Andi Cristea: Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei!

Andi Cristea: Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei!

Parlamentul European, îngrijorat de situația din Republica Moldova

Parlamentul European, îngrijorat de situația din Republica Moldova

Situația politică din Republica Moldova a trezit îngrijorarea principalelor partide politice de la nivelul Parlamentului European, iar lupta acerbă dintre Partidul Popular European (PPE) și Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) afectează relația dintre Republica Moldova și forueile europene, consideră președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, social-democratul Andi Cristea, într-un interviu acordat Balkan Insight și preluat de mass-media de la Chișinău. „Cred că, între parteneri, lucrurile pot fi spuse fără excese de limbaj. Preferința unora pentru cuvinte puternice nu face bine cooperării UE-Moldova și nici obiectivului strategic de a susține prosperitatea și democrația în vecinătatea estică a Uniunii”, a declarat acesta.

PSE vs. PPE

„Înțeleg poate de ce colegilor din PPE nu le este drag un guvern de centru-stânga precum cel de la Chișinău, dar aș aștepta mai mult echilibru: pur și simplu, nu poți ignora progresele și insista doar pe cuvinte cât mai dure pentru a ataca guvernarea”, a declarat acesta, citat de mass-media. „Atât Moldovei, cât și Uniunii le-ar fi mai bine dacă Serviciul de Acțiune Externă ar lucra la operaționalizarea condiționalităților și la polizarea lor de accente politice excesive. Înțeleg semnalul politic al stopării finanțării, dar o astfel de abordare este neinspirată” a mai declarat Cristea.

„Ar trebui, în opinia mea, să existe o abordare personalizată, în funcție de proiectele finanțate. S-a văzut și în dezbaterile din Comisia AFET, unde au fost propuneri pentru diferite mecanisme prin care banii europeni să ajungă la ONG-uri, autorități locale sau antreprenori. Aș vrea mai mult realism în privința finanțării europene” a mai menționat Cristea.

Reformă și contrareformă

„Republica Moldova a făcut progrese remarcabile de la momentul semnării Acordului de Asociere, iar apropierea de Europa este una evidentă. Sunt mii de locuri de muncă generate de relația cu UE, peste 1,4 milioane de moldoveni au beneficiat de eliminarea vizelor, 66% din exporturile moldovenești merg spre piața europeană, țara a crescut cu 4,5% anul trecut, iar FMI tocmai a modificat în creștere prognoza de avans a economiei în acest an”, a spus Cristea.

„Sunt zeci și zeci de reforme adoptate și în proces de implementare. În același timp, Moldova este încă departe de integrarea europeană, iar eforturile din ultimii ani trebuie să continue în anii următori pentru ca decalajele să se reducă. Chișinăul trebuie să convingă atât proprii cetățeni, cât și Bruxelles-ul de progrese ireversibile în lupta împotriva corupției, consolidarea justiției, democrației și a statului de drept.

Există un deficit de încredere și o lipsă de aliniere a așteptărilor, iar acțiunile în forță ale instituțiilor europene din ultima jumătate de an pot fi înțelese și astfel. Din păcate, văd și mult partizanat politic în felul în care R. Moldova este tratată în ultimul timp” a completat acesta.

UE, îngrijorată de situația din Republica Moldova

UE, îngrijorată de situația din Republica Moldova

Devieri dictatoriale

„Ce s-a întâmplat cu alegerile de la Chișinău a dat apă la moară celor care aveau deja obiecții legate de funcționarea justiției și a statului de drept. Vulnerabilitățile legislative care au permis decizia judecătorilor arată o fragilitate democratică îngrijorătoare”, a mai declarat eurodeputatul.

„Drumul spre maturizare democratică nu este nici ușor și nici nu are sens unic, am putut constata. În același timp, eu cred în bunele intenții și în orientarea europeană a Guvernului și majorității parlamentare. Au însă de muncă în lunile următoare, atât cât mai este din mandatul actualului Guvern și Parlament, pentru a normaliza relațiile cu partenerii internaționali. Din păcate, nici alegerile europene, nici cele din Republica Moldova nu ajută prea mult”, a completat acesta.

