de Anatol Terzi | ian. 24, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Mostenirea lui Stepan Bandera, o controversa istorica in Ucraina actuala
Ministerul învăţământului din Ucraina, condus de Dmitrii Tabachnyk a decis exluderea lui Stepan Bandera şi Roman Şuhera din testele de la examenele de istorie pentru admiterea în instituţiile de învăţământ superior din Ucraina. Ei au fost înclocuiţi cu Nicolai Şciors şi Gheorghi (Iurii) Piatacov, considerati eroi pe timpul URSS.
Reamintim ca Stepan Bandera a fost liderul mişcării de renaştere naţionale din Ucraina de Vest şi conducător al Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni, fiind asasinat de KGB, în Germania de Vest în 1959.
Totodata, Roman Şuhevici a fost conducătorul Armatei Insurecţionale Ucrainene (UPA). organizatie al carui principal scop a fost crearea unui stat ucrainean independent. UPA a luptat împotriva armatei sovietice până la începutul deceniului al şaselea al sec XX, Şuhevici fiind ucis de către NKVD în 1950. După unele estimări, UPA a resuşit să elimine cca 35000 de miliţieni şi membre ai partidului comunist sovietic, în perioda de la sfârşitul celui de al II-lea război mondial.
Eroi sau victime
Nicolai Şciors a fost un comandant de divizie al armatei roşii în timpul războiului civil din Rusia şi membru al partidului Comunist, luptand împotriva Armatei Ucrainene din Galiţia, lupte in care a şi fost omorât, devenind un simbol in timpul URSS.
La randul sau, si Iurii Piatacov a fost membru marcant al partidului bolşevic, luptand împotriva formatiunilor statale independente ucrainene formate dupa primul razboi mondial. După ce în Ucraina au învins fortele bolşevice, Piatakov a devenit primul preşedinte al Sovietului Comisarilor Poporului din Ucraina, avand un rol hotarator in instaurarea puterii sovietice pe teritoriul ucrainean din perioada interbelica.
de Anatol Terzi | ian. 24, 2013 | Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, moasia clanului Ianukovici
Conform presei ucrainene, companiile de extracţie a cărbunelui din regiunea Donetk care apraţin anturajului fiului preşedintelui ucrainean, Alexandr Ianukovici au vândut companiilor energetice de stat cărbune în valoare de 12 miliarde de hrivne (aprox. 1,2 miliarde euro). Companiiele energetice de stat care au achiziţionat căbune sunt „Donbasenergo” şi „Ţentrenergo”. Compania „Trast Invest” furnizează cărbune către „Donbasenergo”, iar firmele „Ucrvostocsnabjenie” şi „Consulting capital” furnizează combustibil către „Ţentrenergo”. Anterior ambele companii achiziţionau cărbune de la compania de stat „Ugoli Ucrainî”, care vinde cărbune din minele statului.
Toate cele trei companii – furnizoare noi sunt fondate de aceeaşi persoană, care este si directorul lor. Capitalul statutar al aecestor companii este de 5000 de hrivne. Oficial la „Donbasenergo” nu se ştie cine stă în spatele acestor companii. „Noi înregistrăm participanţii la licitaţie, organizăm concursul şi alegem varianta cea mai profitabilă. Cui aparţin companiile participante noi nu ştim”, a declarat Tatiana Miahcova, şefa secţiei de achiziţii a companiei „Donbasenergo”.
Investigatii de presa
După investigaţiile efectuate de jurnalişti s-a aflat că, „Trust Invest” este întregistrată pe aceeaşi adresă pe care sunt înregistrate şi alte firme, precum şi oficiul lui Alexandr Kozodoi, care a fost adjunctul lui Victor Ianukovici, pe când acesta ocupa funcţia de guvernator al regiunii Doneţk. Companiile „Consulting Capital” şi „Ucrvostocsnabjenie” au indicate acelaşi telefon de contact (062 3380503). Acelaşi numar de telefon este indicat şi la compania „Riatuvalnic” SRL, care aparţine „MAKO Holding” a fiului mai mare al preşedintelui, Alexandr Ianucovici.
La randul lor, jurnalistii implicati in investigatii au declarat ca, in timpul cercetarilor, au fost amenintati de mai multe ori de persoane neidentificate.
