de Isac Mihai | oct. 2, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Rusia şi Serbia organizează exerciţii aeriene comune în perioada 1-5 octombrie pe teritoriul Republicii Sârbe, la care vor participa avioane de luptă MiG-29 şi elicoptere Mi-8, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de agenţia de presă TASS, preluată de KARADENIZ PRESS. Aceste aplicaţii au loc pe fondul degradării situației securitare din regiune și a plasării armatei sârbe în stare de alertă maximă după acțiunile în forță ale trupelor speciale kosovare în apropiere de graniţa dintre cele două state.
Federația Rusă rămâne unul din principalii aliați politici și militari ai Belgradului, Serbia fiind frecvent acuzată de statele occidentale de o politică duplicitară față de blocul comunitar. Concomitent, Kremlinul folosește problema Kosovo pentru a obține concesii din partea Occidentului în ceea ce privește anexarea unilaterală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014.
Desant prezidențial la Moscova
Întrevederea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său sârb, Aleksandar Vucic, aşteptat astăzi într-o vizită de lucru la Moscova, nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune, fiind planificată cu mult dinainte, discuţiile urmând să se axeze pe dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două ţări, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de mass-media.
Serviciul de presă al Kremlinului anunţase anterior că Putin şi Vucic vor discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi vor aborda probleme regionale şi internaţionale.
‘Această întâlnire a fost planificată cu câteva luni în urmă, prin urmare nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune’, a insistat Peskov, în contextul în care media ruse au relatat în ultimele zile că preşedintele Serbiei i-ar putea cere lui Putin sprijinul Rusiei în forurile internaţionale în problema Kosovo.
Sprijin rus
Vizita vine ‘în continuarea contactului periodic de lucru între conducerea Rusiei şi cea a Serbiei. Această ţară este partenerul nostru’, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat dacă vizita preşedintelui Serbiei la Moscova fusese planificată din timp şi despre agenda discuţiilor.
Totuşi, Peskov a afirmat că unul din subiectele incluse pe agenda discuţiilor între Putin şi Vucic vizează ‘creşterea tensiunilor în zonă’.
Întrebat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, despre posibilitatea ca Rusia să acorde sprijin militar Serbiei în problema Kosovo după exemplul Siriei, Aleksandar Vucic a răspuns negativ, explicând că nu şi-ar dori conflicte militare majore pe teritoriul sârb, potrivit RIA Novosti.
Exerciții cu tâlc
‘Aviatori ai armatei aerului a Rusiei şi ai forţelor aeriene şi antiaeriene ale Serbiei vor efectua un exerciţiu tactic comun „BARS-2018” pe teritoriul Republicii Serbia’, precizează Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat, potrivit căruia la bordul aparatelor MiG-29 şi Mi-8 vor acţiona echipaje mixte ruso-sârbe. ‘În total, vor fi implicate 10 aparate de zbor ale forţelor aeriene şi antiaeriene sârbe’, se mai spune în comunicatul citat.
În cadrul acestor manevre, echipajele vor efectua interceptări de ţinte aeriene, vor executa elemente de lupte antiaeriene, inclusiv manevre complexe de pilotaj superior, vor simula lovituri asupra unor ţinte terestre, precum şi exerciţii privind desantul de trupe şi acordare de sprijin în operaţiuni de căutare şi salvare.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Mobilizare de forțe
Aceste manevre survin la două zile după ce preşedintele Aleksandar Vucic a plasat armata sârbă în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat în weekend numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivoda’, controlată de Belgrad, a transmis duminică postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Interese energetice
Centrala ‘Gazivoda’ şi staţia ‘Valac’ reprezintă obiective-cheie în nordul Kosovo, zonă populată în principal de sârbi, şi fac parte din sistemul energetic sârbesc. Profitul acestora s-ar ridica – conform unor date – la zeci de milioane de dolari pe an.
Tot aici se află un alt obiectiv-cheie pentru nordul Kosovo, hidrosistemul Ibar-Lepenac care alimentează cu apă zona.
