Kremlinul, acuzat de presiuni gazeifere

Kremlinul, acuzat de presiuni gazeifere

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Republica Moldova este o victimă a eforturilor Rusiei de a utiliza gazele naturale pentru a-şi intimida vecinul mai mic, a declarat Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

„Vedem încercări din partea (companiei) Gazprom de a pune presiune politică” asupra guvernului moldovean, a afirmat Josep Borrell, citat de mass-media de la Chișinău.

Sprijin public

„În termeni globali, creşterile de preţ în întreaga lume nu sunt o consecinţă a utilizării livrărilor de gaze ca armă, dar în cazul Republicii Moldova – da, este”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu premierul moldovean Natalia Gavriliţă, aflată într-o vizită la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

„În cazul Republicii Moldova, gazele naturale sunt folosite drept armă politică. (…) Nu putem compara criza gazelor naturale din Republica Moldova cu cea din Europa. Noi vom încerca să acordăm sprijin cetăţenilor”, a subliniat Josep Borrell.

„În cazul Republicii Moldova, trebuie să se ţină cont de caracteristicile politice … este o creştere semnificativă (de preţ) legată de probleme politice, fiind necesar sprijinul nostru”, a afirmat Borrell, subliniind că Uniunea Europeană este gata să susţină Chişinăul pentru a depăşi criza din sectorul energetic, iar ca exemplu al acestei disponibilităţi el a invocat consultările care au avut loc la Bruxelles pentru a examina situaţia şi a oferi sprijin pe termen mediu pentru Republica Moldova.

60 de milioane

„Sprijinul bugetar oferit va permite Republicii Moldova să ajute persoanele cele mai vulnerabile”, a spus Borrell, referindu-se la un grant de 60 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, convenit săptămâna aceasta, în sprijinul autorităţilor moldovene pentru a depăşi criza energetică.

„Am pus bazele unor obiective serioase. Am discutat despre consolidarea cooperării şi implementarea reformelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, care a salutat planurile guvernului de la Chişinău de a aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Contractul privind livrările de gaze între Republica Moldova şi gigantul energetic rus Gazprom a expirat la sfârşitul lunii septembrie, iar cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nou preţ, Chişinăul respingând oferta Gazprom de a dubla preţul la gaze în comparaţie cu tariful de până acum.

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Moscova nu crede în lacrimi

Kremlinul a negat miercuri că gigantul rus de gaze ar utiliza negocierile cu autorităţile de la Chişinău în încercarea de a obţine concesii politice. Şeful diplomaţiei europene a respins acest argument, dar fără să detalieze în ce anume constă presiunea rusă.

Gazprom a avertizat că va suspenda exporturile de gaze către Republica Moldova dacă Chişinăul nu va achita livrările anterioare.

La rândul său, Natalia Gavriliţă a spus că oficialii moldoveni continuă discuţiile cu Gazprom la Sankt- Petersburg şi speră să se ajungă la un contract pe termen lung „accesibil”.

„Republica Moldova este interesată de un contract pe termen lung şi la un preţ convenabil. Noi pledăm pentru un contract pe care să-l putem onora”, a subliniat şefa guvernului moldovean.

Eforturi la Chișinău

Totodată, premierul moldovean a mulţumit partenerilor europeni pentru asistenţa nerambursabilă în valoare de 60 de milioane de euro acordată Republicii Moldova pentru depăşirea crizei din sectorul energetic.

„Suntem recunoscători pentru susţinerea oferită în mod constant Republicii Moldova în promovarea independenţei şi securităţii energetice. E adevărat că dependenţa ridicată de importurile de gaze şi de energie electrică are drept consecinţă un nivel scăzut de securitate a aprovizionării, plasând ţara noastră printre cele mai vulnerabile din lume. Iată de ce, eforturile Cabinetului de miniştri pe care-l conduc sunt focusate pe diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze şi reformele necesare pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa europeană de energie. Suntem pentru relaţii de colaborare în sfera energiei predictibile atât cu partenerii noştri din est cât şi cu cei din vest”, a punctat Natalia Gavriliţa, citată într-un comunicat de presă difuzat de Guvernul său. (N.G.)

Share our work
MAE rus actualizează Conceptul Politicii Externe

MAE rus actualizează Conceptul Politicii Externe

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, este un aliat de nădejde al președintelui Putin

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, este un aliat de nădejde al președintelui Putin

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova lucrează, în prezent, la actualizarea Conceptului politicii externe al Rusiei și le-a urat tinerilor diplomați să contribuie la formarea unor abordări generale și a strategiei de politică externă a Rusiei, relatează TASS.