Minerit ilegal
Mai mult ca atât, conform preşedintelui Sindicatului Independent al Minerilor din Donbas, Nicolai Volînco, aceste companii extrag cărbunele din aşa numitele „copanchi” – mine ilegale. Ca dovadă el aduce faptul, că doar la mina „Jdanovscaia” în depozite stau 30 000 de tone de cărbune, care nu poate fi vândut la un preţ rezonabil. Conform lui Volînco, companiile de stat achiziţionează cărbunele la un preţ mai ieftin de la companiile care îl extrag din minele ilegale. O singură „copanca” poate da până la 300 de tonde de cărbune lunar. „Legalizarea” acestui cărbune se face în felul următor – cărbunele este dus în locuri speciale unde este amestecat cu cel extras în mod legal, apoi este vândut.
de Natalia Ciobanu | oct. 22, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Partidul de opozitie Svoboda pregateste debarcarea presedintelui ucrainean Viktor Yanukovici
Partidele de opoziţie din Ucraina poartă negocieri cu privire la formarea unei coaliţii în noul parlament, după alegerile legislative din 28 octombrie, relateaza mass-media din fosta republica sovietica, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunț făcut de la Kiev îi îngrijorează pe vecinii din est, pe cei din Rusia, care nu își mai doresc o revoluție portocalie în Ucraina și care, prin intermediul mass-media, încearcă să descrie un scenariu despre cum se vor desfășura lucrurile după alegerile parlamentare din 28 octombrie 2012.
Cotidianul rusesc „Nezavisimaia Gazeta”, a publicat un articol intitulat „Naţionaliştii ucraineni se pregătesc de revoluţie”. Potrivit sursei, deşi diferite platforme ideologice nu le-au permis să se unească în perioada de campanie, după desfăşurarea alegerilor opozanţii ucraineni vor avea un obiectiv comun – înlăturarea de la putere a echipei preşedintelui Viktor Ianukovici.
Faptul că trei forţe politice din opoziţie discută despre formarea unei alianţe după alegerile legislative a fost anunţat şi de către liderul partidului naţionalist „Svoboda”, Oleg Tiagnibok, în timpul congresului de la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit acestuia, în viitoarea coaliţie, în afară de „Svoboda”, vor mai intra partidul „UDAR” al pugilistului Vitali Kliciko şi „Opoziţia Unită”, formată iniţial din partidul „Batkivşcina” al fostului premier Iulia Timoşenko şi „Frontul Schimbărilor” al lui Arseni Iaţeniuk. La Congresul partidului „Svoboda” au fost făcute publice şi priorităţile opoziţiei în noul parlament, printre acestea numărându-se adoptarea legii privind procedura de suspendare a preşedintelui ţării, eliberarea deţinuţilor politici, printre care Iulia Timoşenko şi membri ai guvernului său, anularea imunităţii parlamentare şi prezidenţiale şi a noii legi privind limbile minoritare şi regionale, care sporeşte drepturile limbilor vorbite de minorităţi.
„Nezavisimaia Gazeta” scrie că naţionaliştii ucraineni din formaţiunea politică „Svoboda” au anunţat că sunt gata să pună în aplicare diverse scenarii. „Alegerile parlamentare reprezintă bătălia noastră, dar nu trebuie să uităm că există şi o altă cale – de a fi gata oricând pentru revoluţie, pentru dreptate naţională şi socială”, a declarat şeful partidului „Svoboda”, Oleg Tiagnibok.
Miscari de strada
Analiștii ruși nu exclud că, în cazul în care nu va fi de acord cu rezultatul viitoarelor alegeri, opoziţia din Ucraina va încerca să scoată oamenii în stradă. Adepții acestei idei fac trimitere la datele unui sondaj recent realizat de Institutul Internaţional de Sociologie Kiev, care arată că 76% dintre ucraineni sunt nemulţumiţi de situaţia economică din Ucraina, 63% – de situaţia politică, 51% – de situaţia culturală şi 43% – de politica Ucrainei pe arena internaţională. „Dezamăgirea faţă de acţiunile actualei guvernări ucrainene poate duce la o revoluţie, dar numai în cazul în care opoziţia va fi unită cu adevărat, iar liderii săi vor acţiona coherent”, consideră experţii.
Potrivit ultimelor sondaje, în viitorul Parlament ucrainean vor intra Partidul Regiunilor, partidul „UDAR”, Opoziţia Unită şi Partidul Comunist. Vicepremierul Serghei Tighipko, vice-președinte al Partidului Regiunilor, este sigur că formațiunea sa este în stare să obțină majoritatea în Rada Supremă de legislatura a 7-a. Referindu-se la decizia formațiunii „UDAR” de a-i retrage pe unii candidați la funcția de deputați din unele circumscripții în favoarea celor înaintați de blocul electoral “Batkivșcina”, Tighipco a menționat că vede “o tabără portocalie, divizată în două”. “faptul că ei s-au înțeles este treaba lor. Eu consider radicală decizia„UDAR” de a retrage unele nume sonore”, a mai spus Tighipko.
