Filat, Lupu, Leanca si Timofti, cei mai influenti politicieni

Filat, Lupu, Leanca si Timofti, cei mai influenti politicieni

Premierul Vlad Filat este cel mai influent politician al lunii martie 2012 în „Top 50 cei mai influenţi politicieni din Republica Moldova”.
Acesta este urmat de preşedintele parlamentului, Marian Lupu. Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova s-a poziţionat pe locul patru în clasament, acesta fiind depăşit de către ministrul de Externe Iurie Leancă, care a urcat cinci poziţii faţă de topul lunii februarie.
Rezultatele topului, care a fost efectuat de Centrul de Cercetări Strategice şi Consultanţă Politică „Politicon”, au fost făcute publice miercuri. Potrivit clasamentului, Filat şi Lupu îşi menţin şi în martie primele poziţii în topul celor mai influenţi politicieni, ca şi în luna februarie. Primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă a coborât trei poziţii în top şi s-a clasat pe locul şase, acesta fiind depăşit de liderul PL, Mihai Ghimpu, care s-a poziţionat pe locul cinci.

Voronin, pe locul nouă

Liderul opoziţiei parlamentare Vladimir Voronin, a coborât de pe locul cinci pe locul nouă al topului, acesta fiind depăşit de liderul socialiştilor Igor Dodon şi de prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc, care ocupă locurile şapte şi respectiv opt. Coborârea în top a liderului PCRM a fost apreciată de Anatol Ţăranu, director al „Politicon”, drept un rezultat al poziţiei pe care a ocupat-o PCRM în depăşirea crizei politice şi alegerea şefului statului.
Ţăranu a mai menţionat, la prezentarea topului, că locul înalt ocupat de Nicolae Timofti în clasament se datorează faptului că experţii au evaluat potenţialul politic al acestuia. „Timofti este un personaj nou pe scena politică şi o figură necunoscută. Capitalul său politic este la etapa incipientă de acumulare. În lunile următoare, avansarea lui în top este aproape iminentă” a opinat Ţăranu.
Topul celor mai influenţi politicieni prezintă o sinteză a notelor puse politicienilor de 31 de experţi. Politicienii au fost apreciaţi în funcţie de influenţa lor asupra deciziilor majore din ţară, popularitatea publică, vizibilitatea lor în mass-media, dar şi perspectivele politice.

Share our work
Bicolor versus tricolor: Comunistii si socialistii agita apele la Chisinau

Bicolor versus tricolor: Comunistii si socialistii agita apele la Chisinau

Pentru că alegerea preşedintelui Nicolae Timofti prefigura apariţia unei perioade de relativ calm în societatea atât de agitată a Republcii Moldova, socialiştii şi comuniştii, la ordinul Moscovei, au pus la cale un plan de destabilizare: schimbarea tricolorului cu un bicolor cu cap de bour.
Astfel, socialistul Igor Dodon propune comuniştilor lui Voronin organizarea unui referendum pentru înlocuirea tricolorului R Moldova cu “drapelul lui Ştefan cel Mare”. Potrivit liderului socialiştilor Igor Dodon, PSRM optează pentru oficializarea “simbolicii tradiţionale moldoveneşti”. “Drapelul lui Ştefan cel Mare este arborat pe toate sediile Partidului socialiştilor, pentru a sublinia caracterul moldovenesc al istoriei noastre, al statului şi al poporului. De aceea, le propunem colegilor din PCRM să accepte iniţiativa socialiştilor de a organiza un referendum naţional privind schimbarea simbolicii de stat”, a afirmat joi Igor Dodon. “Socialiştii sunt gata să convingă moldovenii de oportunitatea istorică a acestui gest”, a adăugat Dodon.
La rândul său, liderul PCRM, Vladimir Voronin, confirmă intenţia comuniştilor de a forţa modificarea simbolicii statale a Republicii Moldova. Declaraţia, făcută joi la Publika TV, se pliază şi pe preconizatul referendum în această chestiune.  „Este un analfabetism total. Am mers cu acest drapel la proteste, iar oamenii s-au bucurat şi au început să îl răspândească în toată ţara. Acest bicolor este de pe timpurile lui Ştefan cel Mare sau un pic mai încoace. Noi l-am folosit ca un simbol al societăţii, al marşurilor Haraldica noastră trebuie schimbată”, a declarat Voronin.

