de Natalia Ciobanu | mart. 12, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Viktor Iuscenko, alungat din propriul partid
Partidul „Nașa Ucraina” („Ukraina noastră”), susținătorul activ al lui Viktor Iușcenko, candidatul opoziției la președinția Ucrainei în noiembrie 2004 și participant activ la Revoluția Portocalie din acea perioadă, și-a pierdut notorietatea de care se bucura în acea perioadă. Susținătorul valorile europene și a orientării pro-occidentale a Ucrainei a rămas în afara parlamentului de la Kiev după alegerile generale din octombrie 2012, pentru că a obținut un scor mai mic de pragul electoral de 5%.
Începând cu luna februarie, „Nașa Ukraina” a revenit pe primele pagini ale ziarelor, după ce organizația din Kiev a formațiunii a decis să îl excludă din partid pe liderul partidului Viktor Iușcenko (președinte al Ucrainei în perioada 2005-2010), iar la câteva zile după acest anunț, un președintele biroului politic, Serghei Bondarciuk, a organizat un congres, la care a fost votată decizia privind autolichidarea formațiunii.
Razboi civil
Viktor Iușcenko a fost acuzat de colegii săi din organizația din capitală că la parlamentarele din 2012 ar fi înaintat candidați incompetenți în unele regiuni din sudul și estul Ucrainei, pentru a le oferi mai mari șanse celor de la Partidul Regiunilor. „Prin aceste acțiuni Viktor Iușcenko a trădat idealurile partidului nostru”, au comentat decizia foștii colegi ai lui Iușcenko. Fostul șef de stat a mai fost acuzat că ar fi uzurpat puterea în partid, deoarece refuza să organizeze congresul partidului la care urma să fie aleasă noua conducere.
Presa de la Kiev a scris că „Nașa Ukraina” s-a întrunit, doar că în două congrese separate. Unul a fost prezidat de către Viktor Iușcenko, iar altul de către Ruslan Bondarciuk. La congresul organizat de Bondarciuk, a fost luată decizia de a autosuspenda activitatea partidului. Pentru aceasta au votat delegații din 18 regiuni, ceea ce constituie două treimi din componența organizațiilor teritoriale ale formațiunii „Nașa Ukraina”, astfel încât adepții lui Bondarciuk nu pun la îndoială legitimitatea acestei decizii. „Partidul „Nașa Ukraina” a devenit un satelit al Partidului Regiunilor. Deoarece acest lucru contravine ideologiei și valorilor Maidanului (piața centrală din Kiev, unde a avut loc Revoluția Portocalie – n. red.), noi nu am avut o altă opțiune decât de a stopa activitatea formațiunii”, a explicat Bondarciuk. El a mai precizat că drapelul, ștampila și certificatul de înregistrare al partidului vor fi păstrate în Muzeul Revoluției Portocalii din Kiev.
Iușcenko se mai vrea președinte
Totodată, Bondarciuk a mai declarat că mmebrii formațiunii nu vor să renunțe la activitatea plitică și că au început deja negocieri privind colaborare cu partide politice de dreapta cu care ar putea crea un partid puternic.
Cu toate acestea, Viktor Iușcenko a declarat într-un interviu pentru publicatia „Kommersant” că ar putea candida la funcția de șef de stat în anul 2015. „Nu știu acum ce voi face, dar nu exclud o asemenea posibilitate. La momentul potrivit voi lua o decizie”, a spus Iușcenko.
Anterior Viktor Iușcenko a declarat că se consideră cel mai bun președinte din perioada independenței Ucrainei. Viktor Iușcenko a mai candidat pentru al doilea mandat și la alegerile prezidențiale din 2010, obținând un scor de 6%.
de Natalia Ciobanu | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.
Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean
La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.
Procuror non-grata
Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.
Stefan Fule o susține pe Timoşenko
Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.
Cruciada judiciara
Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.
de Natalia Ciobanu | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.
Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean
La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.
Procuror non-grata
Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.
Stefan Fule o susține pe Timoşenko
Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.
Cruciada judiciara
Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.
de Vitalie Goncearov | mart. 20, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, sprijina oficializarea limbii ruse in Ucraina
Autoritatile de la Kiev vor adopta în curand o lege cu privire la cele două limbi oficiale – ucraineana şi rusa, a declarat recent preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă ITAR-TASS, în ajunul vizitei sale la Moscova, unde va participa la summitul Comunităţii Economice Euroasiatice ( EurAsEC), organizaţie de cooperare regională în spaţiul postsovietic în care Ucraina are statut de observator. “De aceasta este interesată populaţia care vorbeşte în general în două limbi- ucraineana şi rusă”, a menţionat Ianukovici, remarcand că au fost “perioade cînd au fost comise denaturări în ceea ce priveşte problema lingvistică” în Ucraina.
