Turcia negociaza dur in problema scutului antiracheta al SUA

Ankara isi confirma noul curs al politicii sale regionale si internationale si prin rezervele fata de proiectatul sistem antiracheta american. Liderii turci s-au distantat prompt de varianta Bush, cu instalatii in Europa de Est, prin explicatia ca statul cu cea de a doua armata, ca efective, din NATO, nu intelege sa procedeze  intr-o maniera care ar putea fi apreciata ca manintatoare la adresa Rusiei. Dar nici varianta Obama, prezentata ca un sistem de contracarare a unui eventual pericol din parte Iranului nu a intrunit acceptul Turciei.

Ideea Washingtonului era ca in Turcia ar putea fi instalata o baterie de radare care sa detecteze rachetele lansate din “zona inconjuratoare”, astfel incat aceastea sa poata fi interceptate de rachete amplasate in Europa de Est si Turcia. Proiectul american are si o varianta mai imbietoare, in sensul ca el ar urma sa devina si proiect al NATO. Dar Turcia a ramas mai departe reticenta la idee, mai ales dupa ce pozitia sa de a nu ostiliza relatiile sale cu Iranul, si chiar de a conlucra cu Teheranul, a devenit din ce in ce mai ferm formulata si mai concret aplicata.

In preajma summitului NATO de la Lisabona, consacrat, intre altele, si problematicii apararii antiracheta in Europa, intre Ankara si Washingon-Bruxelles s-a desfasurat un dialog sustinut. Seful statului major mixt american si secretarul geenreal al NATO au fost, separat, la Ankara, iar ministrul de Externe si cel al Apararii ai Turciei s-au intalnit, la Bruxelles, cu omologii lor americani. Interlocutorii turci au obiectat ca proiectatul scut spatial va fi perceput ca o amenintare de catre Iran si Siria, state cu care Turcia are relatii tot mai stranse.

Pana la summitul de la Lisabona, Turcia nu-si spusese inca ultimul cuvant si chiar a lasat o usa intredeschisa. Daca scutul ar fi pus sub egiida NATO si ar asigura apararea antiracheta a intregului spatiu al tarilor membre ale NATO, a lasat sa se inteleaga ministrul Apararii de la Ankara, Turcia s-ar putea angaja in proiect, caci securitatea tarii s-ar putea consolida la costuri mai mici, informa cotidianul “Zaman” la 16 octombrie 2010.