de Natalia Ciobanu | oct. 21, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Yanukovici, poate castiga un nou mandat prezidential
Reamintim ca Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, ales preşedinte al Republicii Ucraina în 2010, a anunţat că va da publicităţii anul viitor planurile sale privind proximele alegeri prezidenţiale din fosta republica sovietica, majoritatea analistilor politici de la Kiev considerand insa ca nu există îndoieli în privinţa participării sale. Conform datelor unui sondaj sociologic, realizat de compania „Rating” din Kiev, sansele prezidențiale ale fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko, liderul formațiunii „Batkivșcina”, sunt aproape egale cu cele ale pugilistului Vitalii Kliciko, președintele partidului „UDAR”. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale, actualul șef de stat Viktor Ianukovici ar pierde în fața a trei candidați din rândurile opoziției – Iulia Timoșenko, Vitalii Kliciko și Arsenii Iațeniuk, dar l-ar devansa pe naționalistul de la „Svoboda”, Oleg Teagnibok.
Ecuatii electorale
Potrivit datelor sondajului, dacă scrutinul prezidențial ar fi avut loc la începutul lunii octombrie 2013 și Iulia Timoșenko ar fi candidat la funcția de prima persoană în stat, pentru Ianukovici ar fi votat 24% din respondenți (dintre cei cu intenție de vot), pentru Timoșenko- 21%, iar în favoarea lui Vitalii Kliciko – 19%. Totodata, 7% dintre ucraineni ar vota pentru liderul comunist Petr Simonenko, 6% pentru președintele formațiunii naționaliste „Svoboda”, Oleg Teagnibok, și 2% pentru omul de afaceri Petr Poroșenko. Ceilalți candidați ar însuma împreună 5% din voturi.
În cazul în care Timoșenko nu ar participa în cursa pentru prezidențiale și candidatul formațiunii „Batkivșcina” ar fi Arsenii Iațeniuk, Ianukovici ar acumula 24% din voturi, Kliciko – 20% și Iațeniuk – 17%. În acest caz naționalistul Teagnibok și comunistul Simonenko ar acumula câte 7% din sufragii.
Viktor Ianukovici, preferatul Estului
În comunicatul de presă al companiei „Rating” este menționat că actualul președinte Viktor Ianukovici este favoritul alegătorilor care locuiesc în regiunea Donbas, sudul și estul Ucrainei.
La randul sau, Iulia Timoșenko are cei mai mulți simpatizanți în zonele de vest, centru și nord, regiuni în care Vitalii Kliciko este cotat mai puțin. Pugilistul însă se bucură de popularitate și în estul Ucrainei.
În acest caz, dacă Timoșenko nu se va înscrie în cursa prezidențială, în vestul și nordul țării cele mai mari șanse de susținere din partea alegătorilor le va avea Kliciko, iar Arsenii Iațeniuk fiind mai jos în acest clasament al popularității.
Autorii sondajului au subliniat că rating-ul lui Viktor Ianukovici este mai mare decât al formațiunii sale, Partidul Regiunilor. O situație similară se observă și în cazul lui Kliciko, mai popular decât partidul „UDAR”. În același timp, rezultatele au arătat că în cazul formațiunilor „Svoboda” și Partidul Comunist situația este inversă – liderii se bucură de o popularitate mai mică decât partidele pe care le conduc.
Turul doi, cel mai probabil scenariu
Sondajul a mai arătat că dacă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar candida Viktor Ianukovici și Vitalii Kliciko, pentru realegerea actualului șef de stat ar vota 22%, iar pentru liderul „UDAR” – 37%.
În cazul în care în al cel de-al doilea tur alegătorii ar avea de ales dintre Ianukovici și Iațeniuk, primul ar acumula 23%, iar liderul opoziției unite „Batkivșcina” – 30%. Dar dacă „Batkivșcina” ar fi reprezentată de Iulia Timoșenko în al doilea tur, pentru ea ar vota 28%, în timp ce pentru Ianukovici doar 24%. În al doilea tur Viktor Ianukovici l-ar devansa doar pe Oleg Teagnibok, cu 24% față de 22%.
