de Isac Mihai | oct. 22, 2018 | Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Rada Supremă de la Kiev aprobă la limita bugetul pentru 2019
În data de 18 octombrie 2018, Rada Supremă a Ucrainei a făcut primul pas spre adoptarea bugetului de stat pe anul 2019 al fostei republici sovietice, relatează mass-media de la Kiev, preluată de KARADENIZ PRESS. Acesta a fot votat în primă lectură de 240 de deputați prezenți la ședință, în pofida faptului că în urmă cu câteva zile orice posibilitate de aprobare părea sortită eșecului.
La şedinţa Comitetului Radei pentru problemele bugetului au fost respinse aproape jumătate din cele peste 1000 de amendamente depuse de deputați, Guvernul de la Kiev refuzând să accepte acordarea unor subvenții suplimentare regiunilor. Cele 240 de voturi obținute de coaliția majoritară proguvernamentală se datorează sprijinului primit din deputaților grupurilor parlamentare „Vidrodjenea”, „Volea narodu” şi Partidul Radical.
Buget de război
Conform proiectului înaintat de Guvernul de la Kiev, veniturile în bugetul de stat al Ucrainei vor constitui 1,29 trilioane de grivne. Pensia minimă va fi majorată cu aproximativ 130 de grivne. Salariul minim va crește cu 450 de grivne și, începând cu 1 ianuarie 2019, va constitui 4.175 de grivne. Partea leului din buget va fi cheltuită pentru finanțarea armatei – 209,5 miliarde grivne. Pentru acordarea subvențiilor la utilități vor fi alocate 80-110 miliarde grivne. Potrivit prognozelor, cursul grivnei în raport cu dolarul în anul 2019 va fi de 30,5 grivne. Pentru finanțarea sistemului de învățământ sunt prevăzute 241,1 miliarde grivne. Sistemul de sănătate va beneficia de 92,3 miliarde grivne, cu 9,5 miliarde mai mult decât în 2018. De asemenea, proiectul bugetului prevede introducerea unui program de subvenționare pentru întreprinderile agricole. În special, 1,38 miliarde grivne sunt planificate pentru a compensa achiziționarea de mașini agricole. În total, 6,9 miliarde grivne vor fi alocate din buget pentru susținerea complexului agroindustrial. Bugetul Ministerului Culturii pe anul 2019 este de 5,4 miliarde grivne, inclusiv 1 miliard de grivne este planificat să fie direcționat pentru producția de filme noi. Va fi majorat în două etape și minimul de trai decent. De la 1 iulie, acesta va crește până la 1.936 grivne, iar de la 1 decembrie – până la 2.027 grivne. Asistența materială la nașterea copilului va rămâne neschimbată. Aceasta va fi în continuare de 41.280 grivne, ca în 2018. În plus, pe lângă aceste plăți, statul a decis să ofere familiei o serie de lucruri necesare pentru copil în valoare de 5 mii grivne.
Experții menționează că în elaborarea Bugetului de stat pe anul 2019 accentul a fost pus pe achitarea datoriilor externe ale statului și nu pe sporirea calității vieții cetăţenilor și ridicarea standardelor de trai. În anul următor Ucraina urmează să achite o sumă record din aceste datorii.
FMI acordă un nou împrumut Ucrainei
3,9 miliarde de dolari
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a încheiat un acord cu Ucraina în vederea acordării unui nou împrumut, cu un acces la o linie de credit de 3,9 miliarde de dolari, relateză Libertatea Cuvântului, citat de KARADENIZ PRESS.
„Acest acord zis de conformare (stand-by arrangement), cu o durată de 14 luni, îl va înlocui pe cel aprobat în martie 2015 şi care urma să expire în martie 2019″”, a precizat FMI într-un comunicat.
Instituţia de la Washington a subliniat, în plus, angajamentul „de a continua să ajute Ucrainei să atingă o creştere economică mai solidă, durabilă şi împărtăşită de cei mai mulţi”.