Administraţia de la Pristina declarase anterior că este necesar ca hidrocentrala ‘Gazivoda’ să fie integrată în sistemul energetic al Kosovo.
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivoda’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza.
Preşedintele sârb a calificat această călătorie drept un ‘afront’ şi a protestat într-un mesaj trimis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivoda’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, un nou an de război în Donbass
„Mulţumesc, domnule Putin, că ai făcut ca ţara mea să fie mult mai pro-europană şi mai euro-atlantică”, a declarat preşedintele Petro Poroşenko, la CNN, remarcând că numărul compatrioţilor săi care susţin integrarea europeană a crescut între timp în mod semnificativ. „Politica Kremlinului a determinat ucrainenii să susțină integrarea în Uniunea Europeană și în NATO. Mulțumesc domnule Putin că ai făcut ca țara mea să fie mult mai pro-europeană și mult mai euro-atlantică”, a mai declarat Poroșenko, care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Sprijinul pentru UE și NATO, în creștere
Poroșenko a spus că numărul ucrainenilor care susțin integrarea europeană a crescut de 23 la 74% de la începutul agresiunii ruse asupra Ucrainei, iar numărul celor care susțin aderarea la NATO a crescut de la 16 la 55%.
Liderul de la Kiev a întreprins o vizită în Statele Unite cu ocazia celei de 73-a Adunare Generală a ONU. Poroșenko a declarat că ONU va adoptat în curând o Rezoluție prin care va susține că peninsula Crimeea este teritoriu ocupat, iar Rusia va fi recunoscută țară agresoare.
La sfârșitul lunii trecute, Kievul a informat Moscova că nu mai prelungește Tratatul de prietenie și cooperare semnat în 1997.
Ucraina, baza imperiului rus
Preşedintele rus Vladimir Putin are nevoie de întreg teritoriul Ucrainei, deoarece imperiul rus nu există fără Ucraina, a declarat anterior, la Harkov, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko, citat de agenţia de presă Unian, în contextul în care Moscova a anexat în 2014 peninsula Crimeea şi este acuzată de susţinerea rebelilor separatişti din estul Ucrainei.
În acelaşi timp, Petro Poroşenko a afirmat că niciun om politic ucrainean nu se va decide să soluţioneze problema teritoriilor ocupate (Crimeea şi estul prorus) prin metode militare, întrucât Kievul pune accent pe vieţile umane, deşi forţele proguvernamentale luptă de patru ani împotriva rebelilor separatişti din Lugansk şi Doneţk într-un conflict soldat cu peste 10.000 de morţi, potrivit datelor ONU.
Ucraina intră într-un nou an electoral
Atacuri politice
În discursul rostit la Academia Naţională de Ştiinţe Juridice din Harkov, el i-a criticat atât pe „radicalii” de la Kiev, care îndeamnă la rezolvarea prin forţă a problemei teritoriilor ucrainene „ocupate”, dar fac astfel de apeluri „de pe canapea”, cât şi pe „pacificatorii” din rândul clasei politice ucrainene care se pronunţă pentru federalizarea Ucrainei.
Pacea se poate obţine în estul Ucrainei doar pe cale politico-diplomatică, a apreciat preşedintele ucrainean, subliniind că eliberarea „teritoriilor ocupate” prin metode militare este inacceptabilă pentru că şi-ar pierde viaţa o mulţime de civili, ceea ce este inadmisibil.
„Niciun politician ucrainean, inclusiv eu, nu va lua vreodată o decizie care să transforme Doneţkul în Groznâi (capitala Ceceniei) din primul şi al doilea război ruso-cecen. Ucraina nu este Rusia, ea aparţine unei civilizaţii diferite, unde viaţa umană are preţ”, a menţionat Poroşenko, insistând că pentru Ucraina este inacceptabil scenariul utilizat de Rusia în Cecenia când aviaţia rusă a efectuat bombardamente masive, soldate cu numeroase victime printre civili.