Adresându-se absolvenților de studii universitare acceptați pentru prima dată în serviciul diplomatic, Lavrov le-a atras atenția că vor avea șansa să lucreze într-o etapă plină de responsabilitate a istoriei ruse și mondiale, deoarece situația în lume nu devine mai simplă. ”Acest lucru nu face decât să adauge un plus de incitare, sincer vorbind. Obligă la o gândire creativă, având mereu ca prim obiectiv îndeplinirea principalei meniri a politii noastre externe – aceea de a asigura un maxim de condiții externe favorabile dezvoltării interne a țării. Acesta este principalul conținut al Conceptului politii externe a Federației Ruse, aprobat în 2016 de președintele Vladimir Putin”, a spus el.

Îndemn strategic

Timpul zboară repede. Acum ne ocupăm de actualizarea acestui document strategic. Nu mă îndoiesc că, pe segmentul său de muncă în departamentele de resort, fiecare dintre voi va contribui la formarea abordărilor noastre generale și a strategiei de politică externă în etapa actuală”, a adăugat ministrul.

Vă doresc să începeți să scrieți ”notițele” care vor ajuta la dezvoltarea politicii noastre externe pe direcțiile corespunzătoare. Dar cu scopul ca, într-un final, ele să ajungă la Centrul de istorie a diplomației ruse. Străduiți-vă! Vă urez succese dintre cele mai mari! Cu mulți dintre voi ne vom întâlni la locul de muncă”, a subliniat Lavrov, citat de mass-media. (K.P.)

Share our work
Kremlin, semnale timide de pace în Donbass

Kremlin, semnale timide de pace în Donbass

Ucraina, decisă să reziste în Donbass

Ucraina, decisă să reziste în Donbass

Miniştrii de externe rus, francez şi german vor colabora cu scopul de a se întâlni în curând pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, a anunţat luni Kremlinul după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel.

Această întâlnire, a cărei dată nu a fost stabilită, va avea loc în cadrul aşa-numitului format de negociere „Normandia”, care reuneşte, de obicei, reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei, alături de mediatori din partea Franţei şi Germaniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Strategie a la russe

Preşedinţia rusă nu a precizat dacă Ucraina va participa la o astfel de întâlnire. „Având în vedere situaţia dificilă care are loc în cadrul reglementării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii au transmis instrucţiuni consilierii lor politici şi departamentelor de politică externă să intensifice contactele şi să colaboreze în cadrul formatului Normandia”. „Miniştrii de externe vor lucra pentru o reuniune la nivelul lor în acest format”, conform sursei citate.

Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au fost de asemenea de acord să continue „studierea condiţiilor prealabile pentru o posibilă organizare” a unui summit în formatul „Normandia” între şefii de stat ai celor patru ţări.

Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei

Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei

Moscova acuză

În cadrul conversaţii telefonice de luni, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de încetineala procesului de soluţionare a conflictului ucrainean după semnarea acordurilor de pace de la Minsk în 2015, o „bază fără alternativă” pentru a pune capăt violenţei, potrivit Kremlinul.

Preşedintele rus a estimat, totodată, că Ucraina „nu îşi respectă angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk şi al acordurilor încheiate în cadrul reuniunilor la nivel înalt anterioare”.

Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.

Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.

În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului. (N.G.)

Share our work
Putin cere cetățenilor ruși să voteze cu ”patriotism”

Putin cere cetățenilor ruși să voteze cu ”patriotism”

Vladimir Putin, supărat pe Facebook și Twitter

Vladimir Putin, supărat pe Facebook și Twitter

Preşedintele rus, Vladimir Putin, le-a cerut joi concetăţenilor săi să dea dovadă de ”patriotism” la alegerile legislative din această săptămână, din care au fost excluşi majoritatea criticilor Kremlinului, relatează Agerpres. ”Mă bazez pe simţul vostru civic de responsabilitate, pe cumpătarea şi patriotismul vostru, pe preocuparea voastră de a alege deputaţi care vor lucra pentru binele şi în numele iubitei noastre Rusii”, a declarat Putin într-o înregistrare video postată în cursul nopţii pe site-ul Kremlinului.

