Ucraina deschide frontul vizelor în războiul cu Rusia

Ucraina deschide frontul vizelor în războiul cu Rusia

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de mass-media de la Kiev, preluată de karadeniz-press. Măsura a fost luată după aproape patru luni de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina.

Măsură importantă

Guvernul ucrainean urmează să adopte în cursul zilei o decizie oficială în acest sens „pentru a contracara ameninţările fără precedent la securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului nostru”, a precizat şeful statului pe Telegram.
Această decizie importantă va pune capăt călătoriilor fără viză pentru cetăţenii ruşi, care erau în vigoare de la obţinerea independenţei faţă de URSS, în 1991.
„Pe fondul războiului lansat de Rusia, este necesar să întărim controlul asupra intrării cetăţenilor ruşi în Ucraina. Securitatea este prioritatea”, a adăugat şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak.
Aceste două foste republici sovietice, care au o frontieră comună de aproape 2.300 km, sunt de asemenea apropiate de legăturile familiale între cetăţeni.

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie

Numărul de vizitatori ruși, în scădere

Numărul de ruşi care călătoresc în Ucraina a scăzut puternic de la anexarea în 2014, de către Moscova, a peninsulei ucrainene Crimeea, urmată de un război cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei susţinuţi de Kremlin.
Dacă în 2013 10,8 milioane de ruşi vizitaseră ţara vecină, această cifră a scăzut la 2,5 milioane în 2014, iar apoi la 1,5 milioane pe an din 2015 şi până în 2019, au declarat surse oficiale ucrainene.
În anii 2020 şi 2021, pe fondul pandemiei de COVID-19, numărul de călători ruşi nu a depăşit 500.000 de intrări pe an, potrivit aceleiaşi surse.
Ucraina, care a cunoscut două revoluţii pro-democraţie din 2004 şi unde rusa continuă să fie vorbită pe larg, a devenit în ultimii ani o destinaţie de exil pentru ruşii liberali care fug de regimul lui Vladimir Putin.
La sfârşitul lui ianuarie, 175.000 de ruşi beneficiau de un titlu de şedere în Ucraina, a declarat pentru AFP Serviciul de stat pentru migraţii. Numeroşi alţi ruşi s-ar putea afla însă în ţară ilegal, întrucât Kievul nu a solicitat până acum vize,

Share our work
Investigație//Fuga oligarhului: cronica unui exit eșuat în SUA

Investigație//Fuga oligarhului: cronica unui exit eșuat în SUA

Fostul lider al PD, Vlad Plahtoniuc, într-o vizită anterioară în SUA

  • Oligarhul Vladimir Plahotniuc și-a planificat fuga din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
  • Un document exclusiv obținut de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) demonstrează că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) și-a pregătit din timp ieșirea din scena politică moldovenească și exit-ul, împreună cu toată familia sa, în Occident.
  • SUA i-au declarat pe Plahotniuc și familia sa indeziderabili pe teritoriul american.

Departamentul de Stat al SUA i-a refuzat fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, viza de ședere pe teritoriul SUA, motivând implicarea acestuia în „semnificative acte de corupție” în Republica Moldova. De asemenea, invocând același motiv, autoritățile americane au declarat întreaga familie Plahotniuc drept „neeligibilă” pentru a primi vize de ședere pe teritoriul SUA.

„În calitatea sa oficială, Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice din Moldova”, se menționează în comunicatul Departamentului de Stat al SUA, emis pe 13 ianuarie.

„Pe lângă Plahotniuc, îi desemnăm [drept neeligibili] pe soția sa, Oxana Childescu, fiul său, Timofei Plahotniuc, și copilul lor minor”, mai anunță diplomația americană.

„Acțiunea de astăzi [13 ianuarie curent] transmite un semnal puternic. Statele Unite nu tolerează corupția și stau alături de oamenii din R. Moldova în lupta împotriva acesteia. Departamentul va continua să folosească aceste principii pentru a promova responsabilitatea pentru actorii corupți din această regiune și la nivel global”, a conchis Departamentul de Stat.

Cronica ieșirii

Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova în dupa-amiaza zilei de vineri, 14 iunie, după ce PDM a decis să cedeze puterea politică, la o săptămână de confruntări cu majoritatea nou formată, PSRM–ACUM. Decizia democraților a fost luată după o întrevedere a lui Plahotniuc cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.

Reprezentantul diplomatic al SUA a făcut publice detaliile acestei întrevederi în cadrul emisiunii „În Profunzime”, difuzate la sfârșitul lui iunie 2019 de Pro TV Chișinău. Diplomatul american a menționat atunci că „nu a fost făcută nicio înțelegere între SUA și Plahotniuc”.

Diplomatul american a mai precizat că discuția cu Vladimir Plahotniuc a durat ceva mai mult de 15 minute și a avut la bază subiectul transmiterii democratice a puterii.

Ambasadorul a mai afirmat că discuția a fost influențată și de posibilitatea unor proteste organizate de ACUM și PSRM: „Am vrut să ne asigurăm că toți știu care este poziția noastră și care este nivelul nostru de pregătire să lucrăm cu noul guvern”.

În ce privește faptul că Plahotniuc s-ar fi refugiat la Miami, ambasadorul a declarat că fostul lider democrat nu se va bucura de niciun fel de privilegiu peste ocean.

