R Moldova ar trebui sa treaca la a doua faza a liberalizarii regimului de vize

R Moldova ar trebui sa treaca la a doua faza a liberalizarii regimului de vize

Convenţia Naţională pentru Integrare Europeană recomandă trecerea oficială a Republicii Moldova la a doua fază a liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană, cât mai curând posibil. Înainte de aceasta, R Moldova trebuie să finalizeze implementarea completă a condiţiilor din prima fază a acestui proces.
Aceasta este una dintre recomandările formulate astăzi, în cadrul unei mese rotunde, de Grupul de Lucru privind liberalizarea Regimului de Vize al Convenţiei Naţionale pentru Integrare Europeană. În cadrul mesei rotunde au fost abordate subiecte referitoare la realizările şi progresele înregistrate de Republica Moldova în cadrul primei faze a implementării dialogului cu UE privind liberalizarea regimului de vize. La finalul mesei rotunde, au fost formulate un şir de recomandări privind procesul de liberalizare a regimului de vize. Acestea se referă la menţinerea ritmului accelerat al implementării Planului de Acţiuni privind regimul liberalizat de vize şi alocarea corespunzătoare a resurselor bugetare, corelând mai strâns procesul de liberalizare a regimului de vize şi asistenţa externă dedicată implementării acestor reforme.
De asemenea, în cadrul mesei rotunde a fost evidenţiată necesitatea consolidării acţiunilor de informare şi comunicare directă şi continuă dintre autorităţi şi cetăţeni, bazată pe o strategie de comunicare privind procesul de liberalizare a regimului de vize asigurată cu resurse bugetare.
Participanţii la eveniment au recomandat şi continuarea dialogului cu Parlamentul Republicii Moldova, deoarece implementarea fazei a doua a Planului de Acţiuni la fel presupune ajustarea şi amendarea cadrului legislativ adiacent, întru asigurarea unei implementări cuprinzătoare şi eficiente a condiţionalităţilor dialogului pe vize. Recomandările formulate în cadrul mesei rotunde urmează a fi expediate autorităţilor şi factorilor de decizie relevanţi.

Share our work
Davutoglu la Chisinau: Regimul de vize dintre Turcia si R Moldova ar putea fi anulat in 2012

Davutoglu la Chisinau: Regimul de vize dintre Turcia si R Moldova ar putea fi anulat in 2012

În a doua jumătate a anului 2012, la Ankara, Turcia, ar putea fi semnat Acordul privind anularea regimului de vize între Republica Moldova şi Republica Turcia şi Acordul de readmisie între cele două state.
Anunţul a fost făcut, sâmbătă, la Chişinău, de vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după întrevederea cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu, aflat într-o vizită de două zile în R. Moldova. Leancă a anunţat că, în perioada imediat următoare, experţi din cele două state se vor întâlni pentru a negocia prevederile celor două documente, care urmează să fie semnate deja în a doua jumătate a anului curent, la Ankara, de premierii Republicii Moldova şi Turciei.
Ahmet Davutoglu a reiterat intenţia de a semna, în cel mai scurt timp, cele două acorduri, fapt ce va impulsiona şi mai mult dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-turce. Şeful diplomaţiei turce a constatat că volumul schimburilor comerciale dintre cele două state este în ascensiune, astfel, din 2003 şi până în prezent, acest indicator s-a majorat de cinci ori şi a atins nivelul de 450 milioane de dolari americani.
La conferinţa de presă, cei doi miniştri au semnat Protocolul interguvernamental de colaborare în domeniul arhivelor.

Prima vizită în R Moldova a unui şef al diplomaţiei turce

Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia este prima vizită în R. Moldova a unui şef al diplomaţiei turce în istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state şi este prilejuită de marcarea a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Turcia. Oficialul turc a mai avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat. Programul vizitei delegaţiei de la Ankara a prevăzut, de asemenea, vizitarea Unităţii Teritorial Administrative Gagauz-Yeri, unde aua vut loc întrevederi cu conducerea regiunii.
În cadrul întrevederii dintre Ahmet Davutoglu şi Vlad Filat, au fost abordate subiecte şi ce ţin de consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, dezvoltarea colaborării comercial-economice, implementarea în R. Moldova a mai multor proiecte investiţionale. „Avem încă multe de realizat împreună, iar dacă ne dorim sincer acest lucru, atunci cu siguranţă vom reuşi”, a precizat Vlad Filat. Premierul a mulţumit Guvernului turc pentru sprijinul pe care îl acordă autonomiei găgăuze.
„Turcia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, dar noi vă considerăm un stat vecin prieten şi ne dorim să intensificăm cooperarea dintre ţările noastre. Ne dorim relaţii strategice cu R. Moldova”, a spus Ahmet Davutoglu. Ahmet Davutoglu a transmis premierului salutări din partea conducerii ţării sale, precizând că Vlad Filat este aşteptat în vizită în Turcia.