Izolare electorală

Preşedintele rus a lansat acest apel în timp ce se află în izolare după ce un focar de zeci de cazuri de COVID-19 a fost identificat în anturajul său, ilustrând dificultăţile Rusiei de a limita epidemia pe fondul unei campanii lente de vaccinare.

Scurtul său discurs vine cu doar câteva ore înainte de începerea alegerilor parlamentare care vor avea loc între 17 şi 19 septembrie. Primele secţii de votare se vor deschide joi, la ora 20:00 GMT, în Kamceatka, în Extremul Orient. Rezultatele sunt aşteptate duminică, după ora 18:00 GMT.

Opoziția eliminată

Opoziţia anti-Putin a fost în mare parte exclusă de la vot, după luni de represiune care au dus la încarcerarea liderului acesteia Aleksei Navalnîi. Formațiunea condusă de el a fost interzisă pentru „extremism”.

Opozantul le-a cerut susţinătorilor săi să voteze „inteligent”, susţinând în fiecare circumscripţie electorală candidatul cel mai bine plasat pentru a-l pune în dificultate pe cel al partidului de guvernământ, Rusia Unită.

Autorităţile ruse au denunţat apelul lui Navalnîi pentru „un vot inteligent” ca fiind o formă de „extremism” Partidul Comunist va profita cel mai mult în urma acestui apel, consideră analiștii politici.

Impopulară, cu scandaluri de corupţie şi scăderea nivelului de trai, Rusia Unită are o susţinere de mai puţin de 30% în sondaje. Cu toate acestea, se aşteaptă ca formaţiunea să câştige alegerile.

SUA, acuzate de partea rusă

SUA, acuzate de partea rusă

SUA, acuzate oficial

Moscova i-a acuzat pe giganţii americani ai internetului de interferenţă în alegeri pentru că nu au reuşit să elimine conţinutul opozantului. Săptămâna trecută, Moscova şi-a exprimat nemulţumirea într-o notificare transmisă ambasadorului american.

”Datele pe care i le-am transmis sunt destul de grave”, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, denunţând ”refuzul unei serii întregi de platforme online occidentale de a elimina conţinutul interzis”.

Aproximativ 108 milioane de ruşi sunt chemaţi să voteze pentru alegerea a 450 de deputaţi în Dumă, camera inferioară a parlamentului. Jumătate dintre ei sunt numiţi prin sistemul de liste cu reprezentare proporţională, iar cealaltă jumătate prin sistemul uninominal. (K.P.)

Share our work
Putin intră în izolare electorală pe motiv de COVID

Putin intră în izolare electorală pe motiv de COVID

Președintele Vladimir Putin, izolat electoral de COVID

Președintele Vladimir Putin, izolat electoral de COVID

Preşedintele rus Vladimir Putin a intrat în izolare după descoperirea de cazuri de COVID-19 în anturajul său, a anunţat marţi Kremlinul. „Din cauza unor cazuri identificate de coronavirus în anturajul său, Vladimir Putin trebuie să respecte un regim de autoizolare o anumită perioadă de timp”, a precizat preşedinţia rusă într-un comunicat, anunţând că, din această cauză, preşedintele Federaţiei Ruse nu va participa la un summit regional în Tadjikistan.

Putin a anunţat acest lucru într-o discuţie la telefon cu preşedintele tadjic Emomali Rahmon, potrivit RIA Novosti.

Putin, testat

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că Vladimir Putin a intrat în contact cu persoane infectate cu noul tip de coronavirus, dar „se simte foarte bine”. Peskov a precizat că Vladimir Putin a făcut un test de depistare a noului tip de coronavirus, dar că deocamdată Kremlinul nu a primit rezultatul.

De asemenea, deocamdată nu există informaţii cu privire la cât va sta Vladimir Putin în izolare. Dumninică în Rusia vor avea loc alegeri parlamentare, considerate extrem de importante pentru popularitatea președintelui Putin și a partidului de guvernământ.
Cu o zi înainte, în timpul unei întâlniri cu paralimpici ruşi, Vladimir Putin a declarat că mulţi din anturajul său au fost depistaţi cu noul tip de coronavirus, că lucrurile trebuie clarificate şi că, în opinia sa, el însuşi va intra probabil în carantină.

Liderul rus s-a vaccinat în primăvară cu Sputnik V. El a declarat de mai multe ori că anticorpii săi „se menţin la un nivel ridicat”.

În luna iulie, Peskov a relatat că persoanele care intră în contact cu Vladimir Putin respectă măsuri stricte. (K.P.)

Share our work