Budapesta vrea să bage Chișinăul în UE

Budapesta vrea să bage Chișinăul în UE

Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu

Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu

Premierul ungar Viktor Orban a salutat planul guvernului Republicii Moldova de a obţine statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, într-o convorbire telefonică avută cu omologul său moldovean, Natalia Gavriliţa, informează MTI, citată de karadeniz-press.
Ungaria va sprijini integrarea Moldovei în UE pe tot parcursul procesului de aderare, a spus şeful guvernului ungar, potrivit şefului biroului său de presă, Bertalan Havasi.
Cei doi premieri au vorbit şi despre situaţia din Ucraina, inclusiv despre criza refugiaţilor, menţionând că ambele lor ţări se învecinează cu Ucraina şi ajută sute de mii de persoane care fug din calea războiului, a declarat Havasi pentru MTI.
Orban şi Gavriliţă au lăudat, de asemenea, legăturile istorice dintre cele două ţări  şi şi-au exprimat sprijinul pentru stimularea în continuare a cooperării bilaterale în domeniul economic şi al formării profesionale, a adăugat Havasi.

Share our work
Orban, înger politic UE pentru Lukașenko

Orban, înger politic UE pentru Lukașenko

Viktor Orban vrea ridicarea sancțiunilor împotriva Republicii Belarus

Viktor Orban vrea ridicarea sancțiunilor împotriva Republicii Belarus

Premierul ungar Viktor Orban, aflat în vizită în Belarus, a solicitat ridicarea sancţiunilor europene impuse acestei ţări conduse din 1994 de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, relatează agenția oficială Belta de la Minsk, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Parteneriatul nu se poate construi cu sancţiuni. Iată de ce este timpul ca Uniunea Europeană să ridice sancţiunile existente faţă de Belarus”, a afirmat Orban, aprobat de către liderul belarus.

Şeful executivului ungar a cerut, odată ce va fi încheiată criza legată de pandemia de COVID-19, instaurarea unei ”noi etape în cooperarea între UE şi Uniunea eurasiatică”, o alianţă a majorităţii fostelor republici sovietice condusă de Moscova şi din care face parte şi Belarusul. În opinia lui Orban, o astfel de cooperare ar fi un ”eveniment cheie pentru regiunea” europeană.

Sancțiuni vechi

Introduse prima dată în 2004, sancţiunile faţă de Belarus includ un embargou asupra vânzărilor de arme şi echipamente ce pot servi la reprimarea manifestaţiilor şi o listă neagră a înalţilor demnitari belaruşi. Măsurile au fost prelungite ultima dată până în februarie 2021.

Premierul ungar este acuzat că a profitat de criza cauzată de COVID-19 pentru a-şi consolida puterea prin adoptarea unei legislaţii de urgenţă considerate ”dictatoriale” de către opozanţii săi. Ungaria face obiectul unei proceduri pentru încălcarea valorilor Uniunii Europene, ceea ce teoretic se poate finaliza cu sancţiuni. (N.G.)

Share our work
Dodon, evitat de România la Chișinău

Dodon, evitat de România la Chișinău

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, va întreprinde joi, 30 aprilie 2020, o vizită de lucru în Republica Moldova, se arată în comunicatul MAEIE de la Chișinău, remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întrevederilor de la Guvernul RM și MAEIE vor fi examinate perspectivele dezvoltării relațiilor moldo-române în baza parteneriatului strategic dintre cele două state, precum și colaborarea în gestionarea crizei cauzate de pandemia Covid-19.

Agenda vizitei Şefului diplomaţiei române la Chişinău prevede şi ceremonia publică de prezentare a echipei de medici din România, care vor efectua misiunea de sprijin a cadrelor medicale din Republica Moldova în combaterea epidemiei de COVID-19.

Dodon evitat

Potrivit comunicatului MAEIE moldovenesc, programul vizitei va include întrevederi cu premierul Ion Chicu și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea. Ministrul de Externe Aurescu nu are programată nicio întâlnire cu președintele Igor Dodon, liderul de facto al celui mai important partid politic din fosta republică sovietică, Partidul Socialiștilor. Respectarea drastică a cutumelor diplomatice obișnuite și evitarea unei întâniri directe Dodon-Aurescu arată încă o dată starea de război rece între București și Chișinău, pe fondul derapajelor anti-democratice ale autorităților actuale ale Republicii Moldova. Surse politice de la Chișinău au făcut referire la posibila întâlnire dintre oficialul român și Maia Sandu, șefa PAS și una dintre principalii contracandidați ai președintelui Dodon la alegerile prezidențiale următoare, alături de alți lideri ai opoziției pro-europene.