Datele barometrului de opinie descriu și profilul alegătorului. Spre exemplu, în rândul susțiunătorilor lui Kliciko domină tinerii. Cei mai înaintați în vârstă adepți sunt cei ai liderului comunist, Petr Simonenko. Dacă printre votanții lui Ianukovici, Simonenko și Kliciko domină locuitorii din zonele urbane, majoritatea susținătorilor lui Arsenii Iațeniuk și ai Iuliei Timoșenko provin din mediul rural. Totodată, alegătorii cu studii superioare optează pentru Oleg Teagnibok și Vitalii Kliciko. Acești candidați se bucură și de susținerea clasei mijlocii. În același timp, cei mai săraci votanți sunt cei ai lui Petr Simonenko și Iulia Timoșenko.
de Camelia Rada | aug. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Aliona Ghetmanciuk, director al „Institut of World Policy” din Kiev, puncteaza importanta strategica a momentului Vilnius (foto:glavcom.ua)
Aliona Ghetmanciuk, directorul Institut of World Policy din Kiev, este unul dintre cei mai importanți analiști ucraineni în politică externă. În interviul de mai jos am încercat să vedem care este părerea expertului despre nivelul de încredere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, despre cum ar putea fi decisă soarta Iuliei Timoșenko și posibilitatea deschiderii unui consulat a Ucrainei la Tiraspol.
K.P.:Lituania deține președinția UE, începând cu 1 iulie 2013. Una din priorităţile stabilite de Preşedinţia Lituaniană la UE este întărirea Parteneriatului Estic prin apropierea de UE a celor șase state post-sovietice – Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia. Din perspectiva Ucrainei, va reuși Lituania să realizeze acest obiectiv?
A.G.: Va reuși dacă la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius va avea loc semnarea Acordului de asociere cu Ucraina și parafarea acestui document cu Moldova, Georgia și Armenia, iar Republica Belarus va fi reprezentată la nivel înalt – lucru care nu s-a întâmplat la summit-ul precedent din Varșovia. Dacă vor avea loc aceste realizări, apropierea unor țări din Parteneriatul Estic de Uniunea Europeană se va face fără îndoială, chiar dacă, aș risca să presupun, că va fi un proces foarte îndelungat și dureros.
K.P.: Cum se pregătește Kievul de semnarea Acordului de asociere și ce scenarii există referitor la summit-ul de la Vilnius. IWP a solicitat informații de la autorități despre stadiul pregătirilor?
A.G.: În contextul pregătirilor pentru summit, Kievul se ghidează de așa-numitele recomandări ale Consiliului de Miniștri al UE, necesare pentru semnarea documentului. Aceste recomandări sunt cunoscute în discursurile publice drept „Lista lui Fule”. Da, într-adevăr, în luna martie Institutul pentru Politici Mondiale (IWP) a trimis către toate ministerele de profil și instituții responsabile scrisori și așa-numitul „calendar de la Vilnius” (în care sunt indicate datele summit-ului de la Vilnius, pentru ca cei aflați la putere să înțeleagă cât timp mai au la dispoziție), în care am cerut să fim informați despre ce se face concret în vederea realizării planului de implementare a recomandărilor UE. Șapte organe de profil, inclusiv Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Consiliul Securității Naționale – au răspuns destul de detaliat la cererea Institutului.
La majoritatea punctelor progresul diferă, dar acesta nu este atât de evident, încât Uniunea Europeană și-ar permite să închidă ochii la cazul deținutei Iuliei Timoșenko. În principiu, la toate nivelele din Ucraina se observă tot mai multă înțelegere că fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko semnarea Acordului de asociere practic este imposibilă.
K.P.: În unul din comentariile Dvs. ați subliniat că fostele republici sovietice ar putea obține succes la summitul Parteneriatului Estic (în funcție de gradul de avansare al dialogului cu UE), chiar dacă nu își vor face foarte bine „tema pentru acasă”.
