de Anatol Terzi | feb. 7, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul israelian de externe, Avigdor Lieberman, a discutat luni, în prima zi a vizitei sale la Washington, despre programul nuclear iranian cu senatorul american Dick Lugar, au anunţat surse din cadrul biroului parlamentar.
Şeful diplomaţiei israeliene nu a făcut niciun comentariu la finalul întâlnirii de aproximativ o oră cu unul dintre senatorii influenţi din cadrul Comisiei pentru politică externă a Camerei superioare a Congresului american. Lugar şi Lieberman au căzut de acord asupra faptului că sancţiunile „trebuie să reprezinte în continuare prima opţiune” şi că Rusia şi China trebuie „să se implice mult mai mult” alături de puterile occidentale pe acest front, a declarat presei Andy Fisher, purtătorul de cuvînt al congresmanului american.
Parlamentarul republican şi oaspetele său au mai discutat despre „Primăvara arabă” şi terorism. Ministrul israelian de externe urmează să fie primit marţi, la Washington, de secretarul de stat american, Hillary Clinton, a anunţat Departamentul de Stat. Această întrevedere va fi prima după septembrie 2010, când Lieberman a efectuat cea dintâi vizită în Statele Unite în calitate de şef al diplomaţiei israeliene.
de Anatol Terzi | ian. 31, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Moscova consideră că este puţin probabil ca un document ruso-american să fie redactat până la summitul de la Chicago. Mai exact, sunt puţine şanse ca Moscova şi Washingtonul să ajungă la un acord în privinţa scutului antirachetă.
Desfăsurată la mijlocul lunii la Washington, noua rundă de consultări ruso-americane privind scutul antirachetă s-a încheiat fără rezultate. Comentând luni pentru cotidianul „Kommersant” stadiul discuţiilor, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a confirmat absenţa progreselor şi distanţa „prea mare între poziţiile celor două puteri”.
De fapt, a precizat el, în momentul de faţă ambele părţi încearcă fără succes să înţeleagă dacă există şanse sau nu pentru apropierea acestor poziţii. În opinia sa, există foarte puţine posiblităţi ca un document ruso-american privind sistemul antirachetă să poată fi convenit până la summitul NATO de la Chicago, din luna mai, transmite RRA. Ne vom strădui, a spus el, dar este tot mai mică probabilitatea ca să se întâmple o minune şi ca ceva să se materializeze din aer.
În aceeaşi măsură scad şi şansele ca la Chicago să aibă loc şi o nouă reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului NATO-Rusia.
Moscova nu vede solutii
Dat fiind că Moscova consideră problema scutului crucială, absenţa unui acord în privinţa acestuia va atârna greu în balanţa deciziei privind participarea liderului rus la un astfel de summit. Moscova nu vede nici premise pentru depăşirea impasului cu ocazia summitului propriu-zis, în cadrul unor convorbiri directe între preşediţii rus şi american.
În contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, sunt puţine şanse ca Washingtonul să-şi modifice poziţia extrem de dură şi inflexibilă, a spus Serghei Riabkov, astfel încât un compromis să devină posibil. Oricum, decizia privind participarea Moscovei la acest summit o va lua viitorul preşedinte al Rusiei. În Rusia, alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 4 martie, cele mai mari şanse de a fi ales avându-le Vladimir Putin, care ar urma astfel să intre în funcţie la începutul lunii mai. Or, Vladimir Putin a luat în repetate rânduri o poziţie dură în problema antirachetă, chiar şi în această campanie dominată de problemele interne.
În aceste condiţii, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, Rusia îşi va dezvolta propriile rachete şi alte mijloace capabile să depăşească şi să neutralizeze scutul antirachetă, aşa cum este prevăzut în măsurile anunţate de preşedintele Medvedev pe 23 noiembrie. În opinia diplomatului rus însă, o soluţie negociată ar fi totuşi mai bună.