Vector european amenințat

„Vorbeam mai devreme despre beneficiile A cordului de Asociere și ale relației cu UE pentru cetățenii Republicii Moldova. Sunt lucruri extrem de concrete, care au impact în viața de zi cu zi. Nu sunt fantasme birocratice sau vorbe goale. Mai mult, cu cât Moldova se apropie de UE, cu atât mai multe resurse și oportunități vor apărea” a mai subliniat acesta.

„Din contră, dacă Moldova se îndepărtează de UE, atunci totul este pus sub semnul întrebării, începând cu libera circulație. Este un apel la responsabilitate pe care îl fac către politicienii onești și către cetățenii implicați ai Republicii Moldova: să nu lase să le scape printre degete o oportunitate istorică. Anti-europenii se pot impune doar dacă pro-europenii își dau gol singuri” a completat europarlamentarul.

Moldova, decredibilizată

„Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei. A fost cu atât mai surprinzător cu cât, în ultimii ani, procesele electorale din RM au fost unele fără incidente” a menționat europarlamentarul social-democrat.

„Dincolo de angajamentul Guvernului, care este unul de luat în seamă, este important să vedem măsuri administrative și legislative care să garanteze că lecțiile de alegerile parțiale de la Chișinău au fost învățate. Eu nu îmi permit să vorbesc despre deciziile justiției, ci scot în evidență felul așezat și serios în care trebuie tratate probleme structurale care amenință sănătatea procesului electoral” a ținut să precizeze Cristea.

Propagandă rusă

„Moldova este în prima linie a propagandei rusești, a cărei forța am văzut-o nu doar în regiune, ci și și alegerile americane din 2016. Efectele pot fi unele semnificative, pentru că propaganda vine să acționeze într-un climat politic și social extrem de polarizat, de tensionat” a mai menționat Cristea.

„UE are instrumentele sale, chiar am cerut în Parlamentul European să existe mai mult sprijin pentru Republica Moldova în acest sens, există East Stratcom Task Force și resursele aferente. Cum în lunile următoare avem alegeri parlamentare, aș vrea să văd un task force care să intervină rapid pentru devoalarea fake news de proveniență rusească; de asemenea, aș vrea să văd o campanie publică de informare despre impactul UE în Moldova în ultimii patru ani” a declarat acesta.

Regimul Plahotniuc, criticat repetat de Cristea

În 2015, în timpul unei audieri în Parlamentul European la care a participat Adrian Candu, președintele Legislativului de la Chișinău și finul lui Vladimir Plahotniuc, liderul PDM, europarlamentarul Andi Cristea a declarat că „dând dovadă de iresponsabilitate, clasa politică de la Chişinău se face vinovată de starea economică, socială şi politică”.„Chişinăul a avut o fereastră de oportunitate care, o spun cu regret, la acest moment pare închisă. Sper să nu fie iremediabil dar nu depinde de noi acest lucru. Sunt extrem de îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, când PDM a votat împotriva coaliţiei de guvernare din care făcea parte, când a votat practic împotriva propriului guvern. Domnule preşedinte, aveţi de gând să faceţi un guvern cu PCRM-ul?”, a subliniat atunci Cristea.

Pozițiie publice ale europarlamentarului român s-au schimbat dramatic după intervențiile lui Vladimir Plahotniuc pe lângă conducerile PSE și Partidului Social Democrat (PSD) din România. În 2016, Cristea considera deja că Vlad Plahotniuc începe să fie văzut de către Occident ca o parte a soluției și nu a problemei. Motivele acestei schimbări drastice de poziții au fost intens speculate de mass-media și analiștii din Republica Moldova. (M.B.)

Share our work
Erdogan, întâmpinat cu proteste la Chișinău

Erdogan, întâmpinat cu proteste la Chișinău

Erdogan, întâmpinat cu proteste la Chișinău

Erdogan, întâmpinat cu proteste la Chișinău

Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, efectuează o vizită în Republica Moldova în perioada 17–18 octombrie curent, informează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. La Chișinău, președintele Turciei va avea întrevederi cu șeful statului Igor Dodon și premierul Pavel Filip. Surse politice locale au declarat că liderul turc va avea o întrevedere și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), care l-a vizitat la rândul său în septembrie 2017.

Presa de la Chișinău a scris anterior că în timpul vizitei lui Recep Tayyip Erdoğan, va fi inaugurată clădirea Președinției Republicii Moldova, reparația căreia a fost finanțată integral de Turcia, conform afirmațiilor repetate ale președintelui Dodon.