Situația actuală a relațiilor bilaterale fost reliefată și în comunicatul MAE român emis recent cu ocazia aniversării a 10 ani de la instituirea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Marcarea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic nu reprezintă doar un prilej de satisfacție, ci ar fi trebuit să reprezinte și o oportunitate de a privi cu responsabilitate și pragmatism spre viitor, astfel încât, prin eforturi reînnoite, să menținem și să consolidăm parcursul european al Republicii Moldova.

Din păcate, situația politică actuală de la Chișinău nu încurajează o asemenea abordare. Evoluțiile recente de la Chișinău nu atestă continuarea sau realizarea unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova. În aceste condiții, dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral nu se poate realiza la adevăratul său potențial, pe măsura voinței și capacității României.

Pe acest fundal, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. În același timp, România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, așa cum a acționat deja, inclusiv în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Recunoscând caracterul legitim al așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil și democratic, cu instituții publice moderne și cu o justiție independentă, România va continua să susțină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al cetățenilor.

Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova

Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova

Sprijin masiv

România subliniază valoarea inestimabilă a patrimoniului cultural comun, parte integrantă a patrimoniului european, care fundamentează relația privilegiată dintre România și Republica Moldova, precum și faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană.

România evidențiază rezultatele implementării Parteneriatului Strategic în cei 10 ani parcurși de la semnarea sa, între care: intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, România fiind primul stat UE care l-a ratificat; liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova; parcurgerea unor etape importante în modernizarea instituțiilor și profesionalizarea administrației publice în acord cu standardele europene; creșterea schimburilor economice și accesului produselor Republicii Moldova pe piețele statelor Uniunii Europene, în primul rând, în România; multiplicarea oportunităților deschise studenților, oamenilor de cultură și știință, precum și conectarea acestora la spațiul de educație, cultură și știință european; operaționalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova; implementarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro; construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, trebuie menționată contribuția proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova (finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe; donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi și profesori; renovarea de edificii culturale; operaționalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova; programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale ș.a.).

Având în vedere contextul actual marcat de pandemia de COVID-19, reamintim eforturile depuse de România pentru a permite tranzitul și repatrierea în deplină siguranță a cetățenilor Republicii Moldova, precum și asistența acordată, inclusiv prin a facilita livrarea unor medicamente și echipamente medicale, acțiuni consecvente cu angajamentul ferm al României de a acționa în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.

Fenta maghiară

Implicate într-un conflict dur cu autoritățile comunitare de la Bruxelles, autoritățile maghiare folosesc orice prilej pentru a își consolida propria poziție în relațiile cu statele din vecinătatea granițelor UE. Parteneriatul strategic Moscova-Budapesta a facilitat aprofundarea relațiilor dintre Ungaria și actualul regim de la Chișinău.

Ieri, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a adus la Chișinău un lot de 100 de mii de măști și cinci mii de echipamente de protecție, pentru a ajuta R. Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19. Ajutorul vine după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat ajutor Ungariei „pe două canale” – cel bilateral și prin intermediul NATO, a spus oficialul de la Budapesta, într-o conferință comună, susținută cu omologul său Oleg Țulea.

„Reprezint un guvern creștin-democrat. Vreau să vă spun că avem o apreciere deosebită în privința valorizării intereselor naționale de către guvernul social-democrat din R. Moldova. Apreciem această politică orientată spre țară, națiune”, a spus Péter Szijjártó despre guvernarea prorusă de la Chișinău.

Oficialul ungar a adăugat că autoritățile de la Budapesta au solicitat Uniunii Europene, Comisiei Europene „să nu discrimineze politic R. Moldova” și să „acorde acel ajutor votat deja”.

„Din acel ajutor de 100 de milioane de euro, 70 de milioane nu au fost livrate. Am cerut Comisiei să livreze acești bani”, a spus ministrul ungar, fără să specifice faptul că autoritățile de la Chișinău nu au îndeplinit condițiile necesare pentru a primi acești bani de la Bruxelles, printre care asigurarea independenței instituțiilor publice și reforma justiției.

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, foștii aliați își dispută sprijinul României

Opoziție divizată

Pe fondul actualei crize de la Chișinău, conflictul dintre principalele partide de opoziție pro-europene pare de neoprit. Liderul PAS, Maia Sandu, a venit cu o reacție după ce unii deputați ai Platformei DA au acuzat-o de „manipulare a opiniei publice” și de faptul că își „asumă merite ce nu-i aparțin” în contextul sprijinului acordat de România în lupta cu COVID-19. Potrivit Maiei Sandu, ea nu a făcut altceva decât să transmită mesajul prim-ministrului României, Ludovic Orban.