de Anatol Terzi | sept. 28, 2011 | Alte regiuni, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova va primi asistenţă adiţională sub formă de grant în valoare totală de circa 3,85 milioane de dolari americani din partea SUA pentru susţinerea autorităţilor publice locale, pentru reforme în organele de poliţie şi în sistemul judiciar, precum şi pentru combaterea traficului de persoane. Trei acorduri în acest sens au fost semnate, astăzi, la Chişinău, de Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi de Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova, William H. Moser. Din suma totală, 1,8 mln. USD vor fi direcţionaţi pentru consolidarea capacităţilor administraţiei publice locale de a acorda servicii de aprovizionare cu apă potabilă şi de canalizare, precum şi pentru infrastructura drumurilor. Alte 1,7 mln. de dolari americani vor fi acordaţi în sprijinul organelor de forţă şi a instituţiilor de drept în implementarea reformelor, iar 350 mii USD vor constitui suport pentru sistemul judiciar în acţiuni anti-trafic. Ambasadorul SUA a declarat, în timpul ceremoniei oficiale de semnare, că, în acest mod, Statele Unite ale Americii încearcă să sprijine priorităţile pe care Republica Moldova şi le propune în drumul spre democraţie, precum şi Programul ambiţios de reforme al Guvernului de la Chişinău. „Evenimentul de astăzi este o nouă dovadă a parteneriatului între ţările noastre. Prin aceasta sprijinim priorităţile Republicii Moldova şi programul de reformă ambiţios. Noi credem în succesul Republicii Moldova şi în energia poporului moldovean. În drumul vostru spre democratizare, care este unul dificil, SUA vă vor fi partener şi prieten”, a specificat William Moser. Potrivit lui Vlad Filat, asistenţa suplimentează fondurile oferite anterior de Guvernul SUA Republicii Moldova, pentru mai multe domenii de dezvoltare, prin intermediul USAID, evaluată la peste 300 milioane de dolari americani. Numai în anul 2011 sînt în derulare 35 de proiecte susţinute de partenerii americani cu o finanţare totală de 286 milioane USD.
de Anatol Terzi | sept. 13, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, vor semna, marţi, la Washington acordul privind amplasarea unui scut antirachetă în România, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Departamentului de Stat. Acordul permite amplasarea şi operarea unui sistem antirachetă american terestru, cu rachete SM-3, în România. Semnarea documentului va avea loc aproximativ la ora 12.15 (19.15 ora României), după o întâlnire bilaterală. Preşedintele Traian Băsescu a plecat, marţi dimineaţă, în vizita de lucru în Statele Unite dedicată semnării unor acorduri bilaterale, şeful statului fiind însoţit de şeful SMG, de miniştrii Apărării şi de Externe, de directorii SIE şi SRI şi de ambasadorul american la Bucureşti. Plecarea a avut loc în jurul orei 02.45. Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsesescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de „finalizarea unor acorduri bilaterale”.
Scutul va proteja si R. Moldova
Intr-un interviu acordat anul trecut ziuaveche.ro, ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta declara ca scutul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va influenta pozitiv securitatea statului vecin, pentru ca “securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre”. “Consider ca intentia Romaniei de a instala pe teritoriul sau elemente ale scutului antiracheta este o problema interna a Romaniei. In ceea ce priveste R. Moldova, pot sa va spun ca din punct de vedere militar scutul antiracheta nu va influenta negativ securitatea tarii noastre. Dimpotriva, in caz de instalare a elementelor scutului antiracheta, securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. In aceste circumstante, datorita tehnologiilor performante pe care le ofera interceptorii terestri ai scutului antiracheta si natura pozitiva a relatiilor dintre R. Moldova si Romania, securitatea si apararea spatiului aerian al R. Moldova ar putea spori”, spunea in 2010 Vitalie Marinuta..
Scutul american antirachetă de la Deveselu
Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării, pentru implementarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa sunt avute în vedere patru etape de realizare:
– Etapa I (în desfăşurare):
Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei.Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
– Etapa II (orizont de timp 2015):
Extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în unităţi terestre din Europa de Sud-Est.
– Etapa III (orizontul de timp 2018):
Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasaţi pe mare şi pe uscat.
– Etapa IV (orizontul de timp 2020):
Extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.
Raportul consideră EPAA drept contribuţia naţională a SUA la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă preconizat de NATO, la care Aliaţii pot contribui prin găzduirea pe teritoriul lor naţional a unor componente. Implicarea României va avea loc în Etapa a II-a. Ea presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Participarea României presupune amplasarea de interceptori tereştri şi a unui sistem destinat dirijării acestora. Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state.
