Doamna Tatiana Cojocari este una dintre cele mai cunoscute figuri ale societății civile din Republica Moldova și România, fiind expertă asociată în cadrul Comunității WatchDog.MD. Având un doctorat în sociologie, dar și în politică externă, doamna Tatiana Cojocari s-a remarcat prin coordonarea unor ample programe de cercetare în diferite domenii de interes: situația din Republica Moldova, rolul Patriarhiei Ortodoxe Ruse, relațiile internaționale.
KARADENIZ PRESS: Care a fost obiectivul principal al acestui studiu și cum a fost selectată tema reintegrării și a imaginii Uniunii Europene în regiunea transnistreană?
Tatiana Cojocari: Inițiativa a pornit de la intenția societății civile de a demitiza falsurile perpetuate de Federația Rusă timp de trei decenii care divizează cele două maluri. Unul dintre cele mai răspândite falsuri pe care l-am văzut reactivat chiar zilele trecute este că ,,Rusia este protectorul populației din regiunea transnistreană, iar Republica Moldova este agresorul”. Altul este faptul că populația malului stâng al Nistrului mereu au vrut să se separe de malul drept și să fie anexată de Rusia. Ceea ce considerăm că a fost mai degrabă o chestiune instrumentalizată politic decât bazată pe adevăr.
Pornind de la cele expuse mai sus, dar și a miturilor care se pot contracara doar cu cifre și argumente factologice, ne-am propus să explorăm care este în fapt atitudinea locuitorilor malului stâng față de guvernul de la Chișinău. În contextul schimbărilor de securitate din regiunea Mării Negre, am dorit de asemenea să evaluăm percepția societății regiunii transnistrene față de actori externi relevanți în regiune, printre care Uniunea Europeană și Rusia.
KARADENIZ-PRESS: Ce provocări majore ați întâmpinat în procesul de colectare a datelor, având în vedere complexitatea contextului social și politic din regiunea transnistreană? Metoda sondajului online a fost eficientă în captarea opiniilor reale ale locuitorilor regiunii? Cum asigurați reprezentativitatea răspunsurilor în contextul în care datele nu sunt general aplicabile întregii populații?
Tatiana Cojocari: Atunci când vorbim despre studii ce vizează explorarea opiniei publice de pe un teritoriu necontrolat de autorități legitime și recunoscute la nivel internațional, prima provocare se rezumă mereu la credibilitatea actorilor care colectează datele. Așa cum de multe ori se întâmplă în regimurile autoritare și iliberale, dar și în cele nerecunoscute, actorii politici au tendința să intervină în procesul de cercetare pentru a manipula datele spre interesul acestora și nu pentru a reflecta realitatea socială.
Tocmai în vederea diminuării acestui risc, cercetarea noastră este adaptată la mediul informațional nou și vine să pledeze pentru noi metode de explorare a opiniei publice din zonele care sunt greu accesibile prin instrumente de colectare a datelor online.
Astfel, am lansat un sondaj online promovat pe internet. Fiecare utilizator de rețele sociale din regiunea transnistreană (adică aproximativ 70-80% din întreaga populație din regiunea transnistreană dacă ar fi să facem o estimare conform acelorași premise ca pe malul drept) putea să completeze sondajul absolut anonim și voluntar.
Pentru că evident și metodele de colectare a datelor online au la rândul lor limitări, am ținut să corelăm datele cantitative obținute prin interviuri de grup cu peste 50 de locuitori din cele 5 raioane administrative ale regiunii transnistrene. Astfel, putem afirma asumat că deși datele nu sunt aplicate întregii populații de pe malul stâng, acestea indică niște tendințe sociale și politice care sunt regăsite frecvent în regiunea transnistreană. Ne așteptăm chiar ca aceste tendințe să devină din ce în ce mai vizibile în următorii ani.
KARADENIZ-PRESS: Cum explicați creșterea atractivității Uniunii Europene pentru locuitorii malului stâng, în ciuda narațiunilor rusești predominante în regiune?
Tatiana Cojocari: Sunt doi factori care contribuie la schimbarea percepției populației de pe malul stâng al Nistrului față de statele europene în ciuda unui spațiu informațional intoxicat continuu de narațiuni anti-democratice și anti-occident care vin din partea Rusiei.
Primul este reflectat de o retorică tot mai puțin agresivă a liderilor politici nerecunoscuți față de statele Uniunii Europene. Spuneam într-o altă lucrare care poate fi citită pe larg aici că la nivel politic, există o relație pozitivă și destul de activă între Tiraspol și diplomații statelor UE. În ultimii 5- 6 ani, întâlnirile bilaterale ale liderilor nerecunoscuți de la Tiraspol cu reprezentanții țărilor europene, conform comunicatele de presă ale instituțiilor nerecunoscute, le-a depășit cu mult pe cele ale Rusia. Spre exemplu în 2023, au fost consemnate doar 3 întâlniri oficiale pentru Rusia față de 11 pentru țările europene.
Liderii nerecunoscuți ai Transnistriei, în special Vadim Krasnoselski, este precaut să facă afirmații foarte neutre și declarații atente când se vorbește despre țările UE. În ultimii 2 ani este dificil să găsești o poziție critică a celor de la conducerea nerecunoscută a regiunii transnistrene față de UE. Ceea ce nu se poate afirma despre Republica Moldova. Când V. Krasnoselski vorbește despre UE sau comunică cu diplomați ale statelor membre, acesta de obicei le cere delegaților UE să ia partea Transnistriei în procesul de negocieri cu Republica
Moldova, blamând oficialii de la Chișinău pentru ,,încălcarea drepturilor civile a populația din regiunea transnistreană”, ,,blocaje ale importurilor și exporurilor, taxe ridicate”, șamd. Există câteva știri chiar care arată cum UE sprijină regiunea și condamnă Republica Moldova pentru acțiunile sale ,,agresive” la adresa regiunii Transnistrene.