A.G.: Uniunea Europeană nu este condusă de oameni naivi, care așteaptă că Ucraina va îndeplini până în toamnă toate reformele pe care nu le-a realizat în peste douăzeci de ani de independență. Da, eu consider că nesemnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE și neparafarea acestuia cu Moldova, Georgia și Armenia va fi un eșec simbolic al politicii estice, promovată de UE. Dar Uniunea Europeană decide de una singură dacă acest eșec este o pierdere prețioasă.
K.P.: Unii diplomați ruși sunt îngrijorați de programul Parteneriatului Estic al UE din cauza că „dictează fostelor republici sovietice să se integreze într-o structură sau alta”. Totodată, politicieni ucraineni spun că recentele restricții comerciale din partea Rusiei îi vizează, în primul rând, pe oligarhii proeuropeni din Ucraina.
A.G.: Eu sunt sceptică față de formularea „oligarhii proeuropeni” din Ucraina. Da, sunt oligarhi pentru care Uniunea Europeană este mai atractivă decât Rusia, dar interesele de afaceri pe care le au ei în Rusia transformă afecțiunea lor față de UE în simple declarații. Ei doar declară de vor în UE, dar fac prea puțin pentru o apropiere reală dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Astfel, nu aș putea spune că sancțiunile Rusiei care afectează afacerile unor oligarhi ucraineni sunt pedepse pentru viziunile lor proeuropene.
K.P.: Cum apreciați propunerea Germaniei de a o transfera pe Iulia Timoșenko în afara țării, pentru îngrijiri medicale?
A.G.: Propunerea Germaniei, susținută de alte state din UE, este cea mai optimă variantă pentru soluționarea problemei Timoșenko într-o perioadă cât mai scurtă, pe de o parte, iar pe de altă parte, fără mari prejudicii de imagine atât pentru Președintele Viktor Ianukovici, cât și pentru însăși Timoșenko și Uniunea Europeană. Soarta Iuliei Timoșenko depinde de două persoane: de Ianukovici și de ea însăși. Adică, depinde de posibilitatea lor de a înțelege până unde este trasă „linia roșie” sub care târgul este imposibil, în timpul negocierilor intermediate de Uniunea Europeană (misiunea Kwasniewski-Koks).
K.P: Ce ar putea cere autoritățile ucrainene în schimbul transferului fostului prim-ministru peste hotare?
A.G.: Este o întrebare pentru autoritățile ucrainene. În general, cred că pentru puterea actuală este foarte important ca Timoșenko aflată la Berlin să nu prezinte un pericol în plan politic mai mare decât Timoșenko aflată în închisoarea/spitalul din Harkov.
K.P.: Cum se comportă opoziția în contextul apropierii summit-ului de la Vilnius?
A.G.: Eu pur și simplu nu simt că majoritatea reprezentanților opoziției parlamentare conștientizează momentul istoric critic și geopolitic al Ucrainei la Vilnius. Ei fac pariuri mai mult pe soluționarea propriilor probleme.
K.P.: Au fost făcute declarații precum că Ucraina intenționează să deschidă un consulat la Tiraspol. Și Rusia încearcă de mai mult timp să facă același lucru. Cum credeți, va accepta Moldova propunerea Kievului în acest sens?
A.G.: Eu nu dețin o confirmare oficială a acestei informații. Mai mult decât atât, nu aș rămâne mirată dacă această informație nu ar corespunde realității. Mă îndoiesc că Ucraina va face astfel de pași care ar duce la tensionarea relațiilor dintre Kiev și Chișinău. Mai ales în prezent, când dintre Ucraina și Republica Moldova a fost restabilit dialogul constructiv, de care ne-am bucurat acum cinci ani.
K.P.: A trecut mai mult de jumătate de an de când Ucraina deține președinția OSCE. Ce a reușit să realizeze președinția ucraineană, analizând lista de priorități pentru anul 2013?
