Turcia va gazdui un radar performant, necesar functionarii scutului anti-racheta

Turcia va găzdui un sistem radar în cadrul scutului antirachetă al NATO, a anunţat recent un purtător de cuvânt al Ministerului turc de Externe, Selcuk Unal. „Desfăşurarea acestului element în Turcia va contribui la sistemul nostru de apărare, dezvoltat în cadrul noii strategii NATO, şi va consolida potenţialul de apărare al NATO, precum şi sistemul nostru de apărare naţională”, potrivit lui Unal. Discuţiile privind desfăşurarea radarului sunt în stadiul final, a adăugat el. Presa locală a scris că radarul urmează să fie instalat în sud-estul ţării, in apropierea granitei cu Republica Islamica Iran, Irak si Siria.
Rusia şi NATO au convenit anul trecut să colaboreze în ceea ce priveşte scutul antirachetă. Alianţa preferă proiectul a două sisteme independente, care să facă schimb de informaţii, în timp ce Moscova ar prefera un sistem sub comandă comună.

Turcia vrea scut naval anti-racheta la Marea Neagra

Anterior, surse militare oficiale de la Ankara, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, relatau ca liderii armatei turce examineaza posibilitatea participarii Turciei la desfasurarea in bazinul Marii Negre a elementelor unui scut naval anti-racheta, in completarea sistemelor de radar ce vor fi amplasate in aceasta tara. Dezvaluirile din mass-media turca vin la cateva luni dupa ce crucisatorul USS Monterey, echipat cu un sistem de aparare antiracheta Aegis, a participat la manevre navale comune cu fortele navale ale mai multor tari de la Marea Neagra. “Navele americane sunt mobilizate frecvent in regiunea Marii Negre, de mai multi ani, ceea ce dovedeste atasamentul Statelor Unite fata de stabilitatea regionala si securitatea maritima” au declarat surse diplomatice americane.
La inceputul lunii iunie 2011, participarea acestui crucisator la manevre navale in Ucraina a generat protestele Rusiei, care a calificat rachetele balistice de aparare ale acestei nave drept o amenintare pentru securitatea sa. “Partea rusa a subliniat de mai multe ori ca nu va trece sub tacere aparitia unor elemente ale infrastructurii strategice americane in apropierea imediata a frontierelor sale si ca va considera acest lucru o amenintare pentru securitatea sa”, a declarat atunci Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Reamintim ca USS Monterey este inarmata cu 122 de rachete, printre care si interceptoare SM3, acelasi tip de rachete care vor fi instalate la baza de la Deveselu, si va patrula pana la sfarsitul lunii iulie 2011 in Mediterana, in cadrul primei faze a desfasurarii elementelor scutului anti-racheta. In Marea Neagra, USS Monterey a participat la exerciţiile militare americano-ucrainene Sea Breeze 2011, iar rusii erau informaţi despre prezenţa sa in Marea Neagra cel puţin din februarie, cand s-a incheiat planificarea Sea Breeze la Odesa. Cu toate acestea, Moscova nu a gasit necesar sa protesteze nici atunci, nici cand USS Monterey a cerut permisiunea sa intre in Marea Neagra.