Sistemul AEGIS
Potrivit producătorului (Lockheed Martin), sistemul de apărare antirachetă AEGIS (Aegis Ballistic Missile Defense – BMD) reprezintă prima fază maritimă a sistemului defensiv al SUA. Aegis BMD integrează radarul SPY-1, sistemul de lansare verticală MK 41 (Vertical Launching System) şi rachete SM-3, toate coordonate printr-un sistem avansat de comandă şi control. În prezent, există 26 de nave dotate cu AEGIS: 22 la US Navy şi 4 aparţinând Forţelor Maritime de Autoapărare Japoneze – toate având capacităţi certificate de folosire a rachetelor balistice şi executarea misiunilor de supraveghere şi urmărire de la mare distanţă. În trei ani, alte 12 nave urmează a fi modificate pentru asemeena misiuni. De asemenea, US Navy ia în calcul dotarea cu AEGIS a altor 8 distrugătoare (DDG 114 – 121). AEGIS BMD foloseşte mobilitatea crucişătoarelor şi distrugătoarelor pentru interceptarea rachetelor (în toate cele trei faze: ascendentă, mediană şi descendentă), dar şi sprijin de supraveghere pentru celelalte elemente ale sistemului militar de apărare balistică (Ballistic Missile Defense System – BMDS). Elementele sistemului de interceptori navali sunt dispuse pe crucişătoarele şi distrugătoarele din clasa AEGIS , fiind destinate interceptării şi distrugerii rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. O reţea de senzori, radare, componente de control şi comunicaţii asigură descoperirea, însoţirea ţintei, înlăturarea contramăsurilor lansate de ţintă pentru a asigura distrugerea rachetei ostile, folosind tehnologia “hit-to-kill” (revista Brigăzii 15 Mecanizată, “În Slujba Patriei” – maior E. Borhan). Aceşti senzori şi radare, includ radarele în bandă X dispuse pe platforme marine care pot fi transportate pe calea apei oriunde în lume, de asemenea crucişătoarele şi distrugătoarele din clasa AEGIS sunt dotate cu radare avansate. Odată cu reintrarea rachetei balistice în atmosferă, interceptarea este foarte dificilă, din cauza timpului şi spaţiului reduse, precum şi din cauza apropierii de ţinta acesteia, ceea ce limitează posibilităţile sistemului în cazul apariţiei unor eventuale defecţiuni sau erori. Elementele de interceptare în fază finală includ: Apărarea Aeriană de Mare Altidudine (THAAD); sistemul SM-2 Block IV de pe navele din clasa AEGIS BMD; sistemul PATRIOT Advanced Capability 3 (PAC – 3).
de Anatol Terzi | mart. 25, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Rusia considera ca a sosit momentul pentru o analiza responsabila a situatiei legata de problema transnistreana, a declarat purtatorul de cuvant al diplomatiei rusesti, Aleksandr Lukasevici, ca preambul al intalnirii de la Moscova dintre ministrii de externe ai Rusiei si Republicii Moldova, Serghei Lavrov si Iurie Leanca, axata pe tema reglementarii conflictului transnistrean. Pe 11 martie, la Chisinau, vicepresedintele american Joe Biden, referindu-se la conflictul transnitrean, afirma ca SUA sustin integritatea si suveranitatea Republicii Moldova, specificand ca viitorul cetatenilor din stanga Nistrului este in cadrul Republicii Moldova si, respectiv, in Uniunea Europeana. Potrivit lui Aleksandr Lukasevici, depinde de conducerea Republicii Moldova directia in care va evolua deblocarea procesului de negocieri si pe ce baza se vor putea discuta variantele de compromis ale statutului special al Transnistriei si garantiile realizarii acesteia in practica. Lukasevici a exprimat convingerea Moscovei ca cei care trebuie sa ajunga la o intelegere cu privire la reglementarea viabila a problemelor legate de reglementarea transnistreana sunt liderii partilor conflictului pe baza egalitatii in drept. Aceasta este si directia in care se discuta subiectele respective, in cadrul mecanismului „5+2”, cat si in contactele cu principalele state europene si Statele Unite, a subliniat reprezentantul diplomatiei Federatiei Ruse.
