NATO: R. Moldova a facut progrese intr-un timp foarte scurt
Republica Moldova a înregistrat progrese la mai multe capitole într-un timp foarte scurt, iar acest proces ar trebui să continue, în condiţiile în care conducerea ţării are tot sprijinul şi asistenţa necesară din exterior, a declarat secretarul general al NATO, în timpul unei întrevederi cu ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa. „Moldova s-a angajat să devină o ţară democratică, care să contribuie la promovarea păcii şi securităţii în lume, acest lucru fiind demonstrat prin detaşarea elicopterelor Armatei Naţionale, în misiune sub mandantul ONU în Kandahar, Afganistan. În această ordine de idei, s-a luat decizia de a continua susţinerea proiectului de nimicire a pesticidelor din R. Moldova cu suportul ţărilor membre NATO”, a spus Anders Fogh Rasmussen. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, care a participat la reuniunea Consiliului Nord Atlantic (NAC) în formatul 28+Republica Moldova, a avut o întrevedere de lucru cu Secretarul General NATO, Anders Fogh Rasmussen, în cadrul căreia au fost discutate aspectele colaborării R. Moldova cu Organizaţia Tratatului Nord Atlantic Alianţa în cadrul diferitor programe iniţiate pentru parteneri. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii vizavi de colaborarea Republicii Moldova şi NATO în cadrul diferitor programe, inclusiv Programul „Parteneriat pentru Pace”, alte proiecte în domeniul apărării, social, etc. Vorbind despre progresele înregistrate în implementarea obiectivelor asumate în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) R. Moldova – NATO, Vitalie Marinuţa a accentuat că ”pentru noi este importantă continuarea proceselor de reformă a sectorului de securitate şi apărare, dar şi alte proiecte de importanţă socială”. La Bruxelles, ministrul Vitalie Marinuţa a avut o întrevedere de lucru şi cu Gabor Iklody, adjunctul Secretarului General NATO pentru situaţii excepţionale, în cadrul căreia au fost discutate aspectele colaborării în domeniul apărării cibernetice. În cadrul discuţiilor oficialul Alianţei a dat asigurări că organizaţia pe care o reprezintă va susţine financiar proiectele comune iniţiate de cele două părţi în domeniul respectiv. Aspectele implementării obiectivelor asumate de Chişinău în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) R. Moldova – NATO, precum şi colaborarea cu Alianţa în alte programe au fost problemele cheie, discutate în cadrul reuniunii CNC în formatul 28+Republica Moldova, care s-a desfăşurat la 13 iulie în cartierul general NATO.
Ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa, participă, la reuniunea Consiliului Nord Atlantic (NAC), desfăşurată miercuri, la sediul Cartierului General NATO din Bruxelles. În cadrul reuniunii Consiliului Nord Atlantic în format 28+Republica Moldova, ministrul Marinuţa va informa despre progresele înregistrate în implementarea obiectivelor asumate în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) R. Moldova – NATO. De asemenea, membrii delegaţiei care reprezintă R. Moldova la reuniunea NAC, vor avea întrevederi cu secretarul general al organizaţiei Tratatului Nord Atlantic Anders Fogh Rasmussen şi cu Gabor Iklody, adjunctul secretarului general NATO, pentru situaţii excepţionale. KARADENIZ PRESS reaminteşte că, la mijlocul lunii iunie, o reuniune a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în formatul Sesiunii Grupului Consultativ pentru Politica Atlantică (EAPC-APAG) s-a desfăşurat la Chişinău. La evenimentul găzduit pentru prima dată de Republica Moldova au participat 60 de delegaţii din ţări membre NATO şi din fostul lagăr socialist. Andrei Galbur, director de departament în cadrul Ministerului de Externe, a declarat jurnaliştilor că “unul din semnalele pe care le va da această reuniune este că NATO nu mai reprezintă o alianţă pur militară, ci o alianţă de valori democratice spre care tinde şi Republica Moldova”. “Prin diversele platforme de dialog şi cooperare, NATO oferă posibilitatea să fie abordate constructiv probleme de securitate globală”, a spus oficialul de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. La reuniunea Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic s-a discutat despre procesele de reforme democratice în vecinătatea estică a NATO, despre securitatea din zona Mării Negre, precum şi despre noi politici de parteneriat între NATO şi ţările din vecinătatea sa. În discursul său de deschidere, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a reiterat ataşamentul Republicii Moldova pentru valorile democratice şi pentru cursul de integrare europeană, menţionînd conflictul transnistrean drept un principal obstacol pentru dezvoltarea ţării şi o sursă de pericol pentru securitatea regională. Reuniunile Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic sînt ţinute anual, acestea fiind găzduite atît de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, cît şi de ţări partenere. Reuniunea APAG 2011 din Chişinău a avut trei sesiuni de lucru cu următoarele teme pentru dezbateri: Procesele de reforme democratice în vecinătatea estică a NATO şi rolul parteneriatelor; Securitatea zonei extinse a Mării Negre; Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) şi noua politică de parteneriat.