Kremlinul, suparat pe Romania

Si ministerul de Externe al Federatiei Ruse si-a exprimat nemulţumirea ca in apele Marii Negre si-a facut apariţia nava militara americana USS Monterey pentru a participa la exerciţiile militare “Sea Breeaze 2011″. Reamintim ca in data de 7 iunie 2011, portul romanesc Constanţa a acostat nava americana USS Montery dotata cu sistemul anti-balistic Aegis. Ministerul rus a afirmat ca americanii au inceput crearea segmentului european al scutului anti-racheta prin dislocarea in Marea Mediteraniana, Marea Adriatica si Marea Egee a unor nave maritime dotate cu sisteme anti-balistice. Rusii insa se intreaba de ce o nava atat de importanta din punct de vedere strategic a intrat in apele Marii Negre, de vreme ce SUA declarase ca va interveni in aceasta regiune doar daca situaţia se va inrautaţi. Ministerul de externe de la Moscova a declarat intr-un comunicat de presa ca nu va lasa fara atenţie acest subiect si califica acest “incident” drept o surpriza neplacuta care demonstreaza lipsa unei strategii clare in crearea scutului anti-racheta american.
Totodata, ministrul roman al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat la ceremonia organizata cu prilejul escalei in portul Constanţa a navei USS Monterey care urmeaza sa fie staţionata in Marea Meditarana. Dislocarea in Marea Mediterana a navei USS Monterey face parte din etapa I de operaţionalizare a proiectului american de aparare antiracheta, amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor elemente ale sistemului SUA fiind avuta in vedere pentru etapa a II-a a proiectului. In condiţiile in care nava USS Monterey este echipata cu un sistem radar performant AEGIS, escala acesteia in portul Constanţa ofera posibilitatea observarii unui sistem antiracheta asemanator, din multe puncte de vedere, celui care va fi instalat in Romania, la orizontul anului 2015. Momentul se inscrie, totodata, pe linia sprijinului constant, de substanţa, acordat de SUA eforturilor parţii romane de a face mai bine cunoscute si inţelese motivele si substanţa implicarii Romaniei in acest proiect strategic si reafirma soliditatea Parteneriatului Strategic dintre Romania si SUA si perspectivele de dezvoltare a acestuia. Cu prilejul participarii la ceremoniile dedicate escalei navei USS Monterey, seful diplomaţiei romane a susţinut o conferinţa de presa comuna, alaturi de ambasadorul SUA la Bucuresti. Seful diplomaţiei romane a subliniat ca “relaţia excelenta de parteneriat cu SUA ne permite sa dezvoltam politici regionale pe cel puţin trei paliere: extinderea UE si NATO; difuzarea valorilor democratice in spaţiul acoperit de Parteneriatul Estic; securitatea in ansamblul ei, inclusiv securitatea energetica in regiunea Marii Negre”. Escala navei USS Monterey in portul Constanţa vine intr-o perioada de dezvoltari importante legate de participarea Romaniei la sistemul american de aparare antiracheta din Europa, la scurt timp dupa anunţul public al unitaţii Deveselu ca locaţie-gazda, in Romania, a sistemului american de aparare antiracheta si la doar o zi dupa parafarea la Washington (la 6 iunie 2011) a textului Acordului pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Discutiile publice asupra acestui proiect au fost reluate in mass-media americana, pe fondul crizei economice mondiale, care a condus la micsorarea bugetului fortelor militare americane. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor initiale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

Turcia, in colimatorul rus

Moscova este impotriva desfasurarii de rachete si radare maritime in regiunea turca din Marea Neagra, in cadrul scutului american antiracheta, a declarat recent, la Ankara, trimisul rus la NATO Dmitri Rogozin, citat de agentia RIA Novosti. Rusia se opune desfasurarii de forte navale de catre tari “care isi scutura armele si nu au nicio legatura cu bazinul Marii Negre”. “Marea Neagra a fost intotdeauna o mare a prieteniei si cooperari si ar trebui sa ramana astfel si in viitor”, a precizat Rogozin. Rusia si NATO au convenit sa colaboreze in ceea ce priveste scutul antiracheta. Alianta prefera proiectul a doua sisteme independente, care sa faca schimb de informatii, in timp ce Moscova ar prefera un sistem sub comanda comuna. Rogozin a spus ca NATO intentioneaza sa desfasiare un radar integrat in sistemul american pe teritoriul turc. “Ca tara care are iesire la Mediterana si Marea Neagra, Turcia trebuie sa decida daca va permite desfasurarea sau nu a unor rachete americane maritime”, a subliniat el. Rogozin a avut intalniri cu diplomati si inalti oficiali din armata turca. El l-a informat si pe presedintele Abdullah Gul despre detaliile discutiilor NATO-Rusia referitoare la scut. “Turcia este un jucator extrem de important, atat in NATO, cat si in intreaga regiune europeano-atlantica. Este steaua in ascensiune a Eurasiei”, a precizat Rogozin. Scutul antiracheta va fi in centrul intrevederii dintre presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama, prevazuta pentru toamna acestui an, a anuntat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO. Statele Unite intentioneaza sa desfasoare in Europa incepand din 2015 pana in 2020 o a treia zona de pozitionare a sistemului de aparare antiracheta in Europa. Moscova se opune insa acestui proiect, considerand ca instalarea scutului antiracheta in apropiere de frontierele sale ameninta arsenalul strategic rus.