„Trebuie să le mulțumim cetățenilor României și autorităților de la București. Mesajul meu – eu am mulțumit României așa cum toți trebuie să facă. În momentul când am văzut mesajul domnului președinte Iohannis, i-am scris un mesaj domnului prim-ministru Ludovic Orban. El m-a sunat imediat înapoi și mi-a zis: «Vezi, am promis că o să vă ajutăm, și vă ajutăm». Mi-a mai zis că joi va avea loc ședința Guvernului și se va stabili mai exact ce vor putea da, și pe materiale de protecție, și pe medicamente. Acesta a fost mesajul”, a declarat ea în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Liderul PAS s-a referit și la sprijinul anterior acordat de autoritățile de la București. „Noi chiar îi suntem recunoscători domnului prim-ministru. Am vorbit în această perioadă și au fost situații când organizațiile neguvernamentale din România și din Republica Moldova au încercat să aducă materiale de protecție din România, dar pentru că există această interdicție firească pentru mai multe țări de a nu exporta, a trebuit să intervin pe lângă domnul prim-ministru. El a scos această interdicție așa, încât aceste donații să poată să ajungă în Republica Moldova” a compeltat aceasta.

Contră politică

„Până la urmă, contează că aceste lucruri se întâmplă, până la urmă contează că aceste echipamente de protecție, aceste medicamente vor ajunge în spitale, dar și faptul că va veni și o echipă de medici. Eu cred că noi avem o mare nevoie de aceste ajutoare și trebuie să mulțumim României pentru aceste ajutoare așa cum trebuie să-i mulțumim tuturor celorlalți care ne-au ajutat și ne ajută în această perioadă”, a precizat Sandu.

Potrivit ei, criticele deputaților PPDA „mai puțin contează”: „Meritul este al României, al autorităților de la București și eu nu am făcut altceva decât să transmit mesajul domnului prim-ministru, Ludovic Orban”. Supărarea PPDA vine și pe fondul relațiilor anterioare foarte bune între liderii PPDA, precum Andrei Năstase, și ai PNL în timpul guvernării PSD de la București, respectiv a regimului Plahotniuc de la Chișinău.

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Sprijin permanent

Într-un interviu pentru calm.md, citat de deschide.md, ambasadorul român Ioniță  a vorbit despre proiectele implementate de către România în Republica Moldova în acest deceniu, ajutorul necondiționat pe care îl oferă statul român cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv în această perioadă când la nivel global toate eforturile sunt depuse în lupta cu coronavirusul, dar și despre rolul asociațiilor autorităților locale din România și Republica Moldova în consolidarea relațiilor bilaterale.

Potrivit lui Ioniță nu există niciun domeniu în care relațiile privilegiate dintre România și R. Moldova să nu-și fi lăsat amprenta. „Au crescut schimburile economice și accesul produselor Republicii Moldova pe piețele statelor europene, în primul rând în România. Suntem principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În momentul de față, mai mult de 70% din comerțul bilateral al Republicii Moldova are loc cu statele din Europa Occidentală”, a spus ambasadorul.

Acesta a readus aminte despre câteva acțiuni prin care România a sprijinit R. Moldova, și anume:

– A fost operaționalizat Acordul Bilateral pentru implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro pe care România l-a acordat Republicii Moldova. Sunt bani pe care România i-a oferit gratis în folosul cetățenilor Republicii Moldova, bani din care au fost renovate grădinițe, realizate proiecte de infrastructură la nivel local, construite apeducte, asigurate microbuzele școlare care circulă în toate raioanele din Republica Moldova.

– România a acordat un împrumut pentru asistența financiară Republicii Moldova în valoare de 150 milioane de euro. Tot în această perioadă am început și suntem pe cale să finalizăm gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care va asigura securitatea energetică a Republicii Moldova prin conectarea sa la spațiul energetic european.

– România a contribuit și a finanțat renovarea a peste 1100 de grădinițe, am donat 196 microbuze școlare pentru instituții de învățământ, au fost acordate anual până la 5000 de burse de studii pentru elevii și studenții Republicii Moldova, au fost organizate programe de pregătire pentru profesori și celebrele taberele de vară ARC pentru elevi și studenți.

– Au fost renovate edificii culturale. Sala cu Orgă și Muzeul Național de Artă, care reprezintă două frumoase cărți de vizită ale municipiului Chișinău, au fost restaurate cu acești bani, iar teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul a fost, practic, construit de la zero.

