Ucraina, atacată dur de oficialii europeni

Comisarul-european-Johannes-Hahn este dezamăgit-de-Ucraina

Comisarul-european-Johannes-Hahn este dezamăgit-de-Ucraina

Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate, Johannes Hahn, a atacat extrem de dur eșecul conducerii ucrainene de a-și îndeplini angajamentele de a proteja societatea civilă din această țară, mai ales activiștii implicați în combaterea corupției din fosta țară sovietică. Aceste acuzații vin pe fondul unei lipse evidente de interes pentru combaterea corupției arătată de către autoritățile de la Kiev.

Declarația a apărut datorită expirării, la 1 aprilie 2018, a termenului limită de depunere a declarațiilor electronice de către activiștii societatii civile care lucrează în domeniul combaterii corupției.

Demers european

Bruxelles-ul a cerut în mod repetat Ucrainei sa anuleze această obligație, fără a avea rezultatele dorite. Președintele Petro Poroșenko a propus un proiect de lege, care a fost criticat dur de către Comisia de la Veneția, iar Rada Supremă nu a găsit voturile necesare pentru a anula aceste norme legislative controversate.

„Guvernul ucrainean nu și-a îndeplinit obligațiile”, a declarat comisarul Hahn. „Refuzul de a elimina această normă, care îi cuprinde în obligațiile privind funcționarii publici și pe activiștii societatii civile, contravine aspirațiilor europene ale Ucrainei”, a adăugat Hahn.

De asemenea, norma este contrară recomandărilor insistente ale partenerilor internaționali ai Ucrainei, inclusiv Comisia de la Veneția, OSCE și Uniunea Europeană (inclusiv în contextul monitorizării punerii în aplicare de catre Ucraina a angajamentelor privind liberalizarea vizelor)“, – a spus comisarul european.

Acuzații dure

Johannes Hahn a mai declarat că societatea civilă ar trebui să poată să controleze activitățile autorităților „fără obstacole inutile și interferențe“ și a remarcat faptul că sistemul ”e-declarația” a fost creat în scopul de a „preveni corupția în randul funcționarilor publici“. „Reprezentanții societății civile nu sunt funcționari de stat”, a adăugat el.

„Această obligație suplimentară și inacceptabile (privind declarația pentru activiști) eset în favoarea celor care doresc să distrugă eforturile Ucrainei de a combate eficient corupția”, a spus el.

Comisarul european a reamintit că acțiunile Ucrainei sunt contrare acordului de asociere. „Relațiile UE cu Ucraina se bazează pe valorile comune. Ambele părți au fost de acord că respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt elemente esențiale ale acordului de asociere“ – a spus Hahn.

„În ultimii ani, Ucraina a făcut progrese semnificative. Este important să nu se submineze progresele realizate. Rada Suprema a Ucrainei ar trebui să revină la problema și cât mai curând posibil sa anuleze obligația de e-declarație pentru activiștii societății civile, limitând aceste obligații numai la funcționarii publici ..“, – a încheiat Johannes Hahn.

Mogherini vrea tribunal anticorupție

Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a îndemnat anterior Ucraina să facă eforturi sporite pentru combaterea corupției și să înființeze un tribunal anticorupție în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția. Mogherini a făcut acest îndemn în timpul unei vizite la Kiev din 12 martie, după convorbiri cu premierul Volodimir Hroisman și președintele Petro Poroșenko, care și-a anunțat recent candidatura pentru un nou mandat.

Comisarul Federica Mogherini, un alt înalt oficial european pus în dificultate de Ucraina

Comisarul Federica Mogherini, un alt înalt oficial european pus în dificultate de Ucraina

Legislație întârziată

Parlamentul Ucrainei a adoptat la 1 martie, în primă lectură, legislația pentru crearea tribunalului anticorupție, la cererea societății civile și a instituțiilor internaționale care ajută țara pe plan financiar. Aceasta vine pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție la adresa actualelor autorități de la Kiev și a numeroase proteste publice antiguvernamentale care solicită demiterea președintelui Petro Poroșenko. După discuțiile de luni cu Mogherini, președintele Poroșenko a promis că noua instanță va respecta recomandările Comisiei de la Veneția.

În 2017 Ucraina s-a aflat pe locul 130 din 187 de țări ale lumii în clasamentul Transparency International privind percepția corupției.

Ajutor condiționat

Comisia Europeană (CE) a propus, la sfârșitul săptămânii trecute, acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.

Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.

Angajament UE

Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară. ‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat, citat de mass-media internațională.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie 2018. Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE, analiștii considerând că acest proces nu va întâmpina probleme deosebite. (N.G.)

Concurs eseuri