Între timp, presa de la Kiev a scris că noua legislatură a Radei Supreme trebuie să se întrunească în prima sa ședință pe 17 decembrie 2012.
de Natalia Ciobanu | sept. 21, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul presedinte al Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, militeaza pentru eliberarea Iuliei Timosenko
Fostul preşedinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat, într-un interviu acordat BBC Ucraina, citat de mass-media regionala, că eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko se poate face fie prin graţiere, fie în urma unei decizii în acest sens a Curţii Europeană a Drepturilor Omului. Acum un an, Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru „abuz în serviciu”, după ce a semnat, în luna ianuarie 2009, contracte cu Federația Rusă în domeniul gazelor. De atunci, problema eliberării fostului premier şi a altor politicieni din opoziţia ucraineană, care, în opinia Bruxellesului, au fost condamnaţi politic, a reprezentat unul dintre principalele obstacole în relaţiile dintre Kiev şi UE, dar şi în calea semnării Acordului de asociere şi creare a zonei de liber schimb.
Potrivit lui Jerzy Buzek, UE nu poate fi de acord nu doar cu sentinţa în cazul Iuliei Timoşenko, ci cu întreg procesul intentat împotriva fostului premier. „În cazul Timoşenko, întreaga examinare a dosarului a avut loc într-o instanţă obişnuită, care tratează cazuri penale obişnuite. Prin urmare, rezultatele activităţii acestei instanţe nu ne pot satisface, nici măcar din punctul de vedere al modului în care ancheta şi procesul au fost realizate. Subliniez că nu este vorba doar de sentinţa în sine, ci de întreaga instrumentare a cazului. Cu alte cuvinte, în cazul în care Ucraina doreşte să fie ‘compatibilă’ cu UE, Kievul trebuie să schimbe această lege şi, în general, să pună în aplicare reforma sistemului de justiţie”, a subliniat Buzek.
La începutul săptămânii, o comisie medicală a decis că Timoșenko va mai rămâne internată în Spitalul Căilor Ferate din Harkov cel puţin încă o lună. Decizia medicilor ucraineni vine după ce a expirat termenul de 8 săptămâni de spitalizare, stabilit de medicii de la clinica din Germania, care o tratează pe Iulia Timoșenko.
Ministrul adjunct al sănătății, Raisa Moiseenko, a subliniat că aceasta este o decizie comună a medicilor ucraineni şi germani, care a fost luată ţinându-se cont inclusiv de cererea fostului prim-ministru. Moiseenko a mai precizat că durata estimată de spitalizare va fi prelungită cu o lună, însă, este posibil ca aceasta să mai fie preungită ulterior, în funcţie de eficacitatea procedurior de reabilitare recomandate.
Iulia Timoşenko a fost condamnată, pe 11 noiembrie 2011, la şapte ani de închisoare, pentru abuz de putere. Pe data de 9 mai 2012, fostul premier, care suferă de hernie de disc, a fost internat în Spitalul Căilor Ferate Ucrainene.
de Anatol Terzi | sept. 10, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Opoziţia ucraineană vrea să depună o reclamaţie la CEDO împotriva preşedintelui Viktor Ianukovici pentru încălcarea Constituţiei şi depăşirea prerogativelor în înalta funcţie.
Anunţul a fost făcut duminică, la Ternopol, oraş din vestul Ucrainei, de către unul din liderii opoziţiei democratice Arseni Iaţeniuk, fost ministru de externe şi ex-preşedinte al parlamentului de la Kiev. Liderii partidelor de opoziţie din Ucraina au depus anterior o plângere împotriva preşedintelui Ianukovici la Curtea Supremă a Administrativă Ucrainei, acuzându-l de acţiuni ilegale în calitate de şef al statului.Mai târziu la această reclamaţie au fost ataşate plângeri din partea a sute de mii de ucraineni simpli.
La 7 septembrie, Curtea Supremă Administrativă a Ucrainei a respins cererea reclamantului pe motiv că nu expune clar circumstanţele în baza cărora îşi întemeiază acuzaţiile şi nu aduce nicio o dovadă pentru confirmarea acestor circumstanţe, scrie presa regională. „În prezent, analizăm posibilitatea depunerii unei plângeri similare la CEDO”, a afirmat Iaţeniuk, potrivit căruia, opoziţia a redactat o listă cu 16 acuzaţii împotriva preşedintelui în exerciţiu, între care acordurile semnate cu Rusia la Harkov (în virtutea cărora Moscova acorda Kievului un discount de 100 de dolari la gaze în schimbul prelungirii prezenţei flotei ruse la Sevastopol până în 2042), promulgarea Legii de funcţionare a limbilor, a noului Cod fiscal, a reformei pensiilor.
Opoziţia îi mai reproşează şefului statului exercitarea de presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale. „Fără a mai evoca aici o serie de numiri abuzive în funcţii, presiuni la adresa mass-media şi persecuţii politice”, a adăugat Iaţeniuk, un apropiat al fostului preşedinte prooccidental Viktor Iuşcenko.