„Este în totalitate posibil să fie extrădat. Dacă Guvernul SUA va primi o asemenea solicitare, o va analiza. Dacă fondul cauzei va duce la concluzia că el va trebui extrădat, acest lucru se va întâmpla”, a spus diplomatul.

În urma întrevederii cu ambasadorul Hogan, Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Deși avea pregătit un avion, cu care să plece din țară, Vlad Plahotniuc a ieșit prin regiunea transnistreană, teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău. El s-a aflat o perioadă în Ucraina.

Deputatul Mihai Popșoi, fostul președinte al Comisiei de anchetă privind „puciul anticonstitutional”, ne-a declarat că deține documente potrivit cărora oligarhul ar fi utilizat mașina colegului și complicelui său Vladimir Andronachi.

Cetățenii și reședințe

Centrul de Investigații Jurnalistice a întrat în posesia cererilor de vize pentru SUA depuse de Vlad Plahotniuc, soția sa și feciorii săi. (Detalii DOC original)

În solicitarea de viză, Plahotniuc a indicat că deține cetățenia Republicii Moldova, a României și a Federației Ruse. Drept serviciu a trecut funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova și un salariu lunar de 30.000 de lei. Fostul președinte al PDM a mai indicat că pe parcursul lunilor aprilie–noiembrie 2018 a efectuat cinci vizite în SUA, având șederi de cinci-șase zile.

La rândul său, soția sa, Oxana Childescu a menționat în solicitare că deține cetățenia R. Moldova, a României și a Federației Ruse. Aceasta a trecut ca viză de reședință Chemin des Mareches 17, Geneva, Elveția, locație descrisă, pe larg, într-o investigație realizată de Rise Moldova.

Fiul său, Timofei, a indicat aceleași cetățenii, că are viza de reședință la adresa din Geneva, Elveția, că își face studiile la Școala de Business din Lausane, Elveția.

Welcome to Miami

Destinația aleasă de familia Plahotniuc a fost orașul Miami, statul Florida, un loc preferat de magnații din Europa de Est. Plahotniuc a apelat la serviciile firmei Candela Eig Jurgens LLC din Miami, SUA, pentru a-și facilita obținerea vizei de investiții de tip VISA- E2. Acest tip de viză se referă la „investiții substanțiale” pe care candidatul este obligat să le facă pe teritoriul SUA.

Saga plecării din Moldova a oligarhului a început în martie 2019, cu aproape trei luni înainte să cadă guvernul democraților. Anume atunci actele de obținere a vizei pentru America au fost trimise la biroul companiei de consultanță menționată. Conform documentului, Plahotniuc își anunța intrarea în SUA, împreună cu soția și cei doi fii ai săi, la 15 mai 2019. Aceeași sursă arată că fostul președinte al PDM avea intenția să locuiască pe teritoriul SUA cinci ani de zile.

Solicitată să ne ofere informații despre cererea de viză în SUA depusă de Plahotniuc, firma de consultanță Candela Eig Jurgens LLC nu a dorit să ne ofere detalii în ciuda insistențelor repetate.

După ce reporterii CIJM au intrat în posesia documentului cu pricina, au solicitat opinia lui Vladimir Plahotniuc despre solicitarea de viză prin intermediul reprezentanților săi legali, Casa de Avocatură „Efrim, Roşca şi Asociaţii”. Doar că reprezentanții acestei case de avocați au comunicat că nu dispun de împuterniciri să răspundă la întrebările reporterilor.

Totodată, ei au afirmat că avocații au obligația să păstreze secretul profesional și, prin urmare, în lipsa acordului expres al clientului, nu au „dreptul să comunice informații obținute întru exercitarea profesiei”.

Reporterii Centrului ai contactat de asemenea Ambasada SUA din România, deoarece Vladimir Plahotniuc este și cetățean al statului român și am primit următorul răspuns: „Ambasada nu comentează asupra cazurilor ce privesc vize” [The embassy does not comment on visa cases].

Lux și opulență 

În ceea ce privește reședința din SUA menționată de oligarh în cererea de viză, acesta a indicat un apartament dintr-un imobil de lux de câteva zeci de etaje în zona de coastă de la adresa 300 South Pointe Drive, apart. 2103, Miami Beach, FL 33139.

La această adresă este înregistrată ca votant o avocată americană înscrisă în Baroul Florida pe nume Mara Beth Sommers.

Prețul unui apartament de trei camere în acest complex rezidențial ajunge undeva spre valoarea de 2,9 milioane de dolari, conform site-urilor specializate. Chiria lunară a unui astfel de apartament este de peste 15.000 de dolari americani.

Dosarele penale 

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în Federația Rusă și în România. În Republica Moldova primele dosare pe numele său au fost deschise abia după ce s-a schimbat guvernarea.

Loading...

Loading…

În septembrie 2019, Procuratura Generală a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat penal într-un dosar legat de spălarea banilor în proporții deosebit de mari.  Vladimir Plahotniuc este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin.(3) lit.(b) Codul Penal – spălare de bani, săvârșită în proporții deosebit de mari.

În octombrie 2019 procurorul anticorupție, Viorel Morari a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat în două cauze penale, care ulterior au fost conexate. „În primul caz, acesta este învinuit pentru faptul că în perioada 2013-2015 a organizat o schemă de spălare a banilor prin intermediu unor firme pe care le controla”.

Prin această schemă, potrivit lui Morari, au fost spălați, prin firme off-shore, 18 milioane de dolari și trei milioane jumătate de euro, proveniți din cele trei bănci devalizate, Banca Socială, Banca de Economii și Unibank.