Armata Naţională, dar şi întregul sistem de apărare, au nevoie de reformare, dar acestea trebuie modernizate în baza unor programe şi strategii bune determinate, şi nu în baza unor abordări sporadice, a declarat marţi la Chişinău, Marian Lupu. Problemele reformării şi modernizării structurilor Armatei Naţionale, precum şi activitatea comandamentelor militare în direcţia respectivă au fost discutate într-o şedinţă a Consiliului Colegial al Ministerului Apărării, eveniment la care a participat şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. „Astăzi discutăm chestiuni strategice, care în mod evident au tangenţă şi cu partea financiară şi nu doar. În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate, a fost discutată Analiza Strategică a Apărării, au fost făcute concluziile necesare şi trasate sarcinile de rigoare. Rămîne doar să definitivăm care va fi pachetul resurselor financiare în raport cu Produsul Intern Brut sau alte formule, fiindcă, în funcţie de resursele disponibile, depinde tactica pe care trebuie s-o aplicăm pentru reformarea armatei. Armata are nevoie de reformă, armata are nevoie de resurse de dotare”, a accentuat Lupu. Preşedintele interimar a mai declarat că, pînă la sfîrşitul lunii iunie, Parlamentul urmează să adopte Strategia Securităţii Naţionale, lucru care va permite, ulterior, elaborarea şi implementarea altor documente de program care vizează activitatea sistemului de apărare. Lupu a cerut conducerii Ministerului Apărării elaborarea şi prezentarea spre aprobare a unui set de programe sociale pentru cadrele militare, în special, a celor ce ţin de asigurarea cu spaţiu locativ. „Vom susţine toate programele de dezvoltare a armatei, protecţie socială a militarilor, deoarece dorim să avem o armată mobilă, capabilă să facă faţă misiunilor care-i revin conform Constituţiei”, a subliniat Marian Lupu. Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, adoptarea de către Parlament a Strategiei Securităţii Naţionale va permite instituţiei elaborarea şi punerea în funcţiune a Strategiei Militare Naţionale, un element foarte important în procesul de construcţie militară, modernizare şi reformare a Armatei Naţionale. De asemenea, în cadrul şedinţei, au fost puse în discuţie proiectele de dezvoltare a comandamentelor forţelor terestre, aviaţie şi logistică, care urmează a fi finalizate şi înaintate spre aprobare pînă la sfîrşitul anului curent. În opinia lui Vitalie Marinuţa, implementarea acestor programe de modernizare a Armatei Naţionale va permite crearea unei structuri militare moderne, completată cu cadre profesioniste şi dotată cu tehnică şi armament, care ar asigura securitatea militară a statului la cel mai înalt nivel.
Guvernul R. Moldova va aloca peste 9 milioane 400 mii lei pentru parada militară organizată în Piaţa Marii Adunări Naţionale în data de 27 august – Ziua Independenţei Republicii Moldova. O decizie în acest sens a fost adoptată miercuri, în şedinţa cabinetului de miniştri la propunerea ministrului Apărării Vitalie Marinuţa. Calculul forţelor şi mijloacelor relevă că în parada militară urmează a fi implicate 1528 persoane. Astfel, Ministerul Apărării va fi reprezentat la paradă de 1018 persoane (inclusiv 91 participanţii la conflictul armat din anul 1992), Ministerul Afacerilor Interne – 389 persoane, iar Serviciul Grăniceri – 121 persoane. Totodată, la parada militară vor fi implicate 86 de unităţi de tehnică auto şi blindată. Ministerul Apărării va antrena 66 de unităţi de tehnică, Ministerul Afacerilor Interne – 14, iar Serviciul Grăniceri – 6. În afară de aceasta, la parada militară din Piaţa Marii Adunări Naţionale vor fi implicate 600 unităţi de sisteme de artilerie şi armament, dintre care: 360 unităţi ale Ministerului Apărării, 160 unităţi ale Ministerul Afacerilor Interne şi 80 unităţi ale Serviciului Grăniceri. Parada militară cu participarea unităţilor militare ale Armatei Naţionale, subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului Grăniceri, cu tehnica şi armamentul din dotare, va avea loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale la 27 august 2011, Ziua Independenţei Republicii Moldova. Ministrul Apărării a subliniat că mijloacele financiare pentru desfăşurarea paradei militare n-au fost planificate în bugetul pentru anul 2011, iar structurile implicate vor folosi aceşti bani pentru diferite activităţi de pregătire şi organizare.„Este vorba despre cheltuieli ce vizează asigurarea cu obiecte de echipament a participanţilor la parada militară, asigurarea cu carburanţi-lubrifianţi, produse alimentare, pregătirea tehnicii şi armamentului şi procurarea instrumentelor de percuţie şi altor rechizite de paradă”, a accentuat ministrul Apărării în calitate de responsabil pentru constituirea formaţiunilor de paradă cu ocazia aniversării a XX-a de la proclamarea independenţei R. Moldova.
