Ankara este pregătită să îi primească pe unii dintre palestinienii eliberați de Israel în cadrul acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, a declarat, la Doha, ministrul turc de externe Hakan Fidan. În cele șase săptămâni ale primei faze a acordului de armistițiu, un total de 33 de ostatici israelieni, dintre care opt au murit, urmează să fie predați Israelului în schimbul a aproximativ 1.900 de prizonieri palestinieni.

Efecte complexe

Primirea de către Turcia a unor prizonieri palestinieni eliberați va produce efecte complexe în regiune. Pe de o parte, un astfel de gest este înțeles ca un semn clar de susținere a cauzei palestiniene, sporind prestigiul Ankarei în rândul țărilor și organizațiilor care empatizează cu situația palestiniană. Acest lucru îi va consolida poziția ca jucător regional influent și ca posibil mediator în conflictele din Orientul Mijlociu, întărind totodată imaginea Turciei de protector al drepturilor palestinienilor și al altor comunități musulmane ori majoritar musulmane. Pe de altă parte, decizia ar putea inflama tensiunile cu Israelul și cu aliații săi, care ar vedea primirea lor drept un semnal al apropierii Turciei de Hamas sau de alte grupări catalogate ca teroriste de către Occident.

Există și un risc de intensificare a temerilor privind securitatea internă, deoarece Turcia ar trebui să monitorizeze atent eventualele rețele de susținători radicali și să gestioneze presiuni interne legate de posibila radicalizare a unor foști deținuți. Din perspectivă diplomatică, reacțiile internaționale ar varia, unele state văzând în această inițiativă o încercare legitimă de a oferi sprijin umanitar, altele considerând-o un sprijin mascat pentru factori ce alimentează conflictul. În final, efectele concrete ale unui asemenea gest ar depinde în mare măsură de modul în care Turcia își armonizează politicile de securitate cu aspirațiile sale de a fi un mediator imparțial și de recepția pe care o are inițiativa în rândul actorilor internaționali și regionali.

Războiul ostaticilor

În schimbul eliberării de către Hamas sâmbătă a trei ostatici israelieni capturați în timpul atacului sângeros din 7 octombrie 2023, Israelul a eliberat 182 de palestinieni și un egiptean, potrivit Clubului Prizonierilor Palestinieni: 150 au fost transferați cu autocare în Fâșia Gaza, 25 în Cisiordania ocupată și opt, printre care și cetățeanul egiptean, au fost expulzați în Egipt.
‘Președintele nostru a spus că suntem gata să îi găzduim, împreună cu alte țări, pe unii dintre palestinienii eliberați, pentru a sprijini acordul. Turcia, împreună cu alte țări, își va face partea în acest sens pentru ca acordul de încetare a focului să rămână în vigoare’, a declarat Fidan la o conferință de presă comună la Doha cu premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani.
În timpul unei întâlniri cu ușile închise, cei doi oficiali au discutat în principal despre ‘evoluțiile din teritoriile palestiniene ocupate și din Siria’, a spus Al-Thani. ‘Subliniem importanța ca toate părțile să respecte toate prevederile acordului și să înceapă a doua fază’ a acordului de armistițiu negociat sub auspiciile Statelor Unite, Egiptului și Qatarului, a declarat prim-ministrul Qatarului.
Israelul a confirmat că negocierile pentru a discuta termenii celei de-a doua etape a acordului de armistițiu, care are ca scop eliberarea ostaticilor rămași și încheierea războiului o dată pentru totdeauna, vor fi reluate la Washington. ‘Am început deja să ne angajăm în discuții cu părțile implicate pentru a defini agenda’, a spus premierul Qatarului.
În legătură cu Siria, cei doi oficiali au ‘subliniat importanța ridicării sancțiunilor’ impuse Damascului, potrivit prim-ministrului din Qatar. Autoritățile siriene se bazează pe țările bogate din Golf pentru a finanța reconstrucția și pentru a ajuta la relansarea economiei din Siria, care a fost sufocată de sancțiunile internaționale și devastată de aproape 14 ani de război civil.

Întrebări fără răspuns

Familia unui ostatic israelian eliberat la sfârşitul săptămânii a cerut informaţii cu privire la soţia şi copiii acestuia. Yarden Bibas, în vârstă de 34 de ani, a fost eliberat sâmbătă împreună cu alţi doi ostatici deţinuţi de Hamas în schimbul a 183 de prizonieri palestinieni deţinuţi de Israel, ca parte a acordului de încetare a focului din Gaza.

Soţia sa, Shiri, şi cei doi fii minori, Ariel şi Kfir, au fost, de asemenea, răpiţi de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie 2023. În noiembrie 2023, Hamas a susţinut că aceştia au fost ucişi într-un atac aerian israelian, fără a furniza dovezi.

Armata israeliană nu a confirmat raportul. Sora lui Shiri, Dana Silberman-Sitton, a declarat reporterilor de la spitalul Sheba din centrul Israelului că familia „nu va mai accepta incertitudinea”. „Cerem răspunsuri. Le cerem înapoi”, a adăugat ea, acuzând statul că «nu a protejat» familia sa.