Cel de al doilea capăt de acuzare se referă la faptul că în perioada anilor 2013 -2014 de la Tukumaan Limited au fost efectuate plăți: cu destinaţia „acordare împrumut” către Finpar Invest în valoare totală de 7.204.439 dolari, cu destinația „air transport services for passengers” către Nobil Air în valoare de 381.344 euro, către Abd Asiana Development Limited care a efectuat transferuri băneşti către soţia lui Plahotniuc pe contul deschis la ABLV Bank, valoarea cărora constituie 1.550.000 euro şi 1.140.000 dolari.

Șeful Procuraturii Anticorupție a mai adăugat că temei pentru pornirea urmăririi penale au servit și informațiile parvenite de la autoritățile elvețiene. Cele două cauze au fost conexate într-un singur dosar.

La sfârșitul lunii octombrie, Procuratura Anticorupție a aplicat sechestru pe bunurile fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, în valoare de 55 milioane de lei, în cadrul dosarelor pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Procurorii anunțau că „în perioada desfășurării urmăririi penale au fost aplicare sechestre pe: conturile bancare deținute de Plahotniuc la Victoriabank ce conțin mijloace bănești, echivalentul a cca 15.275.000 lei; mijloace bănești în cuantum de 278.090 euro, deținute pe contul bancar pe numele unei persoane fizice în Victoriabank ; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bb-Dializă, a cărei valoare constituie 31.826.322 lei; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bass-Systems, a cărei valoare constituie 2.950.000 lei și Srl Gmg Production  – 10.800.000 lei”.

La 11 octombrie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au emis mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc. Aceasta, după ce fostul lider al PDM nu s-a prezentat la organul de urmărire penală când a fost citat. La sfârșitul lunii octombrie, Vladimir Plahotniuc a fost anunțat  în căutare internațională și interstatală.

Trei dosare penale în Federația Rusă 

Vladimir Plahotniuc este cercetat și în Federația Rusă, în cadrul a trei dosare penale. În primul dosar, Plahotniuc ar fi suspectat de tentativă de omor și crearea unui grup criminal organizat. În al doilea dosar, ex-președintele PDM este acuzat de organizarea unui grup criminal și efectuarea unor operațiuni valutare ilegale, prin retragerea ilegală a mai mult de 37 de miliarde de ruble din Rusia în 2013-2014 (cu rata actuală de aproximativ 560 milioane dolari).

Al treilea dosar a fost deschis pe numele lui Vladimir Plahotniuc și al lui Constantin Țuțu, de această dată pentru trafic de droguri, în cantități deosebit de mari. Secția investigații a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a cerut la 29 iunie instanței de judecată din Tver, regiunea Moscova, să emită un mandat de arest pe numele fostului lider PDM, acuzat de organizarea unui grup criminal și implicarea în activitățile infracționale ale acestuia.

Aflarea în România 

Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat în ultimile luni în România. Dovadă este un document al Centrului Național Anticorupție, prin care autoritățile moldovenești solicită Direcţiei Generală Anticorupţie din cadrul MAI din România să-l identifice pe teritoriul României pe Vlad Plahotniuc.

CNA confirmă că fostul lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, s-ar fi aflat în orașul Iaşi, în perioada 25-28 octombrie 2019, în zona spitalului Parhon din Copou.

Investigație jurnalistică realizată de către Mădălin Necșțu și Ilie Gulca în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova

Share our work
Analiză: Ce riscuri comportă programul „Viza de aur” din R. Moldova pentru România și UE

Analiză: Ce riscuri comportă programul „Viza de aur” din R. Moldova pentru România și UE

Republica Moldova își promovează intens un program de dobândire a cetățeniei prin investiție. Experții avetizează însă asupra opacității unor astfel de afaceri cu „vize de aur” și a faptului că se poate da liber criminalității tranfrontaliere dinspre R. Moldova înspre țări din Uniunea Europeană, se arată într-o analiză a portalului Sinopsis.info.ro, afiliat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN).

Cadrul se repetă aproape identic. Câteva zeci de persoane – jurnaliști, oameni de afaceri, oficiali locali – sunt adunați în mai multe săli de conferință elegante. Se discută, se prezintă slide-uri frumos colorate. Lucrurile se întâmplă cam la fel, pe rând, în Hong Kong sau orașe din China continentală: Shenzen, Beijing, Shanghai, Qindao.

Sfârșitul lunii martie a fost astfel aglomerat, dar intens, pentru mai mulți oficiali moldoveni care au participat, în Asia, la prezentarea programului guvernamental de dobândire a cetățeniei moldovenești prin investiție.

Programul, promovat sub numele de ”Moldova, perla Europei moderne”, își propune să atragă investiții și investitori în schimbul oferirii cetățeniei moldovenești. De ce ar fi atrași investitorii? Conform oficialilor de la Chișinău, valoarea pașaportului moldovenesc constă în oferirea de acces liber unic pe două piețe mari (Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente), un timp scurt de procesare a dosarelor, de până la 90 de zile și, nu în ultimul rând, oportunități de trai și dezvoltare ulterioară a afacerilor în R. Moldova.

Astfel de programe, cunoscute și sub numele de ”golden visa” se întâlnesc și în alte țări, inclusiv europene, dar sunt în general destul de controversate. În R. Moldova însă, după cum vom vedea în continuare, sunt mai multe riscuri aferente.

