Zona Balcanilor de Vest este incepe sa capete un contur din ce in ce mai pronuntat in cancelariile europene si nu numai. Jocul geopolitic practicat de marile puteri in jurul acestei zone de real interes face obiectul unui angajament multivectorial in care Turcia incearca tot mai mult sa se impuna ca actor primar. Se pare ca portita de promovare a acestor interese ale Ankarei in zona fostelor republici iugoslave care reprezinta zona Balcanilor de Vest se doreste a fi Bosnia Hertegovina, tara in care bosniacii musulmani reprezinta cea mai numeroasa parte a populatiei (48%) dintr-un total de circa 4,6 milioane de locuitori.

Pentru a atinge acest deziderat, Turcia a reusit sa foloseasca tensiunile interne dintre grupurile etnice din aceste state pentru a se erija apoi in mediator, un fel de jandarm al pacii, rol pe care Turcia incerca sa si-l asume cu succes si in Orientul Mijlociu. Analistii de la Stratfor sunt de parere ca aceasta politica de mediere a Ankarei face parte dintr-un plan bine pus la punct ca Turcia sa se reaseze din punct de vedere geopolitic pe harta acestei zone si sa arate totodata Europei ca fara ea nu poate exista stabilitate politica in acest “butoi de pulbere” pe care il reprezinta Balcanii de Vest. Cu toate acestea, mai scriu analistii americani, Turcia intampina si dificultati, inclusiv slaba prezenta economica in zona Blacanilor de Vest, dar si suspiciunile occidentale legate de sporirea influentei turce in context global.

Cel mai recent semn in dezvoltarea relatiilor dintre Sarajevo si Ankara a constituit-o vizita in Bosnia Hetegovina a presedintelui turc, Abdullah Gull, care a avut loc intre 2-3 septembrie. Conform portalul turc de limba engleza Today’s Zaman, presedintele bosniac Haris Silajdzici a apreciat ca “foarte pozitiva” politica Turciei in zona Balcanilor. Declaratiile lui Silajdzici vin in contextul in care Turcia a reusit in toamna anului trecut sa organizeze o serie de intalniri intre ministrii sarbi, croati si bosniaci care apoi s-au materializat in trimiterea unui ambasador bosniac in Serbia in luna februarie si scuze oficiale din partea Parlamentului sarb pentru masacrul de la Srebrenita, fapte ce au constituit un semnal extrem de puternic pentru reconcilierea celor doua state.

Rolul Turciei de liant al legaturilor diplomatice in Balcani a fost apreciat de presedintele bosniac care vede in Ankara un mediator excelent pentru rezolvarea problemelor etnice ce au izbucnit in regiune dupa destramarea fostei Iugoslavii. “Rolul Turciei este mare. Acest rol creaza un nou climat, noi relatii in regiunea unde cu totii suntem vecini. Trebuie sa cooperam mai bine pentru bunastarea societatilor noastre. Turcia lucreaza in acest sens”, declara Silajdzici, inaintea vizitei lui Gull la Sarajevo.

Cu toate acestea, exista si voci care denunta amestecul Turciei in aceasta zona. Milorad Dodik, premierul Republicii Srpska, entitate semi-autonoma din catre Bosniei, a acuzat Turcia de amestec in politica interna a acestei tari, actionand in favoarea bosniacilor musulmani. “Respingem faptul ca Turcia doreste o Bosnie unifica si centralizata, favorizand numai o parte a populatiei.

Pornind de la premisele de mai sus, nici Occidentul nu vede cu ochi buni aceasta sporire a influentei Turciei in regiune care in viziunea unor aduce cu restabilirea prezentei sale dominante in regiune, exact ca in vremea Imperiul Otoman. Din cauza acestor realitati, exista o oarecare perceptie la Bruxelles potrivit careia acest avantaj pe care Ankara incearca sa si-l creeze in zona ar putea apoi fi folosit in negocierile directe dintre Turcia si UE pentru aderarea acestei tari la blocul comunitar. Prin implicarea sa tot mai activa in zona Balcanilor de Vest, Turcia transmite un mesaj clar atat catre UE, cat si catre SUA cum ca isi doreste sa fie luata in considerare in cadrul oricaror negocieri asupra acestei zone. De asemenea, Turcia se foloseste de un model aproapiat de cel al soft-power-ului dominat de legaturile sale culturale si istorice pentru a-si promova interesele politice in special in comunitatile musulmane din aceasta parte a Europei.

Un capitol la care inca Turcia este deficitara in aceasta zona este cel economic. Cu toate acestea, realitatea ca Turcia se poate constitui ca cel mai important punct nodal energetic intre Orientul Mijlociu-Asia Centrala si Europa, face din aceasta tara o nuca tare pe care partenerii occidentali vor trebui sa o includa in ecuatia puterii din aceasta zona. Daca mai luam in considerare si recentele evolutii din zona Marii Negre, acolo unde deja s-a sudat o alianta energetica cu Rusia odata cu semnarea acordurilor energetice in vara anului trecut de catre premierul rus Vladimir Putin si omologul sau turc, Recep Erdogan, avem un tablou complet al realitatilor prin care Turcia se poate impune ca actor de prim rang in regiunea Balcanilor de Vest. Rolul militar al Ankarei de avanpost NATO cu deschidere atat spre lumea asiatica, cat si spre cea orientala constituie de asemenea un atu pe care Turcia il valorifica din plin atunci cand doreste sa-si negocieze interesele. Ramane de vazut daca Europa va accepta acest lucru sau va lucra la stoparea extinderii influentei turce in ceea ce a fost odata teritoriul Imperiului Otoman.