– A fost operaționalizat programul SMURD pe teritoriul Republicii Moldova, datorită acestuia fiind salvate vieți nu doar în România, dar și în Republica Moldova. Am trecut recent la faza a doua a acestui program SMURD extinzându-l pe întreg teritoriul Republici Moldova, inclusiv cu finanțare europeană.

– Sunt programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici aproape la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale. Au fost dezvoltate programe de twinning, cu sprijinul României, dar și cu participarea experților din alte state-membre ale UE.

„Prin tot ce am făcut în această perioadă, România a încercat să contribuie la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și la consolidarea încrederii cetățenilor în acest parcurs european care, evident, reprezintă și o excelentă oportunitate de promovare a reformelor necesare și, totodată, o excelentă oportunitate de a privi cu responsabilitate către viitor”, susține ambasadorul.

Fără propagandă

Pentru ca acest efort, pe care îl face România pentru a susține R. Moldova, să fie cunoscut de cetățenii moldoveni, Daniel Ioniță susține că trebuie promovat, pentru că este adevăr și nu propagandă, așa cum fac alții. (n.r.- referire subtilă la spectacolul mediatic oferit de autoritățile de la Chișinău și Moscova cu ocazia oricărei donații, oricât de infime, venită din Federația Rusă)

„Trebuie să fim lăsați să vorbim și mesajul nostru să fie transmis de instituțiile mass-media responsabile, astfel încât să ajungă la toți cetățenii. Noi operăm doar cu un singur instrument, el se numește adevărul, operăm cu o singură realitate care este demonstrată de faptele noastre concrete. România nu a favorizat și nu face propagandă în Republica Moldova. România a abordat întotdeauna cu un deosebit respect relațiile sale cu autoritățile și cu cetățenii Republicii Moldova și în continuare vom fi la fel de responsabili. Atunci când am observat că lucrurile, poate, nu se îndreptă spre direcția potrivită am semnalat aceste derapaje. Atunci când am constatat că anumite situații politice nu încurajează o astfel de abordare iar evoluțiile nu atestă o continuare sau o realizare a unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene a Republicii Moldova am verbalizat toate aceste chestiuni de-o manieră sinceră și onestă. Într-adevăr, nu am procedat ca alții, ca dintr-o donație să organizăm zeci de evenimente de presă și să vorbim în exclusivitate despre acest subiect pentru că nu am crezut că este normal să procedăm în felul acesta. Am considerat că onestitatea, valoarea faptelor noastre și proiectele frumoase realizate vorbesc de la sine despre ceea ce este și ceea ce face România pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat Ioniță.

În cadrul aceluiași interviu, Ambasadorul a reiterat că „România a spus că prin tot ce face aici ajută cetățenii și parcursul european al Republicii Moldova și a demonstrat în cei zece ani de Parteneriat Strategic că asta face. Astfel va proceda și în continuare chiar dacă, uneori, unii actori de la Chișinău nu demonstrează că sunt interesați să realizeze reforme durabile în direcția avansării acestei agende europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova”.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

UE vs. Kremlin

La rândul său, șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.

Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan.

În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”.

Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.

În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.

Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.

De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (Karadeniz Press)

Share our work
Anomia românească și precursorii unei dictaturi incipiente de inspirație Moscova – Budapesta – Ankara

Anomia românească și precursorii unei dictaturi incipiente de inspirație Moscova – Budapesta – Ankara

Protestele de la București împotriva modificărilor legislative

Protestele de la București împotriva modificărilor legislative

Românii au avut parte de dictatura carlistă, dictatura antonesciană și dictatura comunistă. Aproape jumătate de secol de dictatură, în România modernă. Bineînțeles, analizând din perspectivă actuală, perioadele anterioare dictaturilor enumerate nu pot fi numite democratice.

Însă, cu atât mai grav este ce se întâmplă acum, după aproximativ trei decenii de democrație „originală”, chiar sub ochii celor care nu au renunțat încă să mai gândească. Aparent, românii manifestă un nesaț patologic în ceea ce privește dictatura, un apetit pantagruelic de a le fi călcate în picioare drepturile și libertățile.

Nu este nicio surpriză faptul că neo-dictatura începe să prindă rădăcini adânci într-o Românie caracterizată prin anomie, generată de golirea Țării de vârfuri și valori. Emigrația a atins cote alarmante și, atunci când vorbim de vârfuri, se au în vedere nu numai intelectuali sau oameni cu studii superioare, ci și specialiști din domenii diverse, oameni cu experiență și competență, oameni dispuși să muncească, dar care așteaptă ca munca lor să le fie răsplătită pe măsură.

