FOTOREPORTAJ// CUM a votat Basarabia prin arșită și cozi infernale pentru bucățica ei de Europă

FOTOREPORTAJ// CUM a votat Basarabia prin arșită și cozi infernale pentru bucățica ei de Europă

„Băsescu ne-a făcut viața mai bună prin acordarea cetățeniilor”, „George Simion este un băiat care s-a bătut pentru Barasabia” sau „PNL s-a implicat mereu și ne-a ajutat la Bruxelles, ei sunt cu ACUM”, au fost unele dintre enunțurile pe care cele câteva sute de basarabeni le-au rostit ca-ntre megieși, duminică, la o coadă de zeci de metri pe o temperatură de 30 de grade, în fața Ambasadei României de la Chișinău.

Câteva zeci de mii de cetățeni ai R. Moldova, care dețin acte românești valabile, și-au exprimat votul în această duminică înfruntând temperaturi ridicate și oboseala aferentă.

Pentru Mihai Olaru din Strășeni, de 28 ani, sudor de meserie, primirea cetățeniei a însemnat o viață mai bună în Germania.

Rumen la față, cu început de calviție și ochelari de soare, tânărul depănează amintiri cu „nea Ion”, compozitor și muzician de muzică populară la nunți, botezuri și cumetrii, despre cum este viața de „gasterbaiter”.

„Am câștigat bani buni și am putut să merg să lucrez civilizat. Am lucrat înainte și la Moscova, dar condițiile din Europa nu se compară”, spune el.

Ca mai toți basarabenii, îl are la suflet pe Traian Băsescu, fostul președinte al României care a pedalat constant în ultimii ani pe tema unionistă, dar care a și creat controverse legate de exploatarea votului din stânga Prutului.

„Trebuie să îi mulțumim!”, spune Mihai, care mai prezicează totuși că nu este tocmai unionist, după care ia în brațe tema președintelui Igor Dodon, moștenită de Vladimir Voronin, a „vițelului blând cu două mame”.

„Noi trebuie să ne înțelegem și cu Vestul și cu Estul, dar să rămânem independenți”, spune el încercând să își amintească ca argumentul anul Războiului de pe Nistru.

Acest paradox al „vițelului blând” și al șovăirii politice a fost mereu exploatat de toată clasa politică din Republica Moldova și a creat senzația unei de stări de „in limbo” în perspectiva orientării acestei palme de pământ.

Reduta votului

La coadă timpul trece lent. Încet-încet durerile de picioare și spate își fac inevitabil apariția. Două doamne de vârsta a treia, cu gambele umflate, șterg gardul Ambasadei României la Chișinău și se așează pentru a se mai odihni un pic.

Totuși, nimeni nu renunță.

Tinerii părinți cu copii în brațe sunt lăsați cu prioritate în fața. „Treceți doamna, nu mai contează 5-10 minute în plus”, spun cu amabiltate oamenii din coadă.

Se intră câte cinci. Ies tot atâția. Carabinierul de la poartă își face conștiincios datoria și comunică prin mesaje telefonice când și la câți anume trebuie să dea drumul înautru. Sincronul merge perfect mai ceva ca la patinaj artistic.

„Toată lumea se „grămădește” la Ambasadă și la Consulat. Aici sunt vreo 200 de oameni”, spune el uitându-se în zare peste coada ce crește simțitor.

„Mai bine ați fi mers și la Ambasada Poloniei de exemplu. Acolo sunt 20 de oameni”, adaugă el. Acum e prea târziu pentru cei ajunși în față istoviți de circa trei ore de așteptare.

Se intră pe poartă și toată lumea este fericită că așteptarea lor a dat roade. Înauntru, comisia de supraveghere a alegerilor muncește fără întrerupere. Unii fac recepția și înregistrează votanții, alții dau ștampile și buletine. Se lucrează la foc continuu. Toate rotițele mecanismului merg ca unse.

„Nu aveți voie să faceți poze înauntru”, strigă un angajat al Ambasadei. „Dar sunt jurnalist și trebuie să-și ilustrez materialul, îi răspund”. Îmi argumentează că trebuia să mă acreditez înainte. Îi răspund rapid că atunci nu aș mai fi stat trei ore și ceva minute bune „trecute fix” și aș fi fluturat legitimația din dotare ca să sar rândul, dar că nici asta nu mi se pare tocmai corect pentru că am votat și eu ca un cetățean responsabil al polis-ului.

Cedez, îmi cer scuze, dar rămân cu pozele. Evident.

Un pic de suflu european

Ies cu „cârdul meu” de cinci înapoi pe ușa ambasadei cu sentimentul bucuriei că basarabenii fac coadă ca să simtă democrația europeană și alegerile libere. Sentimentul este cu atât mai plăcut cu cât Republica Moldova este de ani buni un stat aflat în campanie permanentă și accente belicoase.

O gâlceavă permanentă din care cetățenii nu-și mai revin niciodată.

Mai mult, alegeri europarlamentare a fost astăzi pentru basarabeni un exercițiu democratic prin care s-au alăturat și ei nu numai acte, concetățenilor marii Europe.

De data aceasta, fără „magazine sociale” care se închid după alegeri sau autocare cu votanți-voiajori cu simbrie. La final de zi, atmosfera din fața Ambasadei pentru cei care ieșeau de la urme aducea mai degrabă cu versurile celebrei piese „Wind of Change”.

„Venim și la prezidențiale în iarnă”, spun doi tineri în timp ce se deplasează cu un zâmbet satisfacut spre stația de autobuz dintre cârciuma „Eli Pili” și Ambasada României de pe strada București din Chișinău. Poate Moldova mai are într-adevăr viitor, dar numai așa!

