EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeev

Desantul numeroasei delegații conduse de către Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, pe Sfântul Munte Athos are și un substrat politic important pentru liderul de la Chișinău, relatează surse politice de peste Prut, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sub pretextul unui pelerinaj religios, Igor Dodon și alți politicieni din Partidul Socialiștilor au programate întâlniri neoficiale cu mai multe persoane apropiate Kremlin-ului, atât politicieni ruși, cât și Konstantin Malofeev, om de afaceri rus, supranumit și „oligarhul ortodox” datorită importantului sprijin financiar și politic acordat entităților Patriarhiei Ortodoxe Ruse, atât din Federația Rusă, cât și din Ucraina, Republica Moldova și alte state.

Sinod de taină

Sursele citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS au precizat că întâlnirea a fost organizată în funcție de programul oligarhului ortodox Konstantin Malofeev, liderul de la Chișinău insistând de câteva luni pentru a fi primit de acesta. Insistența lui Igor Dodon se datorează faptului că dorește obținerea sprijinului, mai ales financiar și politic, din partea oligarhului ortodox pentru organizarea în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.

WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.

Sursele citate de mass-media occidentală au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare. Activitatea WCF este finanțată și de oligarhul ortodox Konstantin Malofeev.

Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”. Și lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 (unde Igor Dodon a participat în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte al republicii) au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI.

Portret de oligarh

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.

În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.

Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.

În acest context, demersurile lui Igor Dodon de a intra în bunele grații ale oligarhului, pe care l-a invitat de mai multe ori la Chișinău și în Transnistria, nu trebuie să fie o surpriză pentru organele de resort.

Pe urmele lui Putin în „mănăstirile rusești”

Manastirea Sfantul Pantelimon

Printre principalele obiective ale vizitei delegației din Republica Moldova s-a numărat mănăstirea Sfântul Pantelimon, cunoscută sub numele de „Rusikon” (Ρωσσικόν, Rossikon), adică „mănăstirea ruşilor”, datorită faptului că este locuită majoritar de călugări din spațiul CSI, fiind înființată, în secolul 11, de călugări proveniți din Rusia Kieveană (Rutenia Kieveană, proto-stat al triburilor slave estice, cu capitala la Kiev). Mănăstirea, aflată sub jurisdicția directă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopole, a intrat de mai multe ori în atenția mass-media, datorită vizitelor liderului rus Vladimir Putin (inclusiv în 2016) și a sprijinului mediatic și religios acordat de obștea mănăstirii acțiunilor militare pro-ruse din Crimeea și Donbas.

În timpul vizitei la mănăstirea Sfântul Pantelimon, Igor Dodon nu a rezistat tentației de a se poza pe același tron pe care a stat și președintele rus Vladimir Putin în cursul ultimei sale vizite din 2016, provocând un val de critici pe rețelele de socializare.

Notă: Acest material este protejat de Legea nr 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe, iar preluarea informațiilor se va face numai în limita a maxim 1.500 de semne, cu citarea sursei și link activ către acest portal.

Share our work
Navele de luptă ale NATO ancorează în portul ucrainean Odesa

Navele de luptă ale NATO ancorează în portul ucrainean Odesa

Fregata „Yldirim” și distrugătorul „Duncan”, ambele nave NATO, vizitează portul Odesa, Ucraina

Două nave de luptă ale NATO au sosit, luni, în portul de la Odesa, în sudul Ucrainei, relatează portalul ucrainean censor.net, citat de Karadeniz Press. „Navele care fac parte din Grupului Maritim 2 al NATO, distrugătorul britanic „Duncan” și fregata turcească „Yldirim” au intrat astăzi, 24 iulie, în portul Odesa”, se precizează într-o declarație a Marinei ucrainene, postată pe pagina de Facebook a instituției.

Programul navelor care staționează prevede întâlniri ale militarilor NATO cu comandantul Marinei ucrainene și reprezentanți au autorităților locale, vizite ale rezidenților și cetățenilor Odesei la bordul acestor nave, precum și întâlniri cu marinari ucraineni din cadrul forțelor armate. Vizita navelor NATO va avea loc până, joi, pe 27 iulie.