Să nu uităm, programul ”Moldova, perla Europei moderne”- care a debutat în noiembrie în Emiratele Arabe Unite – continuă luna aceasta cu prezentări la Zurich, Bangkok, Manila, Singapore și Ho Chi Min (Vietnam).

Moldova, ce fel de paradis?

Cu un viitor incert în ceea ce privește drumul european început în urmă cu o decadă, Republica Moldova se află din nou într-un moment de cotitură. Aflat într-o regiune de confluență a intereselor UE și Rusiei, Chișinăul a pendulat în cei 28 de ani de indepedență între o politică favorabilă Estului sau Vestului, lucru ce s-a tranformat adesea într-un război geopolitic mut, la umbra căruia s-a dezvoltat mai degrabă o economie gri și incertă.

Ultimul semn de întrebare din zona economică este dacă R. Moldova se va transforma în cel mai nou paradis fiscal al Europei, unul mai degrabă netransparent, cu multe conexiuni în lumea rusească și cea din Orient. Asta în condițiile în care, conform programului prezentat mai sus, oricine are 250.000 de euro pentru investiții sau direct 100.000 de euro poate dobândi cetățenia R. Moldova.

Inițial, Guvernul a pus la dispoziție 5.000 de locuri în acest program pentru titulari. Aceștia mai pot aduce până la trei sau patru membri ai familiei contra unor costuri aferente de circa alte 15.000 de euro de persoană. Zonele-țintă pentru aceste vânzări sunt Orientul Mijlociu și China, dar programul este deschis oricărui cetățean al lumii.

LANSAREA PROGRAMULUI ÎN CHINA / FOTO: MEI MOLDOVA

politici și economici trag un semnal de alarmă în ceea ce privește tendințele periculoase legate de modul în care guvernanții de la Chișinău vor să facă rost de bani la buget și se arată mai degrabă sceptici în legătură cu plus valoarea acestui program de „vize de aur”.

„Pentru ca să evaluăm impactul acestei legi trebuie mai întâi să răspundem la întrebarea: cine ar avea nevoie de cetățenia Republicii Moldova? Moldova nu este o țară din paradis, iar din exterior are o imagine de cea mai săracă țară din Europa, cea mai coruptă, cu un conflict înghețat creat și gestionat de Rusia. Credeți că oameni de bună credință ar sta la coadă ca să ia cetățenia Moldovei?”, spune directorul de programe al think tank-ului „Expert-Grup” de la Chișinău, Sergiu Gaibu.

Între 2011 și 2014, R. Moldova a trecut prin celebrul „furt al miliardului”, o ”afacere” încă neclară care a sărăcit bugetul de stat cu un miliard de dolari, bani furați din sistemul bancar. Incidentul echivala la acea dată cu sustragerea a 15% din PIB-ul țării. Furtul a fost convertit ulterior în datorie de stat ce urmează a fi achitată pe o perioadă de 25 de ani.

Cu toate acestea, deși schemele și numele celor implicați în jaf au fost indicate în rapoartele companiei de investigații financiare internaționale „Kroll”, autoritățile nu au întreprins aproape nimic pentru identificarea și pedepsirea vinovaților, dar mai ales pentru recuperarea prejudiciului.

Mai mult, R. Moldova a fost implicată masiv prin companii și sistemul judecătoresc corupt în schema „Landromatului rusesc” prin care grupări ale crimei organizate din Rusia au spălat peste 20 de miliarde de dolari între 2012 și 2014.

Saga aventurii cu „vize de aur”

Programul de vânzare a cetățeniei moldovenești a luat amploare, imediat după ce Executivul de la Chișinău ”a ars” aproape toate podurile cu Uniunea Europeană, în momentul anulării alegerilor pentru Primăria Chișinăului la începutului lunii iunie 2018, câștigate de unul dintre liderii opoziției, Andrei Năstase.

Atunci, UE a început gradual să aplice sancțiuni care au mers până la suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis Chișinăului, chiar înaintea pregătirilor pentru alegerile parlamentare.

Astfel, pe 11 iulie 2018, Ministerul Economiei de la Chișinău semna un contract cu consorțiul de companii MIC Holding LLC, Henley&Partners Holdings Ltd, Henley&Partners Government Services Ltd și Henley&Partners International Ltd.

Oficialii moldoveni nu s-au ferit să prezinte programul ca pe o formă de salvare a economiei moldovenești.  „Cetățenia pentru investiții este o formă care se aplică în mai multe state, precum Letonia, Malta, Cipru, Canada, Australia și altele. Guvernul Republicii Moldova a elaborat acest instrument având la bază bunele practici internaționale și contând pe identificarea unui partener bun, de încredere, cu experiență internațională. Acum, când partenerul a fost identificat, semnăm contractul cu încrederea că în următorii cinci ani volumul investițiilor va atinge o valoare cumulativă de 1,3 miliarde de euro. Republica Moldova trebuie să fie foarte activă în atragerea investițiilor”, puncta atunci ministrul moldovean al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Dar tot în aceeași zi, pe 11 iulie 2018, jurnaliștii portalului maltez St. Lucia News au scris că MIC Holding LLC este acronimul pentru Moldovan Investment Company (MIC), companie cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

PARLAMENTUL DE LA CHIȘINĂU A ADOPTAT ÎN 2018 MAI MULTE LEGI ECONOMICE CONTROVERSATE

Doar două săptămâni mai târziu, pe 26 iulie, Parlamentul de la Chișinău adopta o controversată reformă fiscală care conținea prevederi legate de amnistierea fiscală. Acest pachet de legi, ce ar fi trebuit să stimuleze economia, a legiferat în subsidiar și dobândirea cetățeniei R. Moldova în condiții dubioase.