„Cheia păcii” în Ucraina nu se afla nici la Washington, nici la Londra, ci la Moscova, a afirmat preşedintele ucrainean, indicând că Rusia se opune în prezent desfăşurării unei forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei sub mandat ONU. Dacă Rusia va bloca adoptarea unei decizii în acest sens, atunci ea va confirma astfel că nu doreşte pacea, a insistat el.
NATO și UE în Constituție
Conform articolelor publicate anterior de KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko a demarat procedura pentru înscrierea în Constituția Ucrainei a obiectivelor de aderare a ţării la NATO şi la Uniunea Europeană. Deputații din grupul pro-prezidențial din Rada Supremă (n.r.-parlamentul unicameral al Ucrainei) a făcut recent primul pas în acest sens.
Deputaţii au votat pentru înaintarea proiectului de lege către Curtea Constituţională. Au fost 321 de voturi pentru modificarea legii fundamentale, iar minimum necesar era de 300, precizează puterea de la Kiev.
Proiectul de lege a fost depus luna aceasta la Parlament de preşedintele ţării, Petro Poroşenko. După avizul Curţii Constituţionale, legea trebuie aprobată prin votul final al parlamentarilor, cu aceeaşi majoritate de 300 din 450.
Irina Luţenko, reprezentanta preşedintelui în Parlament, a precizat că amendamentele vizează preambulul, trei articole şi prevederile tranzitorii din Constituţie.
Din 2014, Ucraina a renunţat la politica multilaterală şi s-a orientat către integrarea Europeană, iar Parlamentul a revocat statutul de nealiniere al ţării, permiţând participarea la alianţe militare. Cu toate acestea, nici NATO și nici UE nu au oferit Ucrainei perspective apropiate de aderare. (N.G.)
de Razvan Iorga | sept. 28, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cum relațiile dintre UE și puterea de la Chișinău s-au șubrezit vizibil în ultimul an, pe fondul unor decizii departe de standardele democratice europene, Moscova a început din nou o mișcare concentrică în jurul idei de federalizare.
Mirosul de sânge i-a atras rapid pe campionii federalizării R. Moldova, iar schema planificată nu este deloc un scenariu fantasmagoric. Din acest punct de vedere, Rusia se află aproape de un moment-cheie. Unul pe care l-a pierdut în urmă cu 15 ani. Atunci, Vladimir Putin făcea cale întoarsă de la scara avionului cu care trebuia să sosească la Chișinău pentru a semna celebrul „plan Kozak”.
Acesta ar fi trebuit să federalizeze R. Moldova, punând greutate de decizie în jurul Comratului și al Tiraspolului pentru ca țara să nu poată devia niciodată de pe orbita Rusiei. Presiunea externă din partea Occidentului, dar și cea internă din Parlament, l-a făcut pe bătrânul comunist Vladimir Voronin să se sucească în ultima clipă, lăsând Moscova cu buza umflată. Un afront pe care Rusia nu l-a uitat și care se cere rezolvat.
A urmat o perioadă de tatonare și tango-uri nereușite ale UE cu Voronin, după care „Revoluția Twitter” de la 7 aprilie 2009 a pus în așteptare acest plan. Unul pe care de altfel Moscova nu l-a abandonat niciodată, ci l-a pus doar în conservare. Pentru vremuri mai bune.
Între timp, Rusia a început să caute alți cărători de proiecte politice la Chișinău și i-a găsit repede, în persoana lui Igor Dodon. Renato Usatîi a fost doar un „jolly joker” pe care malaxorul evenimentelor l-a scuipat afară rapid. Sprijinit politic, Dodon a reușit apoi să rupă rapid șobolanii care stăteau să fugă de pe corabia scundabilă a comuniștilor, conduși chiar de mentorul său.
Tânăr și energic, carismatic și abil în a mânui genți cu bani, economistul Dodon s-a trezit rapid pe un val ce s-a ridicat în special, dacă ar fi să facem o paralelă cu tenisul, pe greșeala adversarului. Corupția și falimentul moral al partidelor de guvernare pro-europene l-au cocoțat rapid pe Dodon în fruntea sondajelor, acesta atingându-și apogeul politic în decembrie 2016, atunci când a devenit președinte.