Viziunea americana
„Presedintele Barack Obama si eu, dar si intreg poporul american, am urmarit evolutiile din tara dvs. si am sarbatorit succesele obtinute. Suntem ferm decisi sa va ajutam in continuare si sustinem angajamentele dvs. fata de reformele lansate”, a declarat vicepresedintele SUA, in timpul vizitei sale la Chisinau. „Dumneavoastra veti face alegerea, dar noi credem ca viitorul Moldovei este in Europa. Sunteti o tara europeana, trebuie si veti fi integrati in institutiile europene”, a mai afirmat Joseph Biden, subliniind ca, in mod separat, Statele Unite vor continua sa sustina Moldova. „Noi ramanem angajati si am ridicat subiectul conflictului transnistrean in Rusia si vrem sa fie clar: SUA sustin o aplanare, dar nu de dragul aplanarii, ci prin pastrarea integritatii teritoriale a Moldovei”, a precizat vicepresedintelel american, care a tinut sa repete: „Transnistria se afla in R. Moldova”.
Senatul american a cerut presiuni asupra Rusiei
Statele Unite ale Americii trebuie sa faca presiuni asupra Rusiei pentru a permite rezolvarea conflictului dintre Moldova si regiunea separatista Transnistria, cu scopul de a ameliora securitatea din Europa de Est, arata un raport al Senatului SUA. Documentul recomanda administratiei americane sa insiste „pe langa Rusia asupra faptului ca o cooperare a Moscovei pentru negocierea unui acord in Transnistria si in alte regiuni de conflict din Eurasia ar ilustra faptul ca dezvoltarile relatiilor dintre NATO si Rusia pot aduce beneficii securitatii din Europa de Est”. Potrivit acestui raport, SUA trebuie sa se alature pozitiei cancelarului german Angela Merkel si presedintelui francez Nicolas Sarkozy, care au ridicat aceste probleme de securitate in fata presedintelui rus Dmitri Medvedev in 2010. „Statele Unite trebuie sa sustina ferm eforturile europene de rezolvare a conflictului si cu aceeasi ocazie sa ajute Moldova in aspiratiile sale euro-atlantice”, scrie Richard Lugar, cel mai inalt reprezentant republican al comisiei pentru Afaceri externe. Raportul, de asemenea, avertizeaza asupra riscurilor legate de traficul ilicit de produse si de persoane via Transnistria. Documentul preconizeaza un transfer intre fortele rusesti de mentinere a pacii din Transnistria spre o „forta internationala civila” si reaminteste principiul „consimtamantului tarii gazda” pentru stationarea trupelor straine pe solul sau. El subliniaza ca cele 20.000 de tone de armament si de munitii abandonate la finele erei sovietice trebuiesc distruse sau evacuate. Raportul cere abrogarea restrictiilor comerciale americane impuse Moldovei. Senatorul Lugar urmeaza sa depuna marti un proiect de lege care sa permita „relatii comerciale normale” cu Moldova.
Va dori Transnistria reunificarea?
„Forma de organizare a Transnistriei seamana cu cea a Germaniei de Est. Aici exista o elita consolidata, un sistem de control si un sprijin puternic din partea Rusiei”, a declarat recent directorul programului pentru Rusia si Eurasia al Institutului Regal de Afaceri Internationale (Londra), James Sherr. Potrivit lui, singura diferenta este ca langa Transnistria nu exista Germania de Vest. „Moldova pe malul drept al Nistrului este foarte slaba. Desi aici exista un mod de viata mai liber si o mai mare varietate de magazine, serviciile sunt mai bune, acest lucru nu este suficient de atractiv. De aceea, pentru multi rolul Germaniei de Vest il joaca Romania,” a declarat el. Expertul a mentionat ca „periodic se pune problema daca Republica Moldova ar putea sa-si asume riscul si sa renunte la teritoriile din estul tarii pentru a intra in Uniunea Europeana”. Potrivit lui Scherr, o parte din elita moldoveneasca este dispusa sa-si asume acest risc, fiind constienta ca acest pas va face Transnistria mai vulnerabila. „Cand va veni nemijlocit momentul aderarii Republicii Moldova la Uniunea Europeana, in calitate de stat independent si nefiind parte componenta a Romaniei, acest exercitiu va pune capat regimului din Transnistria. Tiraspolul imediat se va uni cu Moldova,” este increzut analist britanic. Scherr considera ca „numarul de persoane de etnie slava pe malul drept este mai mare decat pe malul stang al Nistrului.” „In Transnistria, nu a existat nici un conflict etnic. Acest conflict a fost creat din prabusirea imperiului sovietic si din interese militare si de securitate a Transnistriei. Este un conflict geopolitic,” a conchis expertul.
