O anchetă a Departamentului de Justiţie al SUA a descoperit că Rusia a transferat miliarde de dolari prin intermediul băncilor americane către Turcia în 2022, folosind proiectul centralei nucleare Akkuyu ca acoperire pentru a se sustrage sancţiunilor, relatează Wall Street Journal (WSJ), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Miliardele Gazprombank
JPMorgan Chase şi Citigroup au facilitat transferuri în valoare de peste 5 miliarde de dolari legate de proiectul sprijinit de Rusia, cel puţin 2 miliarde de dolari fiind ulterior îngheţate de autorităţile americane.
Departamentul de Justiţie suspectează că schema a fost orchestrată la cele mai înalte niveluri din Moscova, Banca Rusiei finanţând în secret un împrumut de 9 miliarde de dolari prin intermediul Gazprombank. Acest lucru a permis banilor ruşi să ajungă în Turcia, evitând în acelaşi timp tranzacţiile directe cu entităţi sancţionate.
Oficialii cred că transferurile au fost concepute nu doar pentru construcţia nucleară, ci şi pentru a crea o rezervă offshore de dolari pentru iniţiativele statului rus.
În ciuda eforturilor procurorilor de a confisca fondurile îngheţate în 2024, administraţia Biden a suspendat cazul, temându-se de consecinţele diplomatice cu Turcia, un aliat NATO.
Casa Albă şi Departamentul de Stat s-au temut că o acţiune în justiţie ar putea afecta cooperarea privind schimbul de prizonieri, combaterea terorismului şi stabilitatea în Orientul Mijlociu. O preocupare majoră a fost presupusa implicare a şefului serviciilor de informaţii turce Ibrahim Kalin şi a fostului ministru de finanţe Nureddin Nebati în facilitarea plăţilor.
Reduta turcă
Turcia, spre deosebire de alţi membri NATO, a refuzat să impună sancţiuni Rusiei şi a extins schimburile comerciale cu Moscova, furnizând în acelaşi timp arme Ucrainei. Sistemul financiar al ţării a beneficiat de transferurile ruseşti în timp ce banca centrală turcă încerca să stabilizeze lira pe fondul inflaţiei.
Având în vedere că acest caz este acum în aşteptare, administraţia Trump trebuie să decidă dacă va continua să acţioneze. În timpul primului său mandat, tensiunile dintre Washington şi Ankara au crescut din cauza încălcării sancţiunilor privind banca turcă de stat Halkbank.
Sancțiunile impuse împotriva Federației Ruse au avut un impact semnificativ asupra sistemului bancar rusesc, afectând atât stabilitatea financiară, cât și credibilitatea instituțiilor bancare pe plan extern.
Restricții dure
Băncile rusești au întâmpinat dificultăți în a atrage finanțare de pe piețele internaționale, întrucât sancțiunile blochează sau limitează accesul la investiții și credite străine. Lipsa accesului la capital străin a forțat instituțiile bancare ruse să se bazeze mai mult pe resurse interne și pe lichiditățile puse la dispoziție de Banca Centrală a Rusiei.
Bănci de stat ori bănci considerate „cheie” în sistemul financiar rusesc au fost deconectate de la SWIFT. Această rețea este esențială pentru efectuarea de tranzacții internaționale rapide și sigure. Această măsură a dus la întârzieri, costuri mai mari și dificultăți semnificative în efectuarea plăților transfrontaliere.
O parte din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei din străinătate au fost înghețate, limitând capacitatea autorităților ruse de a interveni pe piața valutară pentru a-și apăra moneda sau de a-și menține stabilitatea financiară. Această situație a dus la o volatilitate mai mare a rublei și la incertitudine în rândul investitorilor.
Efecte pe termen lung
Sancțiunile și tensiunile geopolitice au sporit percepția de risc în privința economiei rusești, ceea ce a determinat retrageri de capital și o scădere a investițiilor străine directe.
Băncile ruse au trebuit să compenseze prin dobânzi mai mari, prin oferte speciale către clienți sau alte strategii pentru a menține stabilitatea depozitelor și a creditelor.
Deși marile bănci de stat au beneficiat de sprijin guvernamental, băncile mai mici și companiile au suferit datorită accesului limitat la finanțare externă.
Creditarea a devenit mai scumpă, iar împrumuturile în valută (dolari, euro) au fost mult mai greu de obținut. Aceasta a afectat companiile care importau produse sau materii prime și populația care avea nevoie de credite în monedă străină.
Guvernul rus și Banca Centrală a Rusiei au implementat politici de substituire a importurilor, au încurajat tranzacțiile în alte monede (în special yuanul chinezesc) și au introdus controale de capital mai stricte.
De asemenea, s-au promovat sisteme alternative de plăți (precum SPFS – sistemul rusesc de compensare interbancară) pentru a reduce dependența de sistemele occidentale.