Interzicerea unionismului

De asemenea, grupul socialiştilor din Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat joi o iniţiativă legislativă prin care cere să fie interzisă organizarea manifestaţiilor care “pun în pericol integritatea ţării”, cu referire directă la marşul unionist care a avut loc duminică la Chişinău.
“Scopul iniţiativei legislative este de a interzice partidele politice să organizeze acţiuni şi manifestaţii ce ar pune în pericol integritatea naţională, precum Marşul Unirii”, a declarat Dodon. El s-a arătat convins că mai multe partide politice îl vor susţine.
“Cei ce se declară statalişti ne vor susţine. Cu atât mai mult cu cât asemenea manifestări contravin articolului 41 din Constituţie. Articol ce prevede că partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, sunt neconstituţionale”, a adăugat Igor Dodon.

Deputaţi AIE sesizează Procuratura Generală

Mai mulţi deputaţi din AIE au cerut la finele şedinţei plenare de joi Procuraturii Generale să verifice legalitatea deciziilor unor consilii locale de a arbora bicolorul promovat de PCRM. Deputatul PL Valeriu Saharneanu a făcut o interpelare către PG să verifice dacă prin decizea de a arbora steagul roşu-albastru, consiliile locale încalcă articolul 12 din Constituţie ce prevede repectarea simbolurilor statului. „Se încearcă subminarea statalităţii şi profanarea simbolurilor de stat”, a afirmat Saharneanu.
Interpelările deputaţilor vin după ce astăzi Consiliul Municipal Bălţi a decis să ceară Comisiei de heraldică înregistrarea drapelului bicolor promovat de forţe politice de stînga.
Procuratura Generală a răspuns foarte prompt, afirmând că contestă deciziile ilegale privind arborarea steagurilor bicolore. “În rezultatul investigaţiilor efectuate de procuraturile teritoriale s-a constatat că, la indicaţia unor partide politice, în baza deciziilor administraţiei publice locale, pe instituţiile de stat din mun. Bălţi şi alte localităţi din nordul şi sudul republicii, au fost arborate mai multe steaguri roş-albastre. Aceste acţiuni sunt calificate drept profanare a Drapelului de Stat al R. Moldova, care contravin Constituţiei Republicii Moldova, Legii privind Drapelul de Stat, altor legi şi urmează a fi supus răspunderii penale în baza prevederilor art. 347 Cod penal “Profanarea simbolurilor naţional-statale” sau art. 322 din Codul contravenţional Încălcarea modului de folosire a simbolurilor de stat”, se precizează într-un comunicat al instituţiei amintite.
De asemenea, Procuratura Generală menţionează că procuraturile teritoriale vor contesta deciziile ilegale adoptate de către administraţiile publice locale privind arborarea steagurilor menţionate.

Filat: Ultimele zvâcniri ale comuniştilor

Prim-ministrul de la Chişinău, Vlad Filat, califică drept ilegale deciziile unor consilii locale de a oficializa drapelele bicolore, promovate de Partidul Comuniştilor. Referindu-se la deciziile de joi ale Consiliului municipal Bălţi şi ale Consiliului orăşenesc Cahul de a oficializa drapelele respective, Filat a declarat că acestea urmează să fie abrogate.
Premierul Republicii Moldova a mai adăugat că acestea au fost promovate de consilierii comunişti, calificându-le drept ultimele “zvâcniri” ale acestui partid. “Sunt ultimele zvâcniri ale PCRM, care vor urgenta trecerea în istorie a acestui partid, împreună cu secera şi ciocanul”, a declarat Vlad Filat.