Strategie găgăuză

Președintele Turciei este așteptat mâine cu mare fast în Găuăzia, unde administrația condusă de către guvernatoarea UTAG, Irina Vlah, i-a pregătit o primire triumfală. Chiar dacă oficial, Erdogan este în UTA Găgăuzia, unde ar urma să fie inaugurate mai multe obiective sociale finanțate de Turcia, actuala administrație încearcă să folosească electoral această vizită, pe fondul apropierii alegerilor pentru postul de guvernator al UTAG în mai 2019.

18 octombrie a fost declarată zi liberă pentru locuitorii UTAG, urmând ca administrația locală să asigure transportul celor care vor dori să participe la mitingurile și manifestările în cinstea președintelui turc. Erdogan va veni în UTAG în compania președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.

Reamintim că guvernatoarea Irina Vlah și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat în fruntea autonomiei, această vizită fiind un adevărat cadou politic pentru campania sa pentru alegerile din mai 2019.

Președintele Igor Dodon este mândru de relația sa cu Erdogan

Președintele Igor Dodon este mândru de relația sa cu Erdogan

Proteste ACUM

Pe fondul unor măsuri dure de securitate anunțate de autorități, Mișcarea de Rezistență ACUM a anunțat organizarea unei acțiuni publice în fața ambasadei Turciei din Republica Moldova cu denumirea „Stop dictaturii”, pe fondul controversatei repatrieri a 7 cetățeni turci, angajați ai unor instituții de învățământ din Republica Moldova, acuzați de autoritățile turce de apartenență la o organizație ilegală, respinse de cei vizați. Mass-media de la Chișinău consideră că autoritățile au implementat aceste măsuri masive de securitate pentru a evita organizarea unor proteste față de prezența lui Erdogan la Chișinău.

Reamintim că pe 25 septembrie Mișcarea de Rezistență ACUM a organizat o manifestare de protest în fața sediului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) privind expulzarea celor șapte cetățeni turci, profesori ai liceului Orizont. Manifestanții au protestat pașnic, unii ținând în mâini pancarte cu inscipții ca „Sistați traficul de persoane” sau „Ați distrus 7 familii”.

Extrădări ilegale

Autorităţile moldovene sunt acuzate de abuzuri, după ce șapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, pe motiv că ar fi suspectați că fac parte din rețeaua clericului Fetullah Gulen, dușmanul personal al președintelui turc.

Şapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, unde sunt închişi într-un penitenciar de lângă Istanbul. Şase dintre cetățenii turci sunt angajaţi ai unei reţele de licee moldo-turce din Chişinău.  Serviciul moldovean de Informații susţine că aceştia sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă şi că au fost declaraţi indezirabili.

De celalată parte, instituţia de învătământ acuză că reţinerea s-a făcut cu violenţă: ar fi fost luaţi în drum spre şcoală sau de acasă după ce le-au fost sparte uşile.

Amnesty International susţine că arestările urmează modelul represaliilor politice ale guvernului turc împotriva cetățenilor săi din străinătate, pe care îi bănuieşte că ar avea legătură cu puciul eşuat din 2016.

Mai mulţi europarlamentari, între care şi Monica Macovei, au cerut, fără succes, Chişinăului să oprească expulzarea.

Scoși din țară fără acte

Cei șapte cetățeni turci, care au fost reținuți de către angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au fost expulzați în aceeași zi. Aceștia au fost transportați de la Chișinău cu un charter închiriat de „Air Moldova” de la compania armeană „Taron Avia” și au ajuns pe un aeroport militar de lângă Istanbul, chiar dacă nu aveau la ei niciun act de identitate.

Jurista de la rețeaua de licee „Orizont”, Natalia Guma, susține că profesorii au fost scoși din R. Moldova cu identități false. Asta pentru că toate actele acestora, inclusiv pașapoartele, permisele de ședere și documentele temporare de identitate pentru azilanți, au rămas la soțiile celor expulzați.