„Dacă nu suntem capabili să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri internaţionali (…), acest lucru ar putea conduce la o situaţie de încetare a plăţilor”, a avertizat, premierul ucrainean Volodymyr Groisman, care s-a exprimat la televiziune, cu puţin înainte de anunţul FMI.
Acordul este necesar să fie aprobat de Comitetul de conducere al FMI mai târziu anul acesta, după ce autorităţile vor aproba un buget pe 2019 „coerent cu recomandările FMI şi o creştere a preţului încălzirii şi gazelor naturale”, a anunţat FMI.
În schimbul ajutorului său, organizaţia internaţională a cerut Ucrainei să crească la nivelul pieţei preţul gazelor naturale vândute consumatorilor.
Autorităţile au reuşit, până la urmă, mulţumită unor „eforturi incredibile”, să ajungă la un compromis cu FMI, a comentat premierul Groisman, anunţând că preţul gazelor naturale urmează să crească cu 23,5% începând de la 1 noiembrie. Iniţial, FMI a cerut o scumpire cu 60%, a spus el. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Moștenirea-Euromaidanului-grav-afectată-de-corupția-actualei-clase-politice-de-la-Kiev
Premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie, care urmează să fie supusă la vot joi, relatează mass-media internațională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.
Surse guvernamentale de la Kiev au declarat că președintele Petro Poroșenko nu este sigur de faptul că noul pachet legislativ, ducând negocieri cu diferite forțe politice pentru a avea numărul necesar de voturi. Acest demers pare sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat.
Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale
Condiție obligatorie
Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, pregătit pentru escaladarea conflictului diplomatic cu Federația Rusă
Kievul înăspreşte controalele pentru cetăţenii ruşi care călătoresc în Ucraina, potrivit unui decret semnat în această săptămână de preşedintele Petro Poroşenko, încă o măsură a autorităţilor ucrainene de a se distanţa de vecinul lor fost aliat, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Kiev, citate de mass-media, au menționat că pasul următor va fi introducerea vizelor pentru anumite categorii de cetățeni ruși care vor dori să viziteze Ucraina. Noile măsuri vor fi introduse până la alegerile prezidențiale ucrainene din 2019. Moscova a denunțat periodic măsurile implementate de Kiev.
Menționăm că cetățenii din cele două state au călătorit liber între ţările lor de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar Kievul a încercat să implementeze un regim mai strict în urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014 şi rolului acesteia în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Apărarea securității statului
Președintele Poroşenko a semnat acum un decret care cere ruşilor şi cetăţenilor din alte câteva ţări să notifice autorităţile ucrainene în prealabil cu privire la motivul călătoriei lor în Ucraina. Aceasta vizează „apărarea securităţii statului şi neutralizarea ameninţărilor în domenii privind migraţia şi cetăţenia”, a precizat administraţia lui Poroşenko într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Decretul se referă la „străini, în special cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi persoane fără cetăţenie, care provin din ţări cu risc de migraţie”, se spune în comunicat, fără a fi oferite detalii suplimentare despre ţările în cauză. Potrivit serviciului de frontieră al Ucrainei, în 2017 au fost înregistrate 1,5 milioane de călătorii efectuate de ruşi în Ucraina. Guvernul are o lună la dispoziţie pentru a pune în aplicare decizia, dar nu este clar când va intra în vigoare noua regulă.
Controale biometrice
La începutul anului 2018, Ucraina a introdus controale biometrice pentru ruşii care intră în ţară, dar guvernul de la Kiev nu a impus şi un regim oficial de vize, în pofida presiunilor exercitate de mediile politice de opoziție, în contextul acutizării situației politice interne de la Kiev.
Relaţiile dintre Kiev şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi i-a sprijinit pe separatiştii proruşi din regiunea Donbas în estul Ucrainei într-un conflict în curs de desfăşurare ce a dus la moartea a peste 10.000 de persoane.
Ucraina a rupt relațiile economice cu Rusia
Totodată, Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, conform premierului ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, denunță acordurile comerciale cu Federația Rusă
Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, a declarat premierul ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada 2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