Au fost create astfel 5.000 de cetățenii ce pot fi acordate contra sumei de 100.000 de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau contra investirii a cel puțin 250.000 de euro într-un domeniu strategic de activitate. Mai mult, în forma inițială, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) nu i se permitea să cerceteze în prealabil aplicațiile la cetățeniile moldovenești.

Ca tabloul să fie complet, numele aplicanților nu va fi publicat în Monitorul Oficial și vor rămâne secrete, fapt ce ridică mari semne de întrebare privind transparența acestui program.

Reacții dure din Occident

Critici din partea partenerilor și donatorilor occidentali ai R. Moldova nu au întârziat să apară imediat după lansarea acestui pachet legislativ.

„Legea adoptată astăzi, în grabă și în mod netransparent, odată aplicată, ar putea duce la o încălcare a acestor angajamente și să fie incompatibilă în raport cu reformele în derulare privind consolidarea statului de drept, combaterea corupției, spălarea banilor, crima organizată și îmbunătățirea mediului de afaceri. Ne așteptăm ca autoritățile din Republica Moldova să înceteze procesul de adoptare a acestei legi și să o aducă în conformitate cu standardele internaționale”, declara în ziua adoptării pachetului legislativ ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko.

La fel, Ambasada SUA la Chișinău își exprima dezacordul față de „adoptarea legislaţiei care va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor”.

„Legea privind declarația voluntară și stimularea fiscală (numită și legea amnistierii capitalului) legitimează furtul şi corupţia şi va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova […] cetățenii moldoveni au suferit destul consecințele unor delicte financiare majore. Infractorii trebuie pedepsiți, nu recompensați. Oamenii din Moldova merită mai mult”, scria și Ambasada SUA în R. Moldova pe pagina sa de Facebook.

Interese convergente în Orientul Mijlociu

În ultimii ani, presa de investigație de la Chișinău a scris despre interesele unor puternici oameni de afaceri din domeniul agriculturii în  zona Emiratelor Arabe Unite.  De altfel, o ambasadă a R. Moldova în această țară a fost deschisă în luna mai 2018.

Câteva exemple. În ultima declarație de avere a liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, Emiratele Arabe Unite figurează ca țara unde acesta desfășoară o serie de afaceri.

De această zonă se mai leagă și numele lui Vaja Jhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie – rusă, americană și moldoveanească –, cel care deține compania Trans-Oil. De altfel, acesta a fost cel care l-a consiliat neoficial pe premierul Pavel Filip în stabilirea unor relații politico-economice cu oficialii din Dubai.

PREMIERUL PAVEL FILIP ÎN DUBAI / FOTO: GOV.MD

Numele lui Vaja Jhasi a apărut în presa din România, atunci când a cumpărat o mare parte a afacerii Comcereal de la milionarul român Adrian Porumboiu. Ulterior, acesta a pasat afacerea companiei Babylon Overseas cu sediul în Sharjah, Emiratele Arabe Unite.

Această țară a devenit în ultimii ani un magnet pentru afaceriștii din toată lumea care își doresc un control cât mai lejer din partea statului unde își desfășoară activitatea.

În martie 2019, UE a actualizat  lista neagră a jurisdicțiilor fiscale necooperante (citește paradisuri fiscale), incluzând aici și Emiratele Arabe Unite, o țară în care scandalurile legate de „bani negri” au ținut capul de afiș în ultimii ani, inclusiv prin schema de spălare a nu mai puțin de 434 milioane de dolari americani în cadrul schemei cunoscute drept „Landromatul rusesc” care a totalizat o sumă de peste 20 de miliarde de dolari.

„Lista UE a paradisurilor fiscale este un real succes european. Are un efect răsunator asupra transparenței și echității fiscale la nivel mondial. Datorită procesului de listare, zeci de țări au eliminat regimurile fiscale dăunătoare și s-au aliniat la standardele internaționale privind transparența și impozitarea echitabilă. Țările care nu s-au conformat au fost incluse pe lista neagră și vor trebui să suporte consecințele care decurg din aceasta. Ridicăm ștacheta bunei guvernanțe fiscale la nivel mondial si reducem posibilitățile de abuz fiscal”, declara Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă.

Cu toate aceastea, deși au existat scandaluri financiare în această țară, legate de bani negri, guvernul de la Chișinău și-a aprofundat relațiile cu Emiratele Arabe Unite, iar prima destinație pentru „vizele de aur” moldovenești a fost tocmai această țară.

Asta pentru că o delegație a R. Moldova lansa, pe 5 noiembrie 2018, „Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție” în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei, care s-a desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Ce spun experții

Specialiștii în domeniul economiei din R. Moldova au păreri împărțite când vine vorba despre acest program, care riscă să transforme R. Moldova în cel mai nou paradis fiscal al Europei.

„Cetățenia Moldovei poate fi interesantă din perspectiva unor facilități ce țin de regimurile liberalizate de vize cu o serie de state pentru persoane care au dificultăți în a călători liber în zonele de interes (preponderent UE). Este de asemenea clar că aceste persoane ar veni din jurisdicții care au restricții și nu pot obține acorduri de circulație liberă cu UE și alte țări dezvoltate. Până a ajunge la subiectul buget, prima întrebare ar fi: are Moldova și societatea moldovenească nevoie de astfel de noi cetățeni?”, se întreabă economistul Sergiu Gaibu.