Zeci de profesori, elevi și părinți de la rețeaua de licee „Orizont” au protestat atunci în fața Parlamentului din Chișinău față de arestarea de ieri a celor șase învățători turci, ridicați de agenții speciali de la școli sau de acasă, în fața elevilor sau propriilor copii și soții, relatează Radio Europa Liberă. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că angajații acestei rețele de școli private, care funcționează în mai multe țări, sunt aliații rivalului său, Fethullah Gulen, pe care îl „vânează”,  după puciul eșuat împotriva sa din 2016.

Hasan Barîş, se pare că singurul manager de origine turcă în reţeaua de licee Orizont rămas la libertate, a explicat de ce crede că e „politic” motivul reţinerii colegilor lui: „În acest parlament sunt foarte mulţi părinţi ai elevilor noştri. Ei ştiu foarte bine că noi nu suntem terorişti. De altfel, toată lumea în R. Moldova ştie că nu suntem terorişti. Nici unul din profesorii noştri nu este terorist. Eu nu ştiu cine cu cine s-a înţeles, dar eu ştiu sigur că totul s-a întâmplat la ordinul lui Erdogan”, a spus Barîș.

Presa și analiștii de la Chișinău au făcut legătura cu o vizită preconizată la Chișinău a președintelui Erdogan și cu interesele economice și financiare ale Moldovei. (M.B.)

Share our work
Moștenire sovietică la Chișinău. Nemulțumiții de guvernarea democrată, internați forțat la psihiatrie. Victima în cazul Buliga: „Am ajuns să vedem și noi dreptatea cât de cât în Republica Moldova”

Moștenire sovietică la Chișinău. Nemulțumiții de guvernarea democrată, internați forțat la psihiatrie. Victima în cazul Buliga: „Am ajuns să vedem și noi dreptatea cât de cât în Republica Moldova”

Internarea la nebuni, armă politică peste Prut

Internarea la nebuni, armă politică peste Prut

Bătrânul de 76 de ani, Mihail Dogotaru, a vorbit pe larg într-un interviu oferit în exclusivitate portalului Balkan Insight despre toată această poveste care îl leagă de un incident mai puțin plăcut, petrecut în pe 29 mai 2014.

Atunci, bătrânul a lovit-o pe ministra Muncii de atunci, Valentina Buliga, după ce, susține el, a fost umilit și luat în râs de aceasta în cazul calculării pensiei sale după peste 40 de ani de muncă. La rândul său, doamna Buliga a afirmat recent că l-a iertat pe bătrân pentru gestul său.

Cu toate acestea, câțiva ani de zile acesta a fost tărât în prin comisariate de poliție, săli de judecată și spitale de nebuni de „oamenii sistemului”, care au vrut să-i aplice o corecție umilitoare bătrânului pentru gestul său.

Totul a începutul imediat după consumarea nefericitului incident, atunci când Mihail Dogotaru nici nu a mai apucat să ajungă acasă, fiind ridicat de către șeful Poliției Glodeni și subalternii acestuia.

Spitalul de nebuni

„M-au dus până la Bălți. Mișelește au venit la mine acasă doi polițiști.

Mi-au spus că în acest Comisariat de la Glodeni nu sunt polițiști competenți, ca să ducă urmărirea penală, și trebuie să merg cu dânsul la Bălți la un colaborator de urmărire penală.

Toate chestiunea a fost legată de calcularea pensiei, așa că mi-am luat toate documentele. Am zis că mergem la secția de urmărire penală. Mi-a zis ca da.

Ne-am dus, am ajuns la Bălți. Când am ajuns, am observat că nu mrgem spre centrul orașului, ci o luăm înspre podului Chișinăului.

Atunci am înțeles că noi mergem la Psihiatrie. Asta cu toate că mi-au spus că mergem la Comisariat la Bălți ca să hotărâm toate întrebările. Atunci eu am înțeles că am ajuns la Psihiatrie. Am fost în deal, am intrat pe poartă, iar acolo comisia era pregătită.

La comisie le-am spus că eu nu sunt bolnav și că nu au nicio cerere de făcut de internare. Le-am zis să aducă și televiziunea, dar ei au refuzat.

Au sunat undeva și a venit comanda. Am fost smuls din mașină cu orice preț și dus în instituție psihiatrică. Inițial, nu am vrut să mă dau jos din mașină, dar comanda a fost să mă scoată din mașină.