Prin concursul banilor din offshore-urile din Bahamas veniți de la ruși și prin ajutorul dat paradoxal dat de purtătorii verbali de steag european de la Chișinău, care i-au pus la dispoziție lui Dodon mașinăria de propagandă și tacticile de „black PR” folosite din abundenț, Dodon avea să ajunsă președinte.
Dar această funcție nu a fost și nici nu este de ajuns pentru Dodon. Acesta este conștient că fără majoritate în Parlament este doar un președinte emasculat, fără prea multe prerogative. Un fel de câine fără colți care nu se poate înfrupta din fructele puterii. Moscova este la fel de conștientă și a continuat să pompeze resurse în spatele PSRM-ului și a lui Dodon, ca locomotivă imagistică pentru socialiști.
Pe fondul rupturii aproape totale a PD-ului de Bruxelles, și apucării pe calea „pro-moldovenismului”, Moscova a făcut în această lună o serie de mișcări pe care le vom analiza atent și în detaliu.
Este vorba în primul rând de întâlnirea de la Condrița, reședința prezidențială de lângă Chișinău, dintre Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki. Este o premieră ca un lider de la Tiraspol să vină în inima Chișinăului și să discute de la egal la egal cu președintele R. Moldova. După întâlnire, Dodon a dat un comunicat fad despre discuțiile ce s-au purtat într-o albie cuminte, cea a „pașilor mici” fixați de Guvern. Semn că Dodon nu este încă pregătit din punct de vedere al prerogativelor să preia frâiele negocierilor.
Dodon nu a făcut niciodată vreun secret din faptul că își dorește federalizarea R. Moldova. Cu o infuzie puternică de votanți de stânga pro-ruși, pe fondul unei depopulării masive a R. Moldova, în special a tinerilor care votează tradițional cu dreapta, Dodon are tot interesul ca un scenariu de federalizare să se producă.
Astfel, ar împușca doi iepuri dintr-o lovitură: ar curma orice tentativă de europenizare a R. Moldova și s-ar instala pe viață la cârma țării prin modificarea Constituției și ar poza și în patriotul-suprem care a rezolvat dosarul transnistrean. De facto, acest lucru ar definitiva R. Moldova care țară exportatoare de mere și vin pe piețele asiatice la prețuri mici și obiediență energetică și comercială totală față de Moscova. Un clește din care Chișinăul nu ar mai avea forța să iasă.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Revenind la episodul întâlnirilor de care vorbeam mai devreme, imediat după întâlnirea cu Dodon, Krasnoselski a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria și Moldova, Dmitri Kozak.
Acel diplomat instalat în această vară și pe care Moscova îl scoate de la cutie în situație grele ce țin de planul politic și militar. Fost ofițer GRU, serviciul special de informații al armatei care a cunoscut în ultimul deceniu un reviriment pe fondul militarismului rusesc în cresendo, Kozak este omul de încredere al lui Putin care rezolva „treburile murdare”.
A făcut-o în anii 90 în Caucaz, apoi în anii 2000 în Georgia, pentru ca ultima misie a sa să fie legată de fortificarea ocupației rusești în Crimeea. Acum, după 15, Kozak revine ciclic la butoanele R. Moldova, acolo are misiunea de a resuscita planul său de federalizare în cadrul unui conflict înghețat. In extenso, în cazul reușitei, rușii vor să-l exporte mai departe și pentru Crimeea și estul Ucrainei. Deci, lovitura geopolitică este cu bătaie lungă.
Acțiunile sporite în acest sens vin pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din R. Moldova, ce vor avea loc pe 24 Februarie, 2019. Socialiștii sunt de departe partidul câștigător al acestor alegeri, dar rămâne de văzut dacă vor putea să formeze o coaliție de guvernare cu una sau mai multe forțe politice. Nu este exclus nici scenariul unei alianțe de largă respirație națională, acolo unde să conducă într-un binom contra-naturii la vedere, dar deja stabilizat de facto, cu PD.