Share our work
R Moldova: Liberalizarea vizelor UE depinde de adoptarea  Legii anti-discriminare

R Moldova: Liberalizarea vizelor UE depinde de adoptarea Legii anti-discriminare

Republica Moldova trebuie să adopte legea anti-discriminare pentru a obţine anularea regimului de vize cu Uniunea Europeană, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful Delegaţiei UE în R Moldova, Dirk Schuebel.
Ambasadorul european a explicat că Republica Moldova şi-a luat acest angajament la momentul negocierii foii de parcurs pentru obţinerea liberalizării regimului de vize. Dirk Schuebel a spus că oponenţii acestei legi trebuie să o citească mai cu atenţie şi că, de adoptarea acestei legi, urmează să beneficieze jumătate din cetăţenii Republcii Moldova.
„Chestiunea cu privire la nediscrimarea minorităţilor sexuale este doar un aspect al acestui proiect de lege. De ce nu ar trebui respectate drepturile unui grup de cetăţeni?”, a întrebat retoric diplomatul.
Prevenirea discrimării pe motive de orientare sexuală prevăzută de aşa-numita lege a nediscriminării este criticată de organizaţii religioase din Moldova, iar abolirea vizelor UE până la sfârşitul anului 2012 este o promisiune electorală a Partidului Liberal Democrat din Alianţa de guvernământ.
În acest an, ajutorul UE pentru Chişinău va atinge cifra de 100 de milioane de euro, Republica Moldova fiind cel mai mare beneficiar pe cap de locuitor, după Palestina. Uniunea Europeană negociază cu Moldova un acord de asociere din care fac parte acordurile cu privire la liberalizarea regimului de vize şi acordul cu privire la comerţul liber şi aprofundat. Reforma justiţiei este privită de UE ca fiind stringentă în prezent.

Share our work
R. Moldova-UE, progrese semnificative in procesul de liberalizare a vizelor

R. Moldova-UE, progrese semnificative in procesul de liberalizare a vizelor

Moldova-UE-steaguriRepublica Moldova a înregistrat un progres considerabil în ceea ce priveşte implementarea primei faze a procesului de liberalizare a regimului de vize.
Cât mai curând, va fi posibilă trecerea la cea de-a doua etapă a acestui proces, a declarat Stefano Manservisi, Director general al Serviciului pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, aflat la Chişinău. Stefano Manservisi a declarat, la o conferinţă de presă, că R. Moldova a elaborat şi a implementat mai multe legi pentru obţinerea regimului liberalizat de vize. „Acest lucru presupune că prima fază a dialogului privind liberalizarea regimului de vize, care se referă la cadrul instituţional şi legislativ, a fost în mare măsură implementată”, a afirmat oficialul european. Potrivit acestuia, acum este timpul trecerii la faza a doua a dialogului, care presupune aplicarea acestei legislaţii.
Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a spus că prima fază a liberalizării regimului de vize este aproape finalizată, iar unele proiecte de lege adoptate în cadrul acesteia, sunt deja aplicate. „Au mai rămas încă şase proiecte de lege pe care trebuie să le aprobăm. După ce Parlamentul le va ratifica, Comisia Europeană se va adresa Consiliului statelor membre şi Parlamentului European cu solicitarea de a trece R. Moldova la a doua fază de implementare a Planului de acţiuni moldo-comunitar în domeniul vizelor”, a spus Gherman.
Cei doi oficiali au deschis marţi lucrările mesei rotunde internaţionale „Contribuţia Partenerilor Estici la Programul de la Stockholm”. În cursul acesteia au fost discutate evoluţiile recente şi viitoarele priorităţi de cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne între Uniunea Europeană şi statele Parteneriatului Estic, din care face parte şi R. Moldova

Share our work
UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen

UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen

euUniunea Europeană a deschis joi discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale.
„Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui „nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
„Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom. Independenţa Kosovo, populat mai ales de albanezi, a fost recunoscută de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE.

Share our work