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
România și Republica Moldova vor relua cooperarea în domeniul militar

România și Republica Moldova vor relua cooperarea în domeniul militar

Parlamentul de la Chișinău a revocat, vineri, un Protocol de amendare a Acordului dintre Guvernele României și Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar. Documentul votat anterior de Parlament a fost respins de președintele Igor Dodon. Protocolul semnat la 1 decembrie 2016 la București prevede câteva modificări tehnice ale Acordului interguvernamental din domeniul militar, inclusiv o prevedere expresă conform căreia în cazul exercițiilor militare comune țara gazdă va asigura, în mod gratuit, hrana personalului părții aflate în vizită.

Igor Dodon a refuzat să promulge proiectul, motivând că Acordul privind cooperarea în domeniul militar este anticonstituțional deoarece ar încalcă statutul de neutralitate a Republicii Moldova. De altfel, Dodon a respins deja în câteva cazuri participarea militarilor moldoveni la exerciții militare multinaționale în România. Poziția sa a fost susținută și de deputatul socialist Ghenadi Mitriuc, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totuși, în opinia președintelui Comisiei, Roman Boțan, de fapt Rusia este țara care încalcă statutul de neutralitate a Republicii Moldova.

Republica Moldova și România au încheiat Acordul privind cooperarea în domeniul militar la 20 aprilie 2012. Acesta prevede inclusiv posibilitatea organizării unor exerciții militare comune între cele două armate.

Share our work
Chisinau: SUA saluta adoptarea legii egalitatii de sanse

Chisinau: SUA saluta adoptarea legii egalitatii de sanse

Ambasada Statelor Unite ale Americii salută adoptarea Legii privind asigurarea egalităţii şi o califică drept un pas pozitiv spre garantarea drepturilor egale pentru toţi oamenii din Republica Moldova.  
SUA susţin ferm aspiraţiile şi viitorul democratic al Moldovei ca a unui stat european tolerant, şi încurajăm progresul de mai departe în atingerea acestor scopuri. “Noi credem ferm că toţi oamenii trebuie să se bucure de drepturile şi libertăţile expuse în legea internaţională pentru drepturile omului şi să-şi trăiască viaţa fără frica discriminării.  De aceea noi continuăm să încurajăm Guvernul Moldovei să-şi îndeplinească angajamentele internaţionale de protejare a drepturilor umane pentru toate persoanele din Moldova în bază egală”, afirmă ambasada SUA de la Chişinău..
Parlamentul Republicii Moldova a votat vineri în două lecturi controversata lege antidiscriminare, care a provocat mai multe dezbateri contradictorii în societate. Legea cu privire la asigurarea egalităţii prevede egalitatea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, ceea ce îi nemulţumeşte pe clerici care consideră că astfel minorităţile religioase şi cele sexuale, în special, vor obţine prea multe drepturi. Legea însă nu permite căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex şi nici adopţiile. Sintagma „orientare sexuală”, ca motiv pentru discriminare, a rămas doar în articolul referitor la discriminarea la locul de muncă.

Vot cu proteste

Procesul de vot a fost însoţit de protestele celor ce se opun actului normativ. Legea a fost adoptată cu votul a 53 de deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană. Împotriva adoptării proiectului au votat patru aleşi: socialiştii Veronica Abramciuc şi Zinaida Greceanîi, liberal-democratul Valeriu Ghileţchi şi democratul Oleg Sârbu.
Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a ţinut să precizeze că legea nu va oferi dreptul la familie cuplurilor homosexuale. „Acest proiect de lege nu deschide uşa şi nu asigură nici o bază legală pentru familiile homosexuale, adopţii de copii”, a declarat Marian Lupu.
În acelaşi timp, un grup de câteva sute de protestatari, condus de feţe bisericeşti şi de liderii câtorva partide extraparlamentare, între care Partidul Socialiştilor şi Partidul „Patrioţii Moldovei”, manifestă împotriva adoptării acestei legi. Potrivit Episcopului de Bălţi şi Făleşti, Marchel, noua lege ar atenta la instituţia familiei. „Spunem încă o dată un nu categoric acestei legi, care atentează asupra viitorului copiilor noştri, care vine să distrugă familia”, a declarat Episcopului de Bălţi şi Făleşti.

Mitropolia Moldovei ameninţă

Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, consideră că adoptarea, vineri, de către parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la asigurarea egalităţii reprezintă o acţiune sfidătoare, care contravine normelor moral-creştine, şi un pericol pentru integritatea morală şi spirituală a societăţii.
„Solicitările repetate ale Mitropoliei Moldovei în plinătatea ei (slujitori şi mireni), adresate conducerii ţării de a exclude din proiectul de lege sintagma „orientare sexuală” au fost ignorate. Cererile Mitropoliei adresate instituţiilor abilitate din stat pentru crearea unor comisii mixte privind analizarea şi îmbunătăţirea proiectului de lege au fost trecute cu vederea, iar acţiunile au avut un caracter unilateral şi puternic influenţate de grupuri şi organizaţii din interiorul şi din exteriorul ţării, cărora nu le convin actualele principii după care trăieşte şi se dezvoltă societatea moldovenească”, se arată într-un comunicat al Mitropoliei.
Mitropolia Moldovei consideră totodată că adoptarea legii în cauză „ar putea atrage după sine şi grave tulburări în masă, de care se vor face vinovaţi cei care au legiferat săvârşirea acestei trădări a valorilor fundamentale ale neamului”.
Legea antidiscriminare reprezinta o condiţie a UE pentru semnarea unui acord de liberalizare a regimului de vize cu Republica Moldova. Legea interzice discriminarea persoanelor de orientare homosexuală, precum şi discriminarea pe alte criterii, precum sex, rasă culoare, limbă, etc.

Share our work