Comisia de heraldică: Profanare a drapelului de stat

Comisia naţională de heraldică de la Chişinău afirmă că arborarea drapelului roş-albastru în faţa sediilor autorităţilor publice din R Moldova constituie o profanare a drapelului de stat.
“Utilizarea publică a drapelului bicolor în context cu Drapelul de Stat al Republicii Moldova poate fi calificată drept un act de profanare a Drapelului de Stat şi de incitare la abolirea acestuia”, se spune într-o notă oficială a Comisiei de heraldică. Aceasta mai constată că steagul bicolor “a fost utilizat în ultimii ani în cadrul unor acţiuni cu caracter politic, organizate de Partidul Comuniştilor, fiind declarat fals drept drapel al Moldovei medievale”.

Share our work
Chisinau. Comunistii ameninta cu proteste de strada

Chisinau. Comunistii ameninta cu proteste de strada

Voronin-unimediaPartidul Comuniştilor din Republica Moldova, principala forţă de opoziţie, a anunţat joi organizarea unor ample acţiuni de protest, cerând demisia Alianţei pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare, pe care o acuză de uzurpare a puterii în stat.
Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat într-o conferinţă de presă că protestele se vor desfăşura pe trei direcţii. Pe cale parlamentară, comuniştii vor cere demisia Comisiei Electorale Centrale, a Curţii Constituţionale, a preşedintelui interimar, a guvernului şi a AIE. De asemenea, PCRM începe acţiunile de nesupunere civică în întreaga ţară. Comuniştii sunt gata să susţină şi acţiunile de protest împotrva guvernării organizate de alte partide politice.
Vladimir Voronin a declarat că se va opune cu toate forţele intenţiei Alianţei de a desfăşura un referendum constituţional. În alt context, Vladimir Voronin şi-a exprimat susţinerea faţă de protestatarii din România, spunând că doreşte ca aceştia să dea jos actualul regim şi pe preşedintele român.
Referindu-se la incidentul de la Galaţi, unde un vameş român a rănit un cetăţean moldovean, care s-a eschivat de la controlul automobilului şi a încercat să-l calce, Voronin l-a calificat ca pe un atac al unei ţări membre NATO împotriva unui stat neutru, transmite Agerpres. Declaraţiile comuniştilor vin la câteva zile după ce AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Partidul Liberal a şi elaborat un proiect de modificare a Constituţiei, care prevede reducerea numărului necesar de voturi pentru alegerea şefului statului la majoritatea simplă, iar în ultima instanţă să fie ales candidatul care va acumula cele mai multe voturi. PL mai propune reducerea vârstei necesare pentru a putea fi ales preşedinte de la 40 la 35 de ani şi retragerea dreptului preşedintelui de a desemna candidatul la funcţia de premier.
În Republica Moldova a mai avut loc un referendum constituţional, organizat la iniţiativa AIE la 5 septembrie 2010, dar a eşuat din cauza prezenţei reduse la vot, după ce comuniştii şi-au chemat alegătorii să nu participe la vot.