Pe 26 septembrie, Dodon a zburat și el la Moscova, acolo unde s-a întâlnit și el cu Kozak. Dodon a fost laconic pe subiectul Transnistria după această întrevedere, dar a admis că a discutat aprofundat despre acest dosar.
Totul este încă în expectativă, dar Moscova începe să facă carțile pentru jocul federalizării. Numirea lui Kozak nu este întâmplatoare, iar terenul este unul propice. Cheia este din nou la PD, care în spiritul dual consacrat la Chișinău, va juca din nou între lumi. Între Est și Vest, acolu unde își va vinde scump pielea celui care va licita la mult. Următoarele luni și apoi deznodământul de la urne programt de Dragobete va spune multe despre cine va iubi Moldova pe viitor. Până atunci, spectacolul se joacă în culisele, acolo unde actorii repetă replicile cu sufleurul de la Kremlin. Kaneț filma!
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | sept. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a denunţat ‘agresiunea rusă’ în estul separatist al Ucrainei, într-o declaraţie neobişnuit de puternică făcută în cadrul vizitei pe care o efectuează la Kiev, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kurz a lansat un apel către Moscova să revină la masa negocierilor pentru a rezolva situaţia din Donbas, pe fondul controversatei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, când a dansat cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl, fiind invitat la nunta acesteia, la care a participat şi cancelarul Kurz.
Avertisment ori jocuri diplomatice
‘Nu vorbesc doar în calitate de cancelar (austriac), ci şi în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă’, a afirmat Kurz într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la Kiev, în care a evocat că, în luna iunie, UE a prelungit sancţiunile împotriva Rusiei.
‘Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte’, a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.
Format depășit
În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la ‘masa negocierilor’ în cadrul aşa-numitului ‘format Normandia’ (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia). ‘Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică”, a concluzionat Kurtz, citat de mass-media din Ucraina.
Demersurile cancelarului vin pe fondul speculațiilor din mass-media austriacă privind intențiile cancelarului Kurz de a propune unei noi formule de negocieri pentru rezolvarea conflictului separatist din Ucraina, sub genericul de Platforma Viena.
Nuntă cu năbădăi
Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie ‘strict privată’ la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că ‘nunţile’ nu ajută la ‘oprirea agresorului rus’ în Ucraina, mulţumind Vienei pentru ‘sprijinul puternic’, conform mass-media franceze.
Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice
Dans catastrofal
Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca „o catastrofă”, a declarat recent ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, relatează mass-media austriacă. „Este o chestiune de încredere”, a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. „Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el”, a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.
Jocuri austriece
Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria și Ungaria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, calitate în care oficialii austrieci au cerut de mai multe ori suspendarea sancțiunilor împotriva Moscovei, demersuri care au îngrijorat cancelariile europene. Existenta in Viena a unui puternic pol de interese ale Federatiei Ruse a fost semnalat, in mod repetat, de serviciile de informatii occidentale si austriece (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, UE, UE
Israel, țintă a atacurilor Hamas
Un armistiţiu a fost încheiat pentru a pune capăt raidurilor israeliene asupra Fâşiei Gaza şi tirurilor din enclava palestiniană înspre teritoriul israelian, a informat recent, Fawzi Barhoum, unul dintre principalii purtători de cuvânt al mişcării Hamas, citat de mass-media internațională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS.
Medierea Egiptului a permis încheierea armistiţiului, a afirmat Fawzi Barhoum într-un comunicat, în timp ce partea israeliană a refuzat orice fel de comentariu care să permită confirmarea anunțului Hamas, o strategie folosită de armata israeliană și cu alte ocazii.
Lovituri de pedeapsă
Israelul a anunţat că a efectuat la sfârșitul săptămânii trecute loviturile aeriene cele mai importante asupra Fâşiei Gaza de la războiul devastator din vara lui 2014, doi adolescenţi palestinieni fiind ucişi într-unul din aceste raiduri. Aceste lovituri au avut loc la o zi după violenţe sângeroase la graniţa dintre Israel şi Fâşia Gaza şi după o confruntare nocturnă cu mişcarea islamistă Hamas care a lansat rachete şi obuze în timp ce Israelul efectua raiduri aeriene.