Shiri, în vârstă de 33 de ani, Kfir, în vârstă de doi ani, şi Ariel, în vârstă de cinci ani, au fost menţionaţi împreună cu Yarden pe lista celor 33 de ostatici israelieni care urmează să fie eliberaţi în schimbul prizonierilor palestinieni în timpul primei faze a acordului de încetare a focului, care va dura şase săptămâni.

Cu toate acestea, luna trecută, purtătorul de cuvânt principal al armatei israeliene a declarat că este „extrem de îngrijorat” cu privire la bunăstarea lor. Kfir avea doar nouă luni când a fost răpit, fiind cel mai tânăr dintre cei 251 de ostatici luaţi de Hamas. „Statul nu reuşeşte de aproape 16 luni să îi aducă acasă”, a declarat dna Silberman-Sitton.

„Este responsabilitatea guvernului şi a statului faţă de Shiri, Ariel şi Kfir, faţă de Yarden, faţă de mine şi întreaga noastră familie şi faţă de toţi cetăţenii Israelului”, a adăugat ea. Ofri Bibas Levy, sora lui Yarden, a adăugat: „Fratele meu s-a întors, dar cumnata şi nepoţii mei nu. Yarden întreabă de ei, iar eu nu am niciun răspuns pentru el”.

Axa Israel-SUA

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, va rămâne în Statele Unite până sâmbătă seara, în loc să se întoarcă joi cum era prevăzut inițial, au transmis luni seara mass-media israeliene, citând biroul lui Netanyahu. Prelungirea vizitei vine ca răspuns la ‘numeroasele solicitări de întâlniri din partea oficialilor americani’, a precizat biroul premierului israelian.
Netanyahu este primul lider străin care se întâlnește cu președintele american Donald Trump după ce acesta a preluat al doilea mandat la Casa Albă la 20 ianuarie. Întâlnirea dintre cei doi politicieni vizează stabilirea următoarei runde de negocieri între Israel și organizația militantă palestiniană Hamas privind continuarea încetării focului în Fâșia Gaza. Potrivit presei, Trump și Netanyahu încearcă, de asemenea, să obțină progrese în ceea ce privește un acord de normalizare a relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită.
Miercuri, premierul israelian se va întâlni cu secretarul apărării Pete Hegseth și cu consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, iar joi – cu senatori și congresmeni americani, inclusiv cu liderii celor două camere.
Vizita lui Netanyahu la Washington coincide cu începerea negocierilor indirecte între Israel și Hamas pentru definirea celei de-a doua faze a acordului de armistițiu, în cursul căreia vor fi eliberați toți ostaticii israelieni din Gaza și se vor pune bazele unei încetări definitive a războiului.
Potrivit presei israeliene, Trump i-a transmis deja clar lui Netanyahu că nu dorește ca Israelul să revină la lupte în Gaza. Cu toate acestea, membri-cheie ai coaliției de guvernare din Israel, precum ministrul de extremă dreapta al finanțelor, Bezalel Smotrich, au avertizat că sunt pregătiți să răstoarne guvernul dacă Netanyahu nu reia luptele în Gaza imediat ce se încheie prima fază a încetării focului.

Interese generale

Turcia este o putere regională cu interese majore în Orientul Mijlociu, iar de-a lungul timpului și-a construit relații atât cu Israelul, cât și cu diverse facțiuni palestiniene, inclusiv Hamas. Având canale de comunicare cu ambele părți, Turcia poate juca un rol de mediere și poate facilita negocieri, în special datorită relațiilor sale istorice cu Israelul (a fost primul stat cu majoritate musulmană care a recunoscut Israelul în 1949) și a legăturilor sale cu anumite fracțiuni palestiniene. Totuși, apropierea sa de Hamas poate ridica obstacole în acceptarea unei astfel de medieri de către Israel și aliații săi occidentali.

Președintele Erdoğan și alți lideri turci au condamnat în repetate rânduri acțiunile Israelului împotriva palestinienilor, ceea ce le conferă o imagine de apărători ai drepturilor populației palestiniene în întreaga lume musulmană. Pe de altă parte, această retorică dură a tensionat relațiile bilaterale, deși în anumite perioade Turcia și Israelul au menținut cooperări economice și de securitate. O eventuală normalizare a relațiilor dintre Ankara și Ierusalim ar putea crea un context mai favorabil negocierilor, dar este influențată de evoluții politice interne și de disputele regionale.

Un alt aspect esențial este sprijinul umanitar pe care Turcia îl acordă palestinienilor, mai ales în Fâșia Gaza, prin intermediul agențiilor sale oficiale. Pe lângă faptul că oferă ajutor concret, această implicare îi oferă Turciei o prezență directă pe teren și o mai mare credibilitate în fața populației. Cu toate acestea, rolul umanitar, deși important, nu este suficient pentru a rezolva tensiunile de bază dintre Israel și Hamas. În ansamblu, Turcia poate aduce o contribuție semnificativă în aplanarea sau măcar gestionarea conflictului, însă impactul real depinde de acceptarea sa ca mediator de către părțile implicate și de disponibilitatea lor de a se angaja în dialog.