Sfidare oficială
Poziția oficială a autorităților ruse a fost, în repetate rânduri, că sancțiunile impuse de statele occidentale nu au afectat semnificativ sistemul bancar al Federației Ruse. Mai exact, reprezentanții guvernului și ai Băncii Centrale a Rusiei au susținut că sectorul bancar rămâne stabil și bine capitalizat, iar populația nu resimte consecințe majore.
Elvira Nabiullina (Guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei) a declarat în martie 2022 că „sistemul bancar rămâne stabil, avem suficientă lichiditate, iar instrumentele noastre ne permit să gestionăm eficient fluctuațiile de pe piață”. Ea a mai declarat în septembrie 2022 că „am reușit să ne adaptăm la noile condiții, inclusiv prin creșterea tranzacțiilor în monede ale țărilor prietene și prin consolidarea rezervei de capital a băncilor.”
Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, a declarat în iunie 2022 că „am depășit etapa critică a sancțiunilor. Sistemul nostru bancar este în continuare sigur și bine capitalizat, iar rubla și-a recăpătat puterea pe piețele valutare.”
Declarațiile oficiale ruse pun accent pe reziliența și adaptabilitatea sistemului bancar, menționând că sancțiunile nu au cauzat un șoc major intern.
Totuși, majoritatea rapoartelor independente menționează că efectele sancțiunilor se resimt în special pe termen mediu și lung, prin scăderea investițiilor străine, dobânzi mai mari la credite și dificultăți de finanțare internațională.
Astfel, afirmațiile că sancțiunile „nu au afectat deloc” sistemul bancar trebuie privite cu circumspecție, întrucât există numeroase indicii (excluderea din SWIFT, înghețarea rezervelor, dificultăți de acces la capital) care arată contrariul. Totuși, capacitatea guvernului rus de a menține o stabilitate relativă în sistemul bancar pe termen scurt este susținută de măsuri precum injecțiile de lichiditate și controlul strict al capitalului.
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană a reînnoit recent sancţiunile sale extinse împotriva Rusiei pentru încă şase luni, după ce Ungaria a încetat să mai blocheze această decizie, primind în schimb anumite asigurări din partea Bruxelles-ul în ceea ce priveşte securitatea sa energetică. „Europa livrează rezultate: miniştrii de externe ai UE tocmai au convenit să prelungească din nou sancţiunile împotriva Rusiei”, anunţă, într-un mesaj postat pe X, Kaja Kallas, şefa politicii externe a blocului european. „Acest lucru va continua să priveze Moscova de venituri pentru a-şi finanţa războiul”, a arătat ea. „Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le provoacă”, a adăugat Kallas.
Oficiali din alte ţări ale UE au avertizat că dacă sancţiunile nu ar fi fost reînnoite înainte de termenul-limită, 31 ianuarie, aceasta ar fi avut consecinţe majore, cum ar fi deblocarea activelor ruseşti din Europa utilizate pentru a ajuta Kievul.
Sancţiunile reînnoite includ toate interdicţiile sectoriale privind comerţul, precum şi măsurile care au blocat activele băncii centrale a Rusiei. Din punct de vedere juridic, ţările UE trebuie să voteze în unanimitate pentru a reînnoi aceste restricţii la fiecare şase luni. Profiturile din activele ruse îngheţate sunt utilizate pentru a finanţa un împrumut de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei, susţinut de G7.
Buturuga maghiară
Premierul ungar Viktor Orban a solicitat iniţial consultări cu administraţia Trump înainte de o decizie de reînnoire a sancţiunilor. Dar preşedintele american Donald Trump a declarat că este gata să crească presiunea economică asupra Rusiei pentru a încheia un acord de pace.
Budapesta a invocat apoi nemulţumirile sale cu privire decizia Kievului de a nu mai prelungi acordul cu Moscova care permitea gazului rusesc să fie livrat în Ungaria traversând teritoriul ucrainean.
Însă Budapesta – care menţine legături economice şi politice mai strânse cu Rusia decât alţi membri ai UE – a anunţat luni că este gata să dea undă verde deciziei de reînnoire a sancţiunilor împotriva Rusiei, dacă primeşte asigurări de ajutor din partea Comisiei Europene.
În cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, Comisia a prezentat o declaraţie în care spune că este „gata să continue discuţiile cu Ucraina privind aprovizionarea Europei prin sistemul de gazoducte din Ucraina”. Declaraţia, văzută de Reuters, mai stipulează că Bruxelles-ul este de acord să implice Ungaria şi Slovacia în acest proces.
„Comisia va aborda Ucraina pentru a solicita asigurări cu privire la menţinerea transferurilor prin conductele de petrol către UE”, se mai arată în declaraţie.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat mulţumit de asigurările Comisiei. „Comisia Europeană s-a angajat să protejeze conductele de gaze naturale şi petrol care aduc combustibil către statele membre ale Uniunii Europene”, a anunţat el într-o postare pe Facebook, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
UE a impus deja cincisprezece runde de sancţiuni de la invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022.
0 Comentarii