Din păcate, avem toate elementele care sugerează că, de la „democrație originală”, România alunecă vertiginos pe panta unei „dictaturi neoriginale”, cu micelii care duc de la Moscova, la Ankara și Budapesta, și de la Budapesta, la Moscova și Ankara și tot așa. Și, ca „după ploaie”, se ițesc ciupercile decidente care au mucegăit Parlamentul României, devenit cea mai puturoasă turbărie de salvgardare a infractorilor.

Parlamentul ilegal, sanctuarul infractorilor

Prin Referendum, alegătorii români au decis reducerea numărului de parlamentari, la 300. Parlamentarii au recurs la „micțiune cu boltă” pe voința cetățenilor. În momentul de față, avem un număr dublu de parlamentari, față de ce s-a decis. Și, ce să vezi, majoritatea alcătuiesc aceeași mocirlă, indiferent de „partide” sau „viziuni politice”.

Nu contează partidul, nu contează „doctrina” (ha-ha-ha-ha)! Contează doar interesul personal, furtul din banii contribuabililor!

Și, cel mai important, contează să fie ei capabili să își voteze legi care să îi exonereze de infracțiunile (pasibile de pedepse cu detenție și recuperare a prejudiciului) de care s-ar face vinovați și pentru care sunt cercetați sau judecați.

ONG-urile, ilegale – „Antiromânismul”, modalitate de a închide gura cetățenilor liberi

Așa că nu trebuie să ne mirăm că Dictatorii Putin și Erdogan au fost luați drept modele pentru „patriotismul” lor și pentru „regimul ferm necesar și în România”. Ce să vezi – pentru scato-goarnele mediatice, gen Antena 3 și alte fose septice – ăsta este viitorul României!

Regimurile dictatoriale din Rusia, Turcia și Ungaria au pornit o adevărată prigoană a tot ce înseamnă ONG (Organizație Non-Guvernamentală), sub pretextul că reprezintă interesele unor state străine și inamice, când, de fapt, încearcă să elimine singura opoziție adevărată și credibilă, societatea civilă.

Recent, după model rusesc și maghiar, s-a introdus în dezbaterea Parlamentului infractorilor români  un proiect aberant de Lege: „Legea împotriva antiromânismului”!. Pedepse cu închisoarea și condamnări penale pe bandă rulantă. De fapt, un un instrument jegos de manipulare și eliminare a tot ceea ce înseamnă opoziție civică, față de abuzurile evidente ale slugilor Moscovei.

Avem de a face cu „poluția nocturnă” a lui Liviu Dragnea, un malahist politic excitat de Putin, Erdogan și Viktor Orban.

Marius-Alin BÂTCĂ

Share our work
Putin calca peste Constitutia ungara si comemoreaza soldatii sovietici ce au inabusit Revolutia din `56

Putin calca peste Constitutia ungara si comemoreaza soldatii sovietici ce au inabusit Revolutia din `56

orban Putin

Presedintele rus Vladimir Putin a starnit o serie de controverse dupa ce a decis sa meaga sa depuna coroane de flori la un cimitir unde unde imgropati soldati sovietici, inclusiv cei care au inabusit sangeros Revolutia ungara din 1956 impotriva sistemului sovietic. La scurt timp dupa aterizarea pe aeroportul Franz Liszt, seful statului rus s-a deplasat la cimitirul de pe strada Fiuemi unde sunt ingropati peste 7.000 militari rusi, majoritatea decedati in Al Doilea Razboi Mondial. Putin a depus o coroana de flori la recent renovatul monumentul construit in memoria soldatilor sovietici morti in timpul Revolutiei ungare din 1956. Renovarea mormintelor si a monumentelor, printre care unul cu doua obeliscuri negre avand stele rosii in varf, a fost finantata de un miliardar rus si s-a desfasurat intre 2012 — 2014.

Inscriptia — ‘Recunostinta si glorie eterne eroilor sovietici care si-au sacrificat vietile pentru eliberarea poporului ungar in timpul contrarevolutiei din octombrie 1956’ — a ramas neschimbata dupa renovarea monumentului. Potrivit site-ului de stiri 444.hu, inscriptia respectiva incalca Legea Fundamentala ungara, amendata de actualul guvern condus de partidul Fidesz, care stipuleaza: ‘Libertatea noastra de azi a izvorat din Revolutia din 1956’. Mai mult, vizita lui Putin la respectivul monument reprezinta o incalcare a legislatiei ungare, conform careia oricine ”incearca sa nege, sa se indoiasca (…) sau sa justifice genocidul si alte crime impotriva umanitatii, crime comise de sistemul comunist, urmeaza sa fie pedepsit cu pana la trei ani de inchisoare”.

Share our work