Share our work
FMI vine să evalueze implementarea măsurilor de reforme economice la Chișinău

FMI vine să evalueze implementarea măsurilor de reforme economice la Chișinău

O echipa de experți a FMI va sosi, luni, la Chișinău, acolo unde vor avea întâlniri cu mai mulți oficiali din R. Moldova. Misiunea echipei condusă de reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, Armine Khachatryan, este de a evaluarea implementarea acordului dintre cele două părți. „Scopul vizitei este informarea cu privire la situația macroeconomică și discutarea politicii bugetar-fiscale, politicii monetare și altor politici relevante, în anticiparea celei de-a doua evaluări a programului, preconizate pentru toamna anului curent.

La finele acestei misiuni nu va fi emisă o declarație privind concluziile făcute în urma vizitei. Astfel de vizite de lucru în afara ciclului standard de evaluări de program fac parte din practica uzuală a FMI când este vorba de țările ce au programe susținute de FMI”, se precizează într-un comunicat al FMI.

Share our work
Trump și Poroșenko au discutat despre cooperarea „tehnico-militară” dintre SUA și Ucraina

Trump și Poroșenko au discutat despre cooperarea „tehnico-militară” dintre SUA și Ucraina

Președintele american Donald Trump l-a primit, marți, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, într-o vizită simbolică de sprijinire a Ucrainei și a integrității sale teritoriale de către SUA.Am primit un sprijin puternic din partea SUA, sprijin pentru suveranitate, integritate teritorială și independența a statului nostru, precum și ajutor pentru a continua reformele în Ucraina”, a declarat Poroșenko la o întâlnire cu presă din Washington, relatează Ukrinform.

În particular, cele două părți au discutat liniile de cooperare dintre Ucraina și SUA în sfera tehnico-militară. „Președintele (Trump n.r.) a dat instrucțiuni clare pentru a ne extinde cooperarea”, a mai spus Poroșenko.

Agenda discuțiilor a fost foarte largă. Sunt pe deplin mulțumit de rezultatele negocierilor noastre și sunt recunoscător președintelui Trump, vicepreședintelui Pence și miniștrilor cu care m-am întâlnit, acolo unde am întâlnit un mare sprijin al statului nostru”, a concluzionat președintele.

Președintele Poroșenko a adăugat că SUA a cofirmat sprijinul privind acordurile de la Misnk de încetare a focului, reiterând necesitatea retragerii Rusiei din estul Ucrainei, cu tot cu soldați și echipamente militare, dincolo de granița Ucrainei cu Rusia.

Noi sancțiuni pentru Rusia

După întâlnirea dintre Trump și Poroșenko, Casa Albă a comunicat, prin secretarul de presă Sean Spicer, că sancțiunile americane împotriva Rusiei vor fi menținute atâta vreme cât Moscova se implică în conflictul din estul Ucrainei.

Trump a afirmat în fața camerelor de televiziune că „s-au făcut multe progrese” în relațiile bilaterale și că a avut cu oaspetele său „discuții foarte, foarte bune”. Nici el, nici purtătorul său de cuvânt nu au menționat însă acordul de pace de la Minsk, din 2015, remarcă Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul de stat american Rex Tillerson a afirmat că SUA și-ar putea reconsidera poziția față de acord. Pe de altă parte, marți, înaintea întâlnirii celor doi președinți, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei, constând în includerea a încă 38 de persoane și organizații din Rusia pe lista de sancțiuni a Trezoreriei Statelor Unite.

Kremlinul se ferește de comentarii

Rusia nu a acordat prea mult spațiu în presa sa vizitei lui Poroșenko la Moscova, iar oficialii de la Kremlin s-au ferit să comenteze această întâlnire. Solicitat să dea o notă întâlnirii de la Casa Albă, purtătorul de cuvânt al Kremlinui, Dmitri Peskov s-a abținut. “E meseria politologilor ucraineni și a observatorilor americani”, a declarat reprezentantul oficial al Kremlinului. Acesta a adăugat că Moscova ar saluta faptul, dacă, în urma acestor contacte, “Kievul ar recepționa semnalele de respectare a Acordului de la Minsk”.