Apoi s-a început lupta cu forța. Doi polițiști din Glodeni și un angajat al Psihiatrie. Cei trei l-au luat, m-au încătușat, m-o rupt din mașină și m-au dus însângerat din birou.

Am ajuns în fața Comisiei, acolo unde mi s-au pus întrebări. Ei nu au rămas mulțumiți de ceea ce spus că grăiesc prea mult. Le-am lămurit care e cauza, iar ei și-au notat acolo.

Am venit înapoi la Glodeni, nu au vrut să vorbească mai mult cu mine. Am cerut să merg la doctorul legist să se vadă cum m-au bătut. Nu au vrut să lase și am venit acasă.

Poliția internează forțat contestatarii la psihiatrie

Poliția internează forțat contestatarii la psihiatrie

Procese și condamnări

La 2 iulie 2014, s-a făcut o ședință de judecată la care nu au participat decât judecătorul, avocatul și procurorul. Eu nu am participat, fiindcă ei nu m-au preîntâmpinat cu citație înainte. Am fost sunat doar în ultima zi cu două ore înainte de ședință. Le-am spus că venisem de la piață, că am băut două pahare de vin și că nu pot să mă duc.

Avocatul meu nici el nu a avut nimic de obiectat și a lăsat tot pe seama judecătoarei. Acolo s-a hotărât să fiu dus pe o lună de zile la Psihiatria Codru. Mi-au dat încheierea (sentința), iar eu m-am dus la Promo-Lex și am scris o cerere și am trimis documentele.

În urma sentinței, mă trimiteau pe o lună de zile la o examinare îndelungată, ca să stabilească dacă sunt sănătos psihic sau nu. Asta era scopul lor.

Pe 28 august a avut loc apelul, la Bălți. Nu s-a schimbat nici din sentință. Astfel, eu am apelat la Chișinău.

Valentina Buliga, o apropiată a oligarhului Vladimir Plahotniuc, a fost aprig contestată de opoziția de la Chișinău

Valentina Buliga, o apropiată a oligarhului Vladimir Plahotniuc, a fost aprig contestată de opoziția de la Chișinău

Abuzuri

La 18 septembrie, a venit mașină și m-am trezit cu cinci polițiști care mă cautau să mă încarce și să mă ducă. Atunci eu le-am zis ca nu merg nicăieri decât în prezența avocatului. Ei au zis nu.

Am refuzat să mă urc în mașină să mă ducă la Psihiatrie pentru că nu am ce căuta acolo. Eu nu sunt bolnav.

Dar ei, încă de la 29 mai 2014 luaseră fără voia mea cartela medicală de la policlinica din Glodeni și o aveau la dânșii.

A trebuit să merg până la urmă. Am ajuns la Chișinău la Codru. N-am fost examinat de nimeni, dar în câteva minute ei m-au și predat spitalului și au plecat.

Eu am rămas cu doctorii, care mi-au spus să scriu cerere ca să mă poată primi. Eu le-am zis că nu am venit de bună voie, ci am fost adus.

Am vorbit, le-am explicat toată pățania, după care mi-au spus: „Hai sus!”.

Ne-am dus sus la secția numărul 17 de bărbați la Secția de Alcoolism Cronic și am fost internat în secție. Acolo, este o secție grea. Acolo nici măcar nu funcționau toaletele, trebuia să torni apă, era un dezastru. Apă caldă nu era și tot așa.

Am stat acolo șase zile. Trebuia să stau 30, dar a venit avocatul Vieru cu contractul făcut și mi s-a lămurit că eu pot fi liber și că documentele nu sunt făcute corect. Avocatul a scris o petiție către șeful de secție și au plecat împreună.

Am venit acasă. Când am venit acasă, procuratura a început să mă învinuiască că eu am fugit de acolo. Eu le-am spus că nu și că oricum nu poți fugi de acolo și că este al patrulea etaj și nu putea sări de acolo.

Atunci, procurorul Crișciuc la 4 noiembrie 2014 a depus din nou ordonanță ca să fiu închis la Psihiatrie fără vreo altă expertiză tot la Codru. Judecătorul nu a dat acordul ca eu să fie închis și m-a eliberat. A urmat apelul la Bălți și acolo tot așa a fost verdictul să nu fiu închis și am rămas liber până în ianuarie 2015, atunci când s-a început procesul la Glodeni care s-a tărăgănat doi ani de zile 2015-2016.