El mai apreciază că  introducerea unor amendamente în lege pentru păstrarea anonimatului, confirmă că legea dată este foarte confortabilă ”investitorilor” cu istoric dubios. „Din păcate, părerea societății civile a fost ignorată atunci când a fost elaborată legea și votată”, mai spune el.

MOLDOVA VREA SĂ ATRAGĂ CÂT MAI MULTE INVESTIȚII STRĂINE / FOTO: INVEST.GOV.MD

Gaibu ridică un semn de întrebare și asupra selectării viitorilor cetățeni moldoveni. „Aceste ”filtre” vor funcționa exclusiv în interesele grupărilor care au susținut legea în comun cu grupurile de interes care vor achiziționa aceste cetățenii. Consiliul UE deja a declarat că după aprobarea acestei legi vor fi monitorizate mai atent evoluțiile și traficul de persoane din Moldova”, a completat el.

Problemele idenficate de expert, ce decurg din vărsarea investițiilor aduse de viitorii cetățeni moldoveni, se răsfrâng și în zona bancară, în condițiile în care Banca Națională a Moldovei (BNM) se confruntă cu diminuarea excesului de lichidități din piață.

„În momentul actual, economia națională [a R. Moldova] are lichidități semnificative nevalorificate și nu există o nevoie pentru astfel de investiții. BNM cheltuie resurse pentru a diminua excesul de lichiditate din economie, iar apariția acestor investitori vor spori această lichiditate și vor impune BNM să aplice restricții și să consume resurse suplimentare pentru menținerea pieței monetare în echilibru. Deci, această măsură este mai curând defectuoasă pentru economia națională.

În ceea ce privește a doua posibilitate de investiție a noilor cetățeni, respectiv cea de 250.000 de euro, expertul vede ca destinație piața imobiliară din R. Moldova.

„Sectorul imobiliar este supraaglomerat de astfel de investiții, iar menținerea unor prețuri ridicate la imobile este în detrimentul populației locale. Tranzacțiile cu imobile au impozitare minimă, în special cele rezidențiale și vor comporta un aport minim pentru bugetul național”.

Având în vedere riscurile pe care le comportă personajele care vor obține cetățenie, această formă de investiție este mai curând în detrimentul interesului cetățenilor Republicii Moldova și cu un impact minor pentru buget.

Nu în ultimul rând, Gaibu vede și o a treia posibilitate de vărsare a banilor la buget, dar precizează că efectul în practică nu ar fi foarte mare pentru stat.

„A treia posibilitate de investire este vărsarea în Fondul de dezvoltare Durabilă a Moldovei a unei sume de 100.000 euro pentru aplicantul principal și a 15.000 euro pentru fiecare membru, dar nu mai mult de 155.000 euro pentru o familie. Această metodă de investire ar fi într-adevăr mai atractivă pentru bugetul de stat, pentru că ar aduce direct la buget sume suficient de consistente.

Dar măsura dată este ridicolă și pentru ochii lumii, având în vedere că există celelalte două forme de investiții. Această formă de investiție reprezintă timp irosit de specialiștii care au formulat și redactat aceste prevederi și au pus la punct regulamente și proceduri de operare. Un potențial investitor trebuie să nu cunoască aritmetica elementară ca să prefere această opțiune față de primele două descrise mai sus”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Ca alternativă, expertul de la Chișinău sugerează mai debrabă facilități pentru investitorii străini din Occident, prin facilitarea regimului de investiții și prin  îmbunătățirea regimului de ședere a acestora în R. Moldova cu vize pe 10 ani sau chiar pe viață.

„Deci, dacă să tragem linia și să facem totalul beneficiului acestei legi [care facilitează acordarea cetățeniei moldovenești], atunci legea dată este una inutilă pentru bugetul de stat și negativă per se în ceea ce privește impactul general și riscurile comportate de potențialii investitori”, a completat el.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Legea cetățeniei și cea a amnistiei fiscale, prin care orice cetățean moldovean poate introduce în circuitul legal sume nedeclate anterior contra unei taxe de 3% ridică de asemenea multe semne de întrebare.

„Aceste legi pot funcționa și aduce prejudicii Moldovei atât fiecare în parte cât și în scheme ce ar implica aplicarea lor combinată. Combinația acestor legi pentru persoane străine care au dificultăți în a-și legifera veniturile în jurisdicțiile din care fac parte le-ar permite achiziția cetățeniei în condiții ieftine sau chiar fără cost și ulterior declararea veniturilor cu aplicarea impozitului de 6%.

Având în vedere natura sursei acestor venituri, utilizarea acestor fonduri va duce la consolidarea structurilor semicriminale, distanțarea Moldovei de valori democratice și pierderea încrederii cetățenilor, investitorilor de bună credință și a partenerilor internaționali”, a conchis Gaibu.

Pe de altă parte, analistul economic de la Chișinău, Roman Chircă, vede și beneficii în acest program, dar și mai puține riscuri.

„Cred că este un program care va canaliza anumite fluxuri financiare către R. Moldova. Indirect, aceasta va contribui la majorarea anumitor încasări la buget, însă nu în măsură să schimbe esențial starea lucrurilor. Este o componentă complementară de popularizare a R. Moldova pentru investitori, însă un instrument cu capacități reduse. Însăși piața afacerii “golden visas” este modestă pe plan mondial, circa 4.000-5.000 de aplicații anual. Moldova poate spera la câteva sute în cel mai bun caz”, a spus Roman Chircă.