Trei civili israelieni au fost răniţi sâmbătă atunci când o rachetă s-a abătut asupra casei lor, în sudul ţării. Armata a informat că peste o sută de rachete şi obuze au fost trase sâmbătă în direcţia sudului Israelului dinspre enclava palestiniană.
Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene
Baloane teroriste
Armata israeliană a mai anunţat ulterior că a atacat două poziţii ale Hamas în nordul Fâşiei Gaza de unde au fost lansate baloane incendiare asupra teritoriului său, provocând incendii, relatează mass-media internațională, citând surse militare israeliene
Reamintim că începând din luna aprilie 2018, mii de hectare de teren au fost incendiate în Israel cu baloane şi zmeie incendiare trimise din enclava palestiniană, controlată de mișcarea Hamas.
Un purtător de cuvânt al pompierilor israelieni a indicat că patru incendii au fost declanşate luni de către dispozitive incendiare, iar în ultimele săptămâni au izbucnit zilnic în medie 24 de incendii, care au afectat culturile și infrastructura de pe mii de hectare. Până în acest moment nu există o estimare finală a pierderilor financiare suportate de populația civilă ori a sumelor cheltuite de forțele militare și serviciile de securitate pentru stoparea atacurilor.
Diplomația terorii
Într-un comunicat oficial, un lider al Hamas, Sami Abou Zohri, a afirmat că ”ocupantul israelian exagerează pagubele comise de zmeie şi baloane pentru a-şi justifica agresiunea împotriva Gaza”. Aceste acuzații sunt respinse de autoritățile de la Ierusalim.
Reamintim că începând din data de 30 martie, locuitorii din Gaza manifestează de-a lungul gardului care separă enclava palestiniană de Israel, pentru a protesta faţă de blocada israeliană strictă şi pentru ”dreptul la întoarcere” al palestinienilor alungaţi de pe pământurile lor sau care s-au refugiat de la înfiinţarea statului Israel în 1948.
Conform datelor prezentate de autoritățile din Gaza, controlate de Hamas, cel puţin 141 de palestinieni au fost ucişi de tirurile israeliene şi peste 4.000 au fost răniţi de gloanţe de la acea dată.
Armata israeliană nu a raportat nicio fatalitate, mai ales datorită noilor tactici folosite și a măsurilor de securitate, pe fondul războiului total dus de Hamas, organizație considerată teroristă de UE, SUA și alte state.
Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas
Filiera rusă
În mass-media rusă au apărut speclații cu privire la relansarea procesului de pace dintre Israel și Autoritatea Palestiniană prin implicarea directă a Kremlinului, interesat de rezolvarea cât mai rapidă a crizei din Siria în favoarea sa.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit recent pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la câteva zile după o întrevedere pe care a avut-o la Moscova cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. „Sunt încântat să vă pot informa despre contactele noastre cu vecinii dumneavoastră şi cu liderii altor ţări din regiune. Ştiu că situaţia din regiune este dificilă, dar vă sunt recunoscător că aţi profitat de o ocazie precum cea oferită de Cupa Mondială (la fotbal) pentru a veni la Moscova”, a declarat Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, la începutul întrevederii cu Abbas.
La rândul său, Mahmoud Abbas şi-a exprimat „marea preocupare” în legătură cu proiectele Israelului de a construi „noi colonii”, apreciind că este vorba despre „cea mai mare problemă” a autorităţilor palestiniene, potrivit agenţiilor de presă ruse. Abbas a denunţat din nou mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. „Rezistăm tentativelor americanilor de a-şi impune soluţiile la problemele cele mai sensibile” pentru Palestina, a subliniat Abbas, citat de agenţia oficială TASS.
Vizita lui Abbas la Moscova are loc la două zile după cea a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a fost primit miercuri de Vladimir Putin, cei doi lideri abordând îndeosebi situaţia din Siria şi relaţiile israeliano-palestiniene. (Mihai Isac)