A.G.: I-a reușit să nu admită regresul în niciuna din direcțiile prioritare, inclusiv în contextul soluționării conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.
de Natalia Ciobanu | aug. 7, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul rus, Dmitrii Medvedev, nu accepta integrarea euroatlantica a Ucrainei si Georgiei
Federaţia Rusă nu poate face abstracţie de posibila aderare a Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică (NATO), a declarat premierul rus, Dmitri Medvedev, într-un interviu acordat publicaţiei georgiene Rustavi, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rusia nu poate ignora aderarea Georgiei sau a Ucrainei sau a oricărui alt stat la NATO”, a spus Medvedev. Șeful executivului rus consideră că nici Georgia, nici Ucraina nu vor avea de câştigat din aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
KARADENIZ-PRESS precizeaza că formațiunile de opoziție din legislativul de la Kiev au înregistrat un proiect de lege care prevede aderarea Ucrainei la NATO. Analiștii susțin că inițiativa opoziției are puține șanse să fie realizată, deoarece majoritatea parlamentară o deține Partidul Regiunilor care pledează pentru statutul de neutralitate al Ucrainei. Acestora li se mai alătură și Partidul Comunist, si o parte a deputatilor independenti.
În anul 2010, odată cu alegerea în funcția de șef de stat a lui Viktor Ianukovici, Ucraina a renunțat la cursul de aderare la Organizația Atlanticului de Nord, optând pentru statutul de neutralitate.
de Camelia Rada | aug. 1, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Directorul Centrului de Studii Politice „Penta” de la Kiev, Vladimir Fesenko, este unul dintre cei mai respectati analisti politici din Ucraina
Agenția de presă KARADENIZ-PRESS a stat de vorbă cu Vladimir Fesenko, directorul centrului de studii politice „Penta” din Kiev. În interviul de mai jos, analistul ucrainean explică atmosfera tot mai încinsă din Ucraina, legată de alegerile prezidențiale din 2015, vorbește despre rolul Iuliei Timoșenko în acest scrutin și prezintă câteva scenarii pentru summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care Ucraina speră să semneze Acordul de asociere cu UE.
K.P.: Deși alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc abia în anul 2015, citind presa ucraineană se creează impresia că startul campaniei electorale a fost dat – dezbateri aprinse despre potențialii candidați, sondaje de opinie etc. Se prevede o campanie electorală dificilă?
V.F.: Se prevede o campanie electorală foarte complicată. Rezultatul alegerilor, cel mai probabil, va fi determinat nu doar la urnele de vot, dar și pe stradă, similar anului 2004. Cercul potențialilor candidați la funcția de Președinte s-a conturat anul trecut după alegerile parlamentare. Dar până la scrutinul prezidențial mai avem aproape doi ani și în acest timp pot avea loc diferite surprize.
K.P.: Cine dintre politicieni va candida, reieșind din tatonările de teren care au început de pe acum?
V.F.: Favoriții acestor alegeri nu vor fi candidații independenți, dar politicienii susținuți de forțe politice mari. Puterea și Partidul Regiunilor vor fi reprezentate de actualul Președinte, Viktor Ianukovici. Este aproape sigur faptul că în cursă se vor înscrie liderii partidelor parlamentare de opoziție – Vitalii Kliciko („UDAR”), Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Oleg Teagnibok („Svoboda”) și Petr Simonenko (Partidul Comunist). Este prea puțin probabil că la acele alegeri va fi admisă și participarea Iuliei Timoșenko, deși Constituția Ucrainei, formal, nu interzice înscrierea în cursa pentru alegeri prezidențiale a persoanelor care au pedepse neexecutate. La ora actuală o asemenea interdicție există doar în raport cu deputații, dar este posibil că această prevedere va fi aplicată (printr-o decizie judecătorească, spre exemplu) și în cazul candidaților la funcția de Președinte. Admit că vor mai fi alți zeci de candidați la funcția de șef al statului, dar nu cred că aceștia vor ajunge în top.
K.P.: Partidul Regiunilor nu vorbește deocamdată despre alegeri. Exponenții acestei formațiuni nu o fac din cauza că Ianukovici va pretinde la al doilea mandat?
V.F.: Nu se discută nimic deoarece Viktor Ianukovici este încă Președinte în funcție. Dar Partidul Regiunilor nu va avea un al candidat. Toți predecesorii lui Ianukovici (chiar și Viktor Iușcenko cu ratingul său mizer) au luptat pentru a fi realeși în această funcție.