De asemenea, el vede în acest program o sursa de supraîncălzire a pieței imobiliare din R. Moldova.

Riscuri pentru România, ca graniță a UE și NATO

Riscurile nu țin numai de bucătaria internă a R. Moldova, ci s-ar putea propaga și în proximitatea țării. Specialistul în probleme ce țin de spațiul răsăritean, Mihai Isac, este de părere că potențialul de insecuritate și instalarea unui climat specific unei economii nefuncționale la granițele României nu poate fi decât un semnal de alarmă care trebuie tras imediat.

„Având în vedere corupția masivă a instituțiilor de stat din Republica Moldova, România și alte state membre UE și NATO ar trebui să fie îngrijorate și să urmărească cu atenție deciziile Chișinăului în această problemă.

Lideri ai opoziției de la Chișinău și voci ale societății civile au declarat de mai multe ori că prin acest mecanism se încearcă albirea pe cale legală a unei părți a miliardului furat și reintroducerea acestor sume de bani legal în R. Moldova.

Obținerea, prin diferite mijloace, a cetățeniei Republicii Moldova de către persoane bănuite de colaborare cu organizațiile teroriste trebuie să îngrijoreze structurile de profil din România. Nu trebuie să uităm cazul libanezului Mahmoud Ahmad Hammoud, fost ginere al deputatului democrat de la Chișinău, Dumitru Diacov, personaj anchetat de CIA și SRI pentru apartenență la mișcarea teroristă Hezbollah la începutul anilor 2000”, avertizează Mihai Isac.

El a mai spus că exemplele aduse de autorităițile de la Chișinău a unor țări occidentale care au dezvoltat program similare sunt mai degrabă neconcludente.

„Procesul de obținere a cetățeniei unui stat membru UE în schimbul unor investiții (vize de aur) este aspru criticat de majoritatea oficialilor europeni, și este aplicat doar în unele state din blocul comunitar. Aceste state, precum Spania, Portugalia, Grecia ori Malta au sisteme de prevenție net superioare resurselor autorităților moldovenești pentru a opri tentativele unor persoane cu relații în mediile criminale ori teroriste de a obține cetățenia.

Majoritatea statelor implicate în astfel de scheme oferă participanților posibilitatea de a obține statutul de rezident în schimbul unor sume ori investiții solide și crearea de locuri de muncă”, mai spune Mihai Isac.

El opinează că sumele solicitate de Chișinău sunt ridicole față de cele cerute de alte state care au implementat programe similare și că legea de la Chișinău nu impune și crearea unor noi locuri de muncă ca în acele țări europene invocate.

Mai mult, Isac a oferit și exemple de personaje controversate care obținut cetățenii ale unor state europene. „Programele de acest fel derulate de guvernele europene sunt periodic afectate de diferite scandaluri, precum asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ori faptul că unii oligarhi controversați, precum ucrainenii Ghenadii Bogoliubov și Igor Kolomoiski, rusul Oleg Deripaska și apropiați ai dictatorului Bashar al Assad au devenit cetățeni ai Republicii Cipru”, a completat expertul.

Periclitarea relațiilor Chișinăului cu UE

Important este și faptul că programul Chișinăului poate duce la o răcire suplimentară a relațiilor cu Bruxellesul.

„Recent, UE a reactualizat lista jurisdicțiilor fiscale necooperante, fiind introduse un număr suplimentar de state, precum Aruba, Barbados, Belize, Bermuda, Dominica, Fiji, Insulele Marshall, Oman, Emiratele Arabe Unite, Vanuatu. Posibila introducere a R. Moldova pe o astfel de listă poate afecta grav slaba economie moldovenească, dependentă într-o măsură foarte mare de relațiile comerciale cu UE. Concomitent, R. Moldova primește anual sume importante din partea blocului comunitar sub diferite forme de asistență nerambursabilă”, a mai spus Mihai Isac.

În prezent, circa 70% din exporturile R. Moldova merg pe piețele europene, o creștere semnificativă înregistrându-se începând cu anul 2013, atunci când Moscova a impus un embargo aproape general produselor moldovenești.

STRUCTURA EXPORTURILOR MOLDOVENEȘTI / FOTO: BNM.MD

Ca urmare, orientarea R. Moldova către găsirea de fonduri suplimentare din zone gri, cum ar fi Orientul Mijlociu, ar putea complica și mai mult lucrurile.

„Orientarea ofertei programului către cetățeni ai unor state care sunt deja pe lista de sancțiuni a UE (ex: Emiratele Arabe Unite) și sprijinul, formal și informal, acordat la cel mai înalt nivel politic de la Chișinău ridică multe semne de întrebare pentru autoritățile de resort și serviciile secrete din statele membre UE și NATO […] Posibilitatea ca de privilegiul pașaportului Republicii Moldova să beneficieze persoane cu un trecut criminal din spațiul CSI ori alte zone cu probleme de criminalitate, și care vor avea posibilitatea de a își extinde activitatea în spațiul comunitar este extrem de ridicată.

Având în vedere situația politică și militară actuală din spațiul estic, putem specula că de acest program se vor arăta interesate și serviciile secrete ale unor state implicate în conflictele regionale (ex: Ucraina), precum cele ale Federației Ruse și nu numai”, a completat Mihai Isac.

Cu toate acestea, Isac vede și părți bune în această sagă a dobândirii cetățeniei moldovenești.

„Prin implementarea unui program deficitar la capitolul transparență, autoritățile moldovenești invită practic serviciile secrete ale statelor NATO și UE să acorde o atenție sporită flancului estic al celor două blocuri. Acest lucru va avea și efecte pozitive, în sensul scăderii criminalității la frontiera estică a României.

Ascunderea identității solicitanților nu poate însă decât să îngrijoreze autoritățile UE, având în vedere nivelul de sofisticare la care au ajuns operațiunile organizațiilor criminale ori ale organizațiilor teroriste, inclusiv cele islamice radicale, îndreptate împotriva statelor europene”, a conchis Mihai Isac.

O analiză semnată de Mădălin Necșuțu și Angela Barbaiani

Share our work
UE anunță războiul vizelor cu SUA

UE anunță războiul vizelor cu SUA

Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor

Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor SUA pentru cetățenii europeni

Uniunea Europeană a anunţat vineri că din 2021 cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cetățenii americani trebuie să posede un paşaport valabil, de un card de credit sau de debit şi de o adresă de e-mail pentru a solicita o viză ETIAS (European Travel Information and Authorization System), informează site-ul www.etiasvisa.com. Minorii cu cetățenie americană vor avea nevoie doar de paşaport şi de înscrierea în ETIAS, mai punctează sursa citată.
În prezent, cetăţenii SUA nu au nevoie de vize pentru sejururi mai scurte de 90 de zile în spaţiul Schengen. „La fel ca şi alte ţări şi regiuni din lume, Europa a decis recent să îşi amelioreze sistemul de securitate pentru a evita orice alte probleme cu migraţia ilegală şi terorismul”, arată site-ul ETIAS.

Avertismente europene

Comisia Europeană a publicat pentru prima oară în 2016 un raport prin care cere Statelor Unite să renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cinci ţări membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România, deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, toţi cetăţenii europeni trebuie să beneficieze de acelaşi tratament. În iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetăţenii americani.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat anterior că „asigurarea reciprocității în materie de vize pentru toate statele membre ale UE este una dintre principalele noastre priorități. Am învățat din experiența recentă că un dialog diplomatic continuu produce rezultate pozitive și vom aplica această abordare și în relația cu Statele Unite. Regimul de călătorii fără viză este în interesul părților de pe ambele maluri ale Atlanticului și sperăm că toate părțile vor întreprinde acțiuni concrete pentru a accelera progresele în această direcție.”

Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE

Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE

Contacte politice

În ultimele 12 luni, contactele cu Statele Unite s-au intensificat, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, a relatat mass-media europeană, citând surse oficiale de la Bruxelles. Comisia a continuat să lanseze apeluri Statelor Unite în vederea intensificării cooperării sale cu cele cinci state membre în cauză: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, pentru a se accelera progresele în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize. Reciprocitatea în materie de vize a fost discutată în cadrul tuturor reuniunilor oficiale dintre UE și SUA, inclusiv cu ocazia celor două reuniuni ministeriale recente UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, care au avut loc la și la Washington D.C.
Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre în cauză, inclusiv prin asistență financiară, și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al SUA, mai arată sursa citată.
În ultimii trei ani și jumătate, cazurile îm care nu există reciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză pe teritoriul său al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, la 1 decembrie 2017. S-au obținut deja rezultate similare cu Australia, Brunei și Japonia. (N.G.)

Share our work
Aproape o jumatate de milion de cetateni ai R. Moldova au mers in UE fara vize

Aproape o jumatate de milion de cetateni ai R. Moldova au mers in UE fara vize

vize RM

La un an de la ridicarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova ce vor sa calatoreasca in UE, nu mai putin de 460.000 de moldoveni au vizitat tari ale Uniunii Europene, bucurandu-se de aceasta facilitate derivata din apropierea de Bruxelles. Mai exact, in perioada 28 aprilie 2014- 27 aprilie 2015, la frontierele tarii au fost inregistrate 460.154 de iesiri ale cetatenilor moldoveni, in baza pasapoartelor biometrice, informeaza Unimedia.info. Potrivit Politiei de Frontiera, din totalul traversarilor, 213.734 au fost femei, iar 246.420 barbati.

Tinerii si Romania, pe primul loc

La fel, datele statistice arata ca tinerii, cu varste cuprinse intre 26 – 35 ani, au fost cei mai multi care au ales sa plece in Uniunea Europeana, numarul acestora constituind 124.041. Urmeaza moldovenii cu varsta de peste 46 de ani, cu cifra de 104.472 traversari. Totodata, datele Politiei de Frontiera arata ca de la anularea vizelor pentru calatoriile de scurta durata in spatiul Schengen, 241.415 de moldoveni au plecat spre UE in baza pasapoartelor biometrice. Dintre acestia, in tara au revenit deja 216.334 persoane, ceea ce constituie 90%. Cei mai multi dintre cetatenii Republicii Moldova au ales sa mearga in Uniunea Europeana prin punctul de trecere Leuseni – Albita. Aici, politistii de frontiera au inregistrat un numar 100.112 de cetateni moldoveni, care s-au legitimat in baza pasapoartelor biometrice. Un alt punct de trecere solicitat a fost Cahul – Oancea, prin care au iesit din tara 42.450 de moldoveni, iar altii 42.014 au mers in comunitatea europeana prin punctul de trecere Chisinau Aeroport.

Share our work