“Este important, desigur, ca reglementarea acestei probleme să aibă loc la nivel legislativ”, a subliniat şeful statului ucrainean, dand ca exemplu în acest context practica internaţională: “multe ţări europene sunt bilingve, iar unele au chiar trei limbi de stat şi trăiesc normal, în linişte şi calm”. “De aceea şi noi am pornit pe acest drum, adică folosind această practică existentă în Europa, unde a fost adoptată Carta europeană a limbilor” regionale şi minoritare, a mai argumentat liderul politic de la Kiev, atrăgand atenţia că în Ucraina sunt regiuni unde se vorbeşte în trei şi chiar patru limbi, astfel încat este important de a crea condiţii, în special, în ceea ce priveşte predarea în şcoli şi crearea de manuale. “Facem tot ceea ce este necesar în această direcţie, în scopul de a conserva patrimoniul cultural al popoarelor din Ucraina. Acesta este obiectivul politicii duse de conducerea de stat”, a mai adaugat seful statului ucrainean.
de Razvan Iorga | dec. 17, 2009 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Presedintele Ucrainei Viktor Iuscenko nu a fost otravit, ci ar suferi de o infectie cu virusul herpes, a concluzionat Comisia provizorie de ancheta a Radei Supreme (parlamentul ucrainean) in cadrul unui raport pentru elucidarea circumstantelor otravirii lui Viktor Iuscenko in campania electorala din toamna anului 2004, informeaza Interfax. Viktor Iuscenko a acuzat ca a fost otravit cu dioxina la 5 septembrie 2004. Cel mai probabil, substanta toxica se afla intr-unul din alimentele servite la cina la care Iuscenko a participat impreuna cu seful de atunci al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei – n.red.), Igor Smesko, si cu directorul-adjunct SBU, Vladimir Satiuk, la vila acestuia din urma. Ancheta in cazul otravirii lui Viktor Iuscenko a fost initiata in iarna anului 2005, imediat dupa instalarea sa la putere, insa de atunci Procuratura Generala a Ucrainei nu a inculpat pe nimeni. Aceasta a reprezentat una din cauzele pentru care Rada Suprema a infiintat o Comisie parlamentara de ancheta la 31 martie 2009. Presedintele Comisiei parlamentare de ancheta Vladimir Sivkovici, din partea Partidului Regiunilor (rusofon), sustine in raportul intocmit ca faptul otravirii cu intentie a presedintelui Viktor Iuscenko nu a putut fi dovedit. Totusi, Sivkovici nu a putut raspunde concret la intrebarea ce s-a intamplat de fapt atunci. El s-a referit doar la un „raport al academicienilor” din 2004, in conformitatea cu care deteriorarea starii de sanatate a lui Iuscenko a avut drept cauza „intensificarea infectiei latente a virusului herpes”. „Pana in prezent, Procuratura Generala nu a pus sub acuzatie pe nimeni, nu a stabilit nici locul, nici momentul exact al comiterii delictului si nici faptul otravirii deliberate a presedintelui. Din partea unor reprezentanti ai Procuraturii Generale are loc o falsificare de amploare a anchetei. Tarii i se impune versiunea otravirii cu intentie”, subliniaza Sivkovici in raportul preliminar citat.
Acuze de sabotaj
Concluziile Comisiei de ancheta a Radei i-au infuriat pe sustinatorii sefului statului ucrainean, care au denuntat o „comanda politica”. Deputatul partidului proprezidential Ucraina Noastra, Iaroslav Kendzer, l-a catalogat pe Vladimir Sivkovici drept „cadru cekist moscovit”, iar, referindu-se la otravirea lui Iuscenko, a spus ca aceasta a fost „o operatiune secreta a Kremlinului pentru distrugerea liderului ucrainean”. |n replica, deputati din Comisia de ancheta a Radei sustin ca detin inregistrarea unei convorbiTri telefonice purtate de Ekaterina Ciumacenko, sotia lui Iuscenko, privind „imbogatirea artificiala a probelor de sange prelevate sotului sau cu dioxina”, potrivit publicatiei mentionate. Biroul procurorului general al Ucrainei a confirmat in iunie 2006 prezenta toxinei in sangele liderului de la Kiev, afirmand ca analizele efectuate „ne permit sa credem ca Viktor Iuscenko a fost otravit in mod premeditat”. O serie de analize efectuate, la sfarsitul lui 2005, in laboratoare din Germania, Belgia, Marea Britanie si Olanda, a confirmat prezenta toxinei in concentratii mari in organismul lui Iuscenko.