S-a ajuns apoi să fie pedepsit cu 4.000 de lei”.

Întrebat în final dacă este de părere că a fost victima unei răzbunări a sistemului pentru gestul său pe care îl admite și singur ca fiind unul greșit și făcut la nervi, bătrânul a răspuns ferm: Da. Am avut sentimentul că se voia răzbunare. Pentru că dacă nu era răzbunarea doamnei Buliga, împreună cu procuratura și poliția, atunci nu m-ar fi chinuit atât”, a declarat Mihail Dogotaru.

El a admis că a lovit-o pe Valentina Buliga.

„Ea a ridicat mâna și am ridicat-o și eu. Am lovit-o peste obraz”, recunoaște bătrânul.

Cu toate acestea, pentru abuzurile care s-au comis la adresa sa, CEDO a condamnat recent R. Moldova la o plată de circa 8.000 de euro cu titlu de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor omului.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu 

Share our work
Republica Moldova, amenințată de jihadul electoral declanșat de guvernare. Autoritățile de la Chișinău intensifică războiul declarațiilor împotriva Uniunii Europene. Alegerile parlamentare din 2018, amânate la limita termenului constituţional

Republica Moldova, amenințată de jihadul electoral declanșat de guvernare. Autoritățile de la Chișinău intensifică războiul declarațiilor împotriva Uniunii Europene. Alegerile parlamentare din 2018, amânate la limita termenului constituţional

Prezența masivă a poliției a împiedicat apariția unor confruntări de stradă

Prezența masivă a poliției a împiedicat apariția unor confruntări de stradă

Protestul Mișcării de Rezistență ACUM, care a avut loc duminică la Ungheni, a fost dublat de o acțiune în forță a actualei formațiuni de guvernământ de la Chișinău, Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, relatează mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „În timp ce mai mulți susținători ai Mișcării de Rezistență Națională ACUM, lansată de PAS, PPDA și PLDM protestau pașnic la Ungheni pe piața Independentei, câțiva indivizi, susținători PDM au boicotat protestul prin amenințări și acțiuni neadecvate”, a scris publicația locală Expresul. Sursa citată a mai menționat că poliția a reușit să intervină la timp pentru a preveni incidente majore.

Proteste clonate

În timp ce protestatarii Mișcării de Rezistență (formate din partidele de opoziție PAS, PPDA și PLDM), scandau „Veniți cu noi, vă fură și pe voi”, contramanifestanții, conduși de lideri și oameni politici ai PDM, țineau pancarte cu mesajul „Poporul nu-i cu voi” și scandau „Năstase și Sandu demisia”. Scenarii similare au avut loc și în alte localități unde opoziția a organizat acțiuni de protest.
„Jos Maia Sandu!”, „Năstase şi cu Maia Sandu e acelaşi partid a lui Filat. Ei s-au împărţit ca să vină la guvernare şi să ne fure”, „Protestăm împotriva lor. Vin şi amăgesc lumea. Numai bătrâni acolo” și „Afară din Ungheni!” au fost scandate de grupuri de manifestanți pro-guvernamentali care au blocat acțiunile opoziției.
Primari din tabăra puterii, precum Sergiu Mărgărint, primarul satului Floriţoaia Veche, și Sorin Gurău, primarul satului Costuleni, au susținut blocarea acțiunilor opoziției, declarând, conform postului pro-guvernamental Publika, că „avem o guvernare serioasă, noi vrem stabilitate, noi vrem realizări. Deja ajunge atâta politică goală şi uşoară”.
Vineri, simpatizanţii PAS au organizat un protest la Soroca, dar şi acolo au au avut parte de huiduieli din partea simpatizanților pro-PDM, care au scandat: „Unu, doi, unu, doi, Maia Sandu la gunoi”. În urmă cu o săptămână, protestul organizat de PPDA, PAS şi PLDM la Nisporeni a fost blocat de către grupuri organizate de reprezentanți ai PDM.

UE, un vis tot mai îndepărtat pentru cetățenii Republicii Moldova

UE, un vis tot mai îndepărtat pentru cetățenii Republicii Moldova

Jihad politic împotriva UE

Folosirea oficialilor locali pentru acțiuni împotriva opoziției politice ori a UE nu este nouă pentru conducerea de la Chișinău. Îm urmă cu câteva săptămâni, 713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.