K.P.: Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, le-a sugerat partidelor din opoziție să înainteze un singur candidat la alegerile prezidențiale. Ce șanse de realizare are acest scenariu?
V.F.: Unitatea acțiunilor opoziției este principala condiție pentru a obține victoria la alegerile prezidențiale. Deocamdată însă opoziția nu este pregătită să înainteze un candidat unic la scrutin. Liderii opoziției parlamentare s-au înțeles că ei vor susține candidatul opoziției care va ajunge în turul doi. În primul tur intenționează să participe toți actualii lideri ai partidelor de opoziție din parlament.
K.P.: Ce fel de președinte preferă ucrainenii?
V.F.: Diferiți cetățeni ucraineni au o imagine diferită a Președintelui, dar și așteptări diferite, legate de alegerile prezidențiale și candidații înscriși. În vestul Ucrainei sunt unele preferințe, iar în regiunile de sud și est – cu totul altele. Unii își doresc să vadă în fotoliul prezidențial un lider puternic și destul de autoritar, iar alții consideră că Ucraina merită un șef de stat cu viziuni democratice. Totodată, unii își doresc un președinte proeuropean, iar alții unul prorus.
K.P.: Cum se pregătește Kievul pentru semnarea Acordului de asociere cu UE și ce scenarii referitoare la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius se vehiculează?
V.F.: Kievul oficial (Președintele, Guvernul și Parlamentul) lucrează la îndeplinirea șirului de condiții de care depinde semnarea acestui acord. O parte din ele au fost realizate, deși nu în măsura deplină. Sunt aproape sigur că nu toate obligațiile vor fi îndeplinite până la summit (din diverse motive). Chiar dacă la Bruxelles se vorbește că semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE depinde, în cea mai mare parte, de Kiev, în realitate, soarta acestui document va trebui hotărâtă la Bruxelles. Spun astfel pentru că dacă Acordul nu va fi semnat, aceasta va însemna eșecul politicii Parteneriatului Estic și o posibilă reorientare a Ucrainei spre Rusia și participarea în cadrul Uniunii Euroasiatice. Cred că la toți le va părea rău să trimită în arhivă un acord care a fost pregătit câțiva ani.
Pot să vă spun că la ora actuală este real atât scenariul de semnare a Acordului de asociere dintre Ucraina și UE, cât și nesemnarea acestuia. De asemenea, este posibil scenariul de amânare a semnării Acordului pentru o anumită perioadă, iar părțile vor reuși să semnze doar un acord separat care prevede crearea zonei de liber schimb dintre Ucraina și UE.
K.P.: Unele state europene au declarat că vor susține Ucraina necondiționat, altele nu s-au pronunțat, dar este o categorie de țări membre UE care se pronunță categoric împotriva semnării Acordului de asociere. Va reuși Ucraina să isi asigure o susținere solidă până în toamnă?
V.F.: O susținere solidă pentru semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE va fi creionată pe ultima sută de metri, când va fi decisă soarta semnării acestui document. Aceste decizii, cel mai probabil, vor fi luate la sfârșit de septembrie – început de octombrie. Această situație incertă se menține atât din cauza problemelor politice interne din Ucraina, cât și din cauza unor „ucrainosceptici” în UE. Siuația va fi influențată și de Rusia, care urmărește să împiedice semnarea Acordului de asociere între Ucraina și UE. Cu toate acestea, ultimul cuvânt în această problemă îl va spune Germania, care încă nu a decis cum se va comporta.
K.P.: Cum credeți, ce a răspuns Viktor Ianukovici când a fost îndemnat de șeful diplomației germane, Guido Westerwelle, să permită transferul Iuliei Timoşenko în Germania pentru îngrijiri medicale „adecvate”?
V.F.: Îmi asum riscul să presupun că Viktor Ianukovici a promis că se va gândi la soluționarea problemei, accentuând că există dificultăți juridice foarte mari pentru a veni în întâmpinarea acestