moscheei Rabaa El Adaweiya, vineri, după Iftar, masa de seară de după postul din Ramadan, luna sfântă a mahomedanilor. Demonstranţii au organizat şi o bucătărie de campanie pentru masa de Iftar.
Armata egipteana a anunţat o amplă desfăşurare de forţe în întreaga capitală şi în alte părţi ale ţării, pentru a menţine securitatea şi pentru a se asigura că adunările rivale rămân separate. Totodată, armata a declarat că a trimis trupe în jurul instalaţiilor vitale din Cairo, inclusiv la palatul prezidenţial, sediul Gărzii Republicane, clădirea Ministerului Apărării, precum şi în apropierea podurilor vitale şi a unor artere importante.
Morsi, preşedintele ales Egiptul dar care a fost înlăturat de la putere prin puciul militar, ar fi fost dus loc într-un „loc sigur”, potrivit conducerii interimare din Egipt, numai că acesta nu a mai fost văzut în public de la înlăturarea sa, pe 3 iulie a.c. Morsi este în prezent deținut într-un „loc sigur, pentru siguranța lui”, și nu a fost încă acuzat, a dat asigurări Ministerul de Externe din Egipt.

Buturuga siriana

Analistii politici locali, citati de mass-media internationala, preluata de presa de la Bucuresti, considera ca neliniștile armatei egiptene în privința modului în care Morsi guvernează ar fi apărut după ce președintele egiptean a participat, alături de o serie de lideri islamiști radicali, la o intrunire în care s-a făcut apel la declanșarea unei intervenții în Siria, împotriva președintelui Bashar-al-Assad. Morsi însuși ar fi cerut o intervenție militara străină în Siria, oferind trupe egiptene, declanșând nemulțumirea generalilor, care l-au avertizat că singurul rol al șefului statului este de a vegehea asupra granițelor Egiptului.

Propulsat și decapitat cu mâna generalilor

În 2011, după demisia „faraonului” Mubarak, rolul-cheie în administrarea Egiptului l-a jucat Consiliul Suprem al Forţelor Armate, condus de ministrul Apărării, generalul Mohamed Hussein Tantawi, văzut drept omul care a dat Egiptul pe mâna Fraților Musulmani. Odată devenit președinte, Morsi l-a demis, deși generalul contribuise la alegerea sa, cerând Curții Constituționale să îl aprobe pe reprezentantul islamiștilor drept candidat. Fără să clipească, Morsi l-a înlocuit cu generalul Abdel-Fattah el-Sissi, fapt privit ca o încercare a Fraților Musulmani de a forma o alianță cu armata.

Arhitectul revoluției

Necunoscut egiptenilor până la numirea sa, în 2012, al-Sissi a apărut, în timpul recentelor manifestații de pe Nil și după celebrul ultimatum, drept singurul „salvator” pentru demiterea lui Morsi. Mai mult, unii îl văd pe tânărul general (58 de ani) ca viitor președinte. Format la o academie militară britanică, specializat apoi la americani, Al-Sissi a fost considerat de Washington „alegerea perfectă”. A reușit să intre în atenția presei internaționale însă, în 2011, când a trebuit să explice atacurile sexuale comise de militarii egipteni asupra femeilor care au participat la protestele anti-Mubarak, sub pretextul unor „teste de virginitate”.

Manevre din umbră

După prăbușirea regimului Mubarak, armata s-a instalat la putere, fiind acuzată că împinge Egiptul spre dictatură, după ce era clar că trage toate sforile politice. Lecția pare să fi fost învățată de Al-Sissi, care a preferat să rămână în umbră și a înscăunat un președinte interimar. Din culise, militarii se asigură de pe-acum că politica de securitate rămâne domeniul lor și că privilegiile financiare ale generalilor sunt tabu, în condițiile în care armata este una dintre cele mai mari puteri economice ale Egiptului, implicata in toate domeniile de activitate, inclusiv in turism, constructii, exploatarea gazelor, etc..