Share our work
R. Moldova. AIE propune referendum pentru schimbarea Constitutiei

R. Moldova. AIE propune referendum pentru schimbarea Constitutiei

Liderii AIELiderii AIE au anunţat duminică, printr-o declaraţie comună, că îşi propun organizarea, în luna aprilie, a unui referendum constituţional. Cei trei lideri a partidelor componente ale AIE au spus că modificarea legislaţiei prin referendum, într-o democraţie europeană, este unica soluţie de depăşire a crizei politice. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, începând de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de lege ce ţine de modificarea mecanismului de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. „În luna februarie, proiectul va fi trimis spre avizare către Curtea Constituţională. În aprilie, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale ce provoacă interminabile crize politice”, a declarat Vlad Filat.
Liderul democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că, cel mai probabil, în februarie, Legislativul va avea spre adoptare proiectul cu privire la organizarea referendumului, iar după procedura din aprilie, în cel mult o lună, vor fi organizate şi alegeri prezidenţiale. „Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”, a afirmat Lupu.
Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a spus că unica soluţie de depăşire a crizei este modificarea Constituţiei, însă această soluţie nu este una nouă. PL a propus acest lucru încă acum doi ani şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă. Liderii AIE au decis să modifice Constituţia după ce, de la ultima modificare a legislaţiei cu privire la alegerea şefului statului, din 2000, au fost organizate nouă tentative de alegere a preşedintelui ţării, dintre care doar două s-au soldat cu rezultate pozitive.
În schimb, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că decizia AIE de a organiza un referndum constituţional reprezintă o încercare a Alianţei de a se menţine la guvernare. Voronin a menţionat că deputaţii comunişti s-au întrunit duminică în şedinţa, dar au refuzat să meargă la şedinţa extraordinară a Legislativului, deoarece a fost anulată şedinţa planificată pentru alegerea preşedintelui ţării.

Declaraţia AIE Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice


Pornind de la obiectivul strategic al Republicii Moldova de a urma cursul de dezvoltare democratică şi de integrare în Uniunea Europeană, în condiţii de stabilitate politică;
Reafirmându-ne angajamentul de a acţiona în strictă conformitate cu interesele cetăţenilor, în spiritul respectului faţă de Constituţia Republicii Moldova şi de principiile democratice;
Constatând aprofundarea impasului politic, cauzat de blocajul constituţional şi de refuzul opoziţiei parlamentare de a accepta un compromis rezonabil pentru a alege Preşedintele Republicii Moldova;
Având în vedere că recenta decizie a Curţii Constituţionale este irevocabilă şi anulează integral procedurile, care au fost în derulare, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova;
Accentuând faptul că Alianţa pentru Integrarea Europeană a întreprins toate acţiunile de depăşire a blocajului politic şi constituţional;
Menţionând faptul că, după aceste acţiuni, variantele de depăşire a crizei politice care ar asigura stabilitatea în Republica Moldova au fost, practic, epuizate, inclusiv din cauza problemelor sistemice, pe care le ridică unele prevederi constituţionale;
Exprimând certitudinea că soluţionarea crizei actuale este imposibilă în limitele actualei Constituţii şi în condiţiile în care opoziţia parlamentară nu doreşte să contribuie la depăşirea crizei, ci, din contră, lansează apeluri anticonstituţionale, scindând şi isterizând societatea;
Constatând că modificările operate anterior în Constituţia Republicii Moldova au rupt materia constituţională, impunând un mecanism nefuncţional de alegere a preşedintelui republicii şi creând dezechilibre în funcţionarea instituţiilor statului;
Evaluând experienţa regimurilor republicilor parlamentare consacrate din Europa, unde în situaţii similare celei din Republica Moldova mecanismul de alegere a Preşedintelui nu blochează, ci asigură alegerea acestuia;
Remarcând  că gravele deficienţe de sistem susmenţionate au provocat în repetate  rânduri alegeri parlamentare anticipate (anii 2001, 2009, 2010), conducând la crize politice, instabilitate în societate şi enorme cheltuieli financiare nejustificate;
Înţelegând că cetăţenii aşteaptă de la Guvernare alegerea Preşedintelui, şi nu alegeri parlamentare anticipate, asigurând stabilitatea şi cursul european al Republicii Moldova;

Partidele din Alianţa pentru Integrarea Europeană decid şi îşi asumă solidar responsabilitatea pentru următoarele obiective majore ale agendei politice pentru perioada următoare:

1) Prioritatea numărul unu a AIE este identificarea unei soluţii durabile pentru depăşirea crizei constituţionale, de care depinde stabilitatea şi dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova. Toate procesele începute acum doi ani, îndreptate spre democratizarea reală a societăţii, spre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre reintegrarea ţării, spre asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului, spre asigurarea unui nivel de trai decent al cetăţenilor Republicii Moldova vor avea continuitate şi finalitate doar dacă va  fi depăşită criza constituţională.
2) Din cauzele expuse mai sus, va fi  iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea şi simplificarea  mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie.
3 Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului.
Reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de interesul major al Republicii Moldova de a se dezvolta democratic în condiţii de stabilitate, subliniind totodată necesitatea consolidării Alianţei pentru Integrarea Europeană şi focalizarea tuturor eforturilor ei asupra realizării Programului de Guvernare, în special, a obiectivelor de integrare europeană, de creştere a economiei şi a bunăstării cetăţenilor.
Facem apel către toate forţele politice să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate politică şi să contribuie la crearea condiţiilor pentru depăşirea impasului care împiedică dezvoltarea ţării noastre.

Vlad Filat,                       Marian Lupu,                           Mihai Ghimpu,
Preşedintele PLDM        Preşedintele PDM                    Preşedintele PL

Chişinău, 15 ianuarie 2012

Share our work
R. Moldova. AIE propune referendum pentru schimbarea Constitutiei

R. Moldova isi alege presedintele. AIE semneaza un nou acord

Liderii AIEO şedinţă specială pentru alegerea preşedintelui R. Moldova va avea loc vineri, la ora 14.00. Anunţul a fost făcut de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. De asemenea, tot vineri, liderii alianţei de guvernare vor semna o anexă la cordul de constituire.
Potrivit lui Marian Lupu, candidatul AIE la funcţia de preşedinte al ţării, până la ora 14.00 urmează să aibă loc consultări între componetele AIE. Lupu a menţionat că va accepta condiţiile înaintate de deputatul neafiliat Mihai Godea, deoarece ele există deja în programul politic asumat de AIE. El a adăugat că a discutat despre alegerea preşedintelui şi cu grupul Dodon dar a evitat să ofere detalii. „Până în prezent nu am negociat cu PCRM”, a spus Lupu.
Liderul democraţilor a spus că anexa la Acordul de constituire a AIE, cerută de PLDM, va fi semnată. Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM a spus că textul anexei va fi făcut public după semnare şi va fi un angajament pentru neadmiterea reformatării puterii. Preşedintele fracţiunii PL Ion Hadărcă a opinat că textul trebuie semnat pentru că el va accentua unele angajamente ce ar spulbera toate suspiciunile.
În dimineaţa zilei de vineri, PCRM se va întruni în plenară pentru a decide dacă formaţiunea va participa la votare. Anunţul a fost făcut astăzi de liderul PCRM Vladimir Voronin.

Anexă la Acordul de constituire a AIE

Liderii AIE vor semna vineri un supliment la Acordul de constituire a AIE. Textul a fost definitivat şi aprobat de liderii celor trei componente ale AIE la Consiliul Alianţei, care a avut loc la 15 decembrie. Cei trei lideri au spus că au ajuns la un numitor comun şi documentul, ce va conţine o serie de garanţii cerute de PLDM, va fi semnat. Liderii au anunţat că actul va fi public, însă au evitat să ofere detalii cu privire la conţinutul acestuia.
„Am convenit că documentul pe care îl vom semna va fi un supliment al Acordului de constituire a AIE şi am pus la punct toate detaliile”, a spus liderul PLDM Vlad Filat. Filat a adăugat că atât el cât şi colegii lui de alianţă au convenit că vor participa la alegerea preşedintelui ţării. „Vom vota solidar”, a afirmat Filat.
Liderul PL Mihai Ghimpu a comunicat că toate componentele AIE au ajuns la un consens şi vor vota pentru candidatul AIE Marian Lupu. Liderul democraţilor Marian Lupu a spus că este optimist, iar voturile care lipsesc pentru alegerea şefului stutului ar putea fi găsite.

Share our work