Share our work
Vizita istorică a lui Klaus Iohannis în SUA și întărirea parteneriatul strategic la Marea Neagră

Vizita istorică a lui Klaus Iohannis în SUA și întărirea parteneriatul strategic la Marea Neagră

Finalul săptămânii trecute a avut drept cap de afiș vizita președintelui român Klaus Iohannis la Washington, acolo unde a fost primit la Casa Albă de omologul său american, Donald Trump. Vizita este într-adevăr una de anvergură, fiind catalogată de experții internaționali drept una istorică pentru parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA de mai bine de două decade. Sintagma „Vin americanii!”, la care românii au jinduit preț de zeci de ani, își găsește tot mai mult în ultimii ani și o aplicabilitate materială, relatează EvZ Moldova, într-o analiză a vizitei. De altfel, mesajele României nu a mai fost niciodată atât de puternic transmise la Washington pentru topul ierarhiei administrative, dar și către publicul american. România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington.

De la luptele cot mai cot ale soldaților români și americani pe diverse fronturi ale lumii sub egida misiunilor militare internaționale, la ultimele investiții de calibru pe care SUA le face în infrastructura de apărare a României la Deveselu sau Mihail Kogălniceanu, sacrificiul acestora se cristalizează tot mai mult în ceea ce România nu a avut niciodată și anume o umbrelă de securitate reală din partea cele mai puternice națiuni a lumii. De altfel, președintele Iohannis a și participat a comemorare simbolica a soldaților americani căzuți pe câmpurile de luptă Cimitirul Național Arlington din Washington, acolo unde a avut loc cel mai înalt ceremonial care se acordă unui oficial străin, pentru pomenirea soldaților americani încă de la Războiul Civil American, de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Peisaj regional agitat

Contextul regional este și el unul tulbure, cu o Rusie militaristă în coasta României, și în genere a flancului estic NATO, acolo unde alături de ea se mai află și Polonia sau țările baltice. De la anexarea peninsulei Crimeea, la războiul din estul Ucrainei, acolo unde Rusia sprijină vădit forțele separatiste proruse, la exercițiile militare pe care Moscova le ordonă regulat în regiunea separatistă transnistreană, Republica Moldova este prinsă în această menghină a tensiunilor Est-Vest. De asemenea, instabilitatea politică de la Chișinău este un factor ce trebuie luat în calcul într-o ecuație regională ce devine tot mai complicată. La toate acestea, „ingredientul turcesc” tot mai imprevizibil la Marea Neagră și dă noi motive pentru o reașezare a echilibrului de putere zonal. Luate pe rând, toate aceste piese ale tot mai complicatului puzzle regional alcătuiesc un tablou complex ce necesită explicații în amănunt.

De altfel, președintele Iohannis nu se mai opri la efortul singular de a merge doar la Washington, ci va avea în perioada 19 – 20 iunie, o vizită la Berlin, acolo unde se va întâlni la cel mai înalt nivel cu cancelarul german Angela Merkel și omologul său german, Frank Steinmeier. Imediat după, în marja Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 22 — 23 iunie, președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu șeful statului francez, Emmanuel Macron, au precizat surse oficiale pentru agenția Agerpres.

Dimensiunea politico-militară

Președintele român Klaus Iohannis a mers la Washington cu un mesaj clar cum că „România este cel mai bun partener pe care SUA îl pot avea”. Acolo a avut o serie de întâlniri cu unii dintre cei mai importanți „stakeholderi” din administrația SUA. De la congresmeni, la șeful diplomației și nu în ultimul rând la șeful de la Casa Albă, Donald Trump. În ceea ce privește discuțiile despre securitatea regiunii, Iohannis a precizat că ascensiunea militaristă a Rusiei pune în gardă toată lumea și că este nevoie de dialog pentru a se ajunge la o soluție fezabilă. „Toată lumea este îngrijorată, dar a fi îngrijorat ar trebui să te ducă către la a fi pregătit, așa că trebuie să fim foarte clari și foarte deschiși dacă vorbim despre Rusia. În opinia mea, avem nevoie de dialog, dar pe de altă parte avem nevoie de ceea ce noi toți am decis la NATO — o descurajare a Rusiei. Un dialog ar trebui să ducă către o soluție fezabilă”, a spus vinerea trecută șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump, întrebat dacă acțiunile Rusiei ar trebui să creeze îngrijorare.