Oaste de strânsură

Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
La rândul lor, 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.

Răspuns european

Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Plahotniuc, atac dur la UE

Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele  R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.

Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM

Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.

Avertisment american

Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.

Proteste masive anti-europene

Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.

Copii Moldovei, înfometați de UE

Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens.

Decizie controversată

Legislativul a stabilit în şedinţa de vineri, ultima din sesiunea primăvară-vară, ca viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să aibă loc pe 24 februarie 2019, în condiţiile în care mandatul actualului for legislativ expiră la sfârşitul lunii noiembrie, informează presa de peste Prut.
Mandatul actualului legislativ moldovean expiră la 30 noiembrie, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la această dată, adică până la sfârşitul lunii februarie 2019, conform legislaţiei în vigoare.
Decizia ca viitoarele alegeri să fie amânate cu câteva luni a fost prezentată de preşedintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, autorul acestei iniţiative. Candu a motivat decizia de a amâna cu câteva luni organizarea alegerilor prin faptul că acestea vor avea loc în conformitate cu prevederile sistemului mixt de vot pentru care sunt necesare mai multe pregătiri. De asemenea, potrivit lui Andrian Candu, opoziţia va avea mai mult timp să se pregătească de scrutin.

‘Calcul banditesc’

Hotărârea Parlamentului RM a fost criticată de către majoritatea liderilor opoziției. ‘Era posibil ca alegerile să fie organizate la 2 decembrie, dar frica lor şi necesitatea de a-şi mai rezolva nişte probleme cu legi strâmbe au dus la stabilirea acestei date’, a declarat Andrei Năstase, preşedintele Partidului ‘Platforma Demnitate şi Adevăr’ (PPDA), după legile votate joi de parlament cu privire la amnistia capitalurilor.
La rândul său, vicepreşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Igor Grosu, consideră că stabilirea zilei de 24 februarie pentru alegerile parlamentare are la bază un ‘calcul banditesc’. ‘Aţi văzut calculul hoţilor şi bandiţilor? Au mutat alegerile pe 24 februarie crezând că va fi frig, noroi şi oamenii nu o să vrea să iasă la proteste sau la vot. (…) Eu sunt sigur că oamenii o să iasă să voteze din principiu ca să le arate locul bandiţilor’, a spus Grosu.
Viitorul scrutin va avea loc în baza sistemului electoral mixt aprobat în 2017 de către Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat şi Partidul Popular European din Moldova, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Astfel, jumătate dintre deputaţi (50) vor fi aleşi pe liste de partid, iar altă jumătate (51) pe circumscripţii uninominale. (M.B.)

Share our work
Chișinăul intensifică cruciada anti-UE. Plahotniuc: UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri. Alegerile în circumscripțiile uninominale, într-un singur tur. UE, acuzată că înfometează copii din Moldova. Liderii Partidului Democrat amenință cu manifestări de stradă anti-europene

Chișinăul intensifică cruciada anti-UE. Plahotniuc: UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri. Alegerile în circumscripțiile uninominale, într-un singur tur. UE, acuzată că înfometează copii din Moldova. Liderii Partidului Democrat amenință cu manifestări de stradă anti-europene

Liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a instituit un regim dictatorial în viața politică, economică și socială din Republica Moldova

Liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a instituit un regim dictatorial în viața politică, economică și socială din Republica Moldova

713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European, relatează mass-media regională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.

În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.

Oaste de strânsură

Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.

Tot astăzi și 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.

Uniunea Europeană, un vis îndepărtat pentru Republica Moldova

Uniunea Europeană, un vis îndepărtat pentru Republica Moldova

Răspuns european

Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.

În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.

Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.

Plahotniuc, atac dur la UE

Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele  R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.

Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.

Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.

Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM

Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.

Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.

Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.

Avertisment american

Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.

Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.

„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.

Liderii PDM vor declanșarea unor acțiuni de stradă anti-europene

Liderii PDM vor declanșarea unor acțiuni de stradă anti-europene

Proteste masive anti-europene

Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.

Copii Moldovei, înfometați de UE

Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.

Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.

Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens. (M.B.)

Share our work