Aceste observații indică faptul că în prezent relațiile diplomatice ale UE cu regiunea Transnistreană sunt orientate mai degrabă spre progrese politică și mai puțin către oameni. De ce? Deoarece totuși există foarte puține știri sau mediatizare a sprijinului real pe care UE îl oferă cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Această concluzie ne direcționează către al doilea factor important – sprijinul vizibil din ultimii ani din partea UE către Republica Moldova. Deși implicarea și sprijinului UE nu sunt atât de vizibile pe malul stâng pentru oameni, acesta este observat pe malul drept. Locuitorii regiunii transnistrene afirmă frecvent în discuțiile noastre că observă o ,,stagnare a regiunii transnistrene” în raport cu celelalte regiuni din Republica Moldova. Datorită sprijinului financiar și politic al UE pentru Moldova, țara iată progresează cu pași înceți dar siguri, ceea ce nu rămâne neobservat de locuitorii malului stâng care se confruntă în prezent cu scumpiri mari, inflație și o criză energetică.
Practic, UE transformă Republica Moldova în acel model de atractivitate pentru malul stâng de care se tot vorbea ani de-a rândul ca o soluție în reglementarea conflictului transnistrean dar fără ca Moldova să aibă capacitate de implementare de sine stătătoare.
KARADENIZ-PRESS: Care sunt cele mai surprinzătoare sau neașteptate concluzii care au reieșit din acest studiu, atât din sondaj, cât și din discuțiile de grup?
Tatiana Cojocari: În ciuda apartenenţei la „spațiul civilizațional” rusesc al regiunii, așa cum ne-am obișnuit să credem, o parte din populația regiunii transnistrene nu se mai simte confortabil să fie etichetată ca fiind ,,pro-rusă”. Războiul rus în Ucraina a contribuit enorm la acest disconfort. Aproape fiecare al doilea locuitor al regiunii avea contact frecvent cu Ucraina prin rude, studii, vizite frecvente în scop turistic sau profesional. Acest lucru acum este imposibil ceea ce cauzează un fel de disonanță cognitivă când vine vorba despre atitudinea acestora față de Rusia. Iar Rusia este privită de către un sfert de populație ca amenințare pentru zona Mării Negre și pentru regiunea transnistreană. Eu intuiesc că resentimentele față de Federația Rusă sunt chiar mai des întâlnite însă probabil mai există această frică de a ieși din narațiunea întipărită ani de-a rândul în mentalul colectiv că ,,Rusia ne este prieten”.
De fapt, din ce în ce mai mulți oameni înțeleg ce fel de prieten poate fi un stat agresor ca Rusia și că ani de-a rândul de fapt regiunea transnistreană a fost instrument de șantaj folosit de Rusia atât împotriva Moldovei cât și a UE. Acest șantaj și menținerea status-ului quo al regiunii nu a adus nimic bun pentru oamenii din regiunea transnistreană.
KARADENIZ-PRESS: Ce recomandări ar putea fi făcute pe baza rezultatelor studiului pentru factorii de decizie din Republica Moldova sau pentru partenerii internaționali care sprijină procesul de reintegrare?
Tatiana Cojocari: Acum este un moment cât se poate de oportun ca autoritățile de la Chișinău să dea dovadă de pro-activitate în relație cu populația din stânga Nistrului arătând că aceștia se pot baza pe guvernul de la Chișinău în ceea ce privește securitatea energetică.
Aș încuraja de asemenea să se pună accentul pe un plan de măsuri axat pe nevoile populației de pe malul stâng și o manifestarea mai frecventă și mai clară în comunicare a acțiunilor concrete direcționate către protejarea locuitorilor regiunii transnistrene, a drepturilor lor și preocuparea pentru bunăstarea acestora.
Partenerii externi trebuie să își continuă angajamentul ferm de a sprijini Republica Moldova în următorii ani și a contribui la creșterea bunăstării populației de pe ambele maluri ale Nistrului. Pentru că în final, în ciuda dezinformării masive care e menită să demonizeze UE și să facă din aceasta un țap ispășitor pentru nereușitele Rusiei, un lucru este clar, nu UE, Moldova, sau Ucraina este huliganul care terorizează statele pașnice din Europa, ci Kremlinul și politicienii ruși însetați de putere și dominare internațională.
KARADENIZ PRESS: Aveți în plan continuarea cercetărilor sau inițierea altor studii care să exploreze mai profund atitudinile locuitorilor din regiunea transnistreană față de relația cu Republica Moldova și Uniunea Europeană?
Tatiana Cojocari: Considerăm că nu putem discuta despre procesul de reintegrare a celor două maluri fără a avea date și studii care fundamentează politicile de reintegrare. Fără cercetări amănunțite și aprofundate care să reflecte tendințele sociale și politice reale din regiunea transnistreană, orice tentativă de apropiere a celor două maluri pur și simplu va fi o risipă de bani fără succes și cu mai multe provocări pentru malul drept decât beneficii.
0 Comentarii