Liderul de la Cotroceni a mai precizat că România se bazează pe Parteneriatul cu SUA în ceea ce privește Flancul estic. „România este foarte conștientă că se află pe Flancul de est și ne bazăm puternic pe Parteneriatul dumneavoastră domnule Trump pentru că nu putem sta acolo fără SUA, nu putem fi singuri acolo. Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a mai spus Iohannis. El a mai explicat că este nevoie de o cooperare strânsă între SUA și Europa și că este necesar ca cele două entități „să lucreze împreună de așa natură încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternic, să facă Europa mai puternică, să facă SUA mai puternice”.

Trump către România: „Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja”

La rândul său, președintele american Donald Trump a calificat Parteneriatul strategic comun drept unul „măreț”. El a replicat că SUA sunt complet angajate în a susține „principiul mușchetarilor”, prevăzut în Tratatul NATO, de apărare prin intervenție militară împotriva unui stat al Alianței. „Statele Unite s-au angajat şi angajez Statele Unite faţă de Articolul 5. Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja (…) Cu siguranţă suntem acolo să protejăm şi acesta este unul dintre motivele pentru care vreau ca oamenii să se asigure că avem resursele şi forţa necesare, plătind banii care sunt necesari pentru a avea acele resurse. Dar da, suntem angajaţi în a aplica articolul 5 ”, a răspuns Trump, la o întrebarea dacă SUA vor respecta Articolul 5 din Tratatul NATO în cazul în care un alt stat membru va fi atacat.

Mai mult, Trump a dat România drept exemplu de bune practici în ceea ce privește alocărea de 2% din bugetul național pentru apărare, politică pe care administrația sa mizează puternic. „România a fost un membru de încredere în lupta împotriva ISIS. Al patrulea contributor, ca şi număr de trupe, în Afganistan. Au fost 23 de militari care au plătit preţul suprem şi America aduce omagii sacrificiului lor. Vreau să remarc implicarea preşedintelui Iohannis în decizia de anul acesta a României de a mări de la 1.4 la 2% din PIB pentru apărare. Sperăm că şi alţi aliaţi NATO vor urma exemplul României”, a mai precizat Trump.

Ce se prefigurează în plan economic

Întâlnirea dintre Trump și Iohannis a avut și o relevanță economică. Încă de la început, președintele român a mers în SUA cu gândul de a deschide noi porți pentru investitorii americani. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis înainte de a ajunge în America. Probleme de ordin economic au fost reiterate de Iohannis chiar în timpul conferinței comune de vinerea trecută susținută alături de Donald Trump. „Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a spus șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump. El a arătat că întărirea Parteneriatului strategic va duce la un schimb comercial mai ridicat. „Asta am discutat, asta ne dorim pentru că suntem responsabili nu doar pentru securitate, ci pentru bunăstarea cetățenilor noștri”, a conchis șeful statului.

Cu vizele pe masă

Nu îl ultimul rând, Klaus Iohannis a discutat joi, în cadrul întâlnirilor de la Congresul SUA, despre simplificarea procesului în ceea ce priveşte VisaWaiver şi a primit asigurări din partea senatorilor şi membrilor Camerei Reprezentanţilor că sprijină ridicarea vizelor pentru România. Subiectul vizelor a fost reluat în discursul lui Iohannis de la Casa Albă. „Am menționat acest aspect. L-am menționat și în timpul altor întâlniri, pentru că este important pentru noi, este important pentru românii care vor să vină în Statele Unite. Tot mai mulți oameni vin din România în Statele Unite, unii vin ca turiști, unii vin pentru afaceri, iar cei care vin pentru afaceri ar trebui încurajați. Problema vizelor ar putea fi important să o discutăm și probabil că vom avansa în această privință”, a spus Iohannis. Răspunsul lui Trump pe această chestiune nu s-a lăsat prea mult așteptat, precizând că subiectul va fi discutat „în mod cert”.

Cum descifrează analiștii vizita istorică

Unul dintre cei mai solicitați să ofere o opinie despre vizita lui Iohannis la Washington a fost analistul geopolitic american de la Stratfor, George Friedman. El a declarat la TVR că întâlnirea celor doi șefi de stat reprezintă o confirmare a importanței relațiilor dintre cele două țări și că aceasta este cu atât mai special cu cât Trump pune la îndoială o parte dintre alianțele actuale ale SUA. „Trebuie să se înțeleagă că era de așteptat ca președintele Statelor Unite să vrea o întâlnire cu președintele României, țară unde sunt trupe americane, consilieri, reprezentanți ai SUA, asta este important. Cred că ceea ce s-a întâmplat nu e nimic nou, a fost pur și simplu o confirmare a importanței relațiilor și o garantare reciprocă de continuare a bunelor relații și asta era important. Era important pentru publicul american să îl vadă pe președintele României, să știe cine este liderul țării unde sunt desfășurate trupe americane”, a spus Friedman.

În ceea ce privește Rusia, acesta crede că s-a transmis un mesaj foarte puternic. Statele Unite au dezvoltat o strategie în relația cu rușii. Nu ne așteptăm la un război cu Rusia, nu ne dorim un război. Nu atacăm Rusia, dar vrem să ne asigurăm că Europa este protejată și pentru noi flancul estic este crucial. Două țări sunt cruciale pentru acest flanc, una este Polonia și cealaltă este, bineînțeles, România. Iar România are o dublă semnificație. În primul rând, este în prima linie împotriva Rusiei, dar, totodată, are și o relație geografică cu Turcia și acea regiune este imprevizibilă. Deci sunteți o țară riverană Mării Negre, între munții Carpați, sunteți o țară balcanică, sunteți importanți strategic în multe feluri”, a explicat Friedman.

De altfel, Trump a pus un accent deosebit și pe continuarea luptei anticorupției în România, fapt reiterat și de către analistul american citat. „România are acum o valoare imensă pentru Statele Unite și asta are un potențial imens pentru voi. Vă îndemn să vă folosiți, să exploatați acest lucru”, a conchis Friedman.

Moldova, călcâiul lui Ahile pentru România

Analistul american a avut și o serie de considerații strategico-militare față de vulnerabilitățile României în relația cu Rusia și a indicat Republica Moldova, stat cu care România împărtășește o relație istorică, drept un punct de presiune care va fi apăsat de la Moscova. „În mod cert, (România, n.red.) este o ţară foarte proamericană. Cred că e pentru că e interesul său naţional. România e expusă pe frontul estic, Moldova se confruntă cu presiuni din partea ruşilor. Celelalte ţări pot oferi o susţinere economică, dar numai Statele Unite oferă informaţiile şi resursele militare pe care România trebuie să le aibă pentru a rămâne liberă”, a declarat același Friedman pentru Digi24.

România, adusă în „prime time”-ul american

Presa de peste Ocean a relatat din plin întrevederea Trump-Iohannis. Site-ul revistei americane TIME a oferit imagini live de la conferința de presă a celor doi șefi de stat. Același lucru l-a făcut și televiziunea americană Fox News. Ziarul New York Times a titrat „Trump angajează SUA să apere statele NATO”, într-un articol semnat de Peter Baker, în care se vorbește despre declarația în premieră a lui Trump legată de activare a articolului 5 al NATO de apărare în caz de atac a oricărui membru al Alianței, chiar dacă în urmă cu două săptămâni, la sediul NATO de la Bruxelles, refuzase să facă acest lucru. Subiectul este reluat și de către site-ul politico.com, amintind de dorința lui Trump ca toți aliații din cadrul NATO să aloce 2% din bugetul național pentru apărare, dar și de către LA Times, USA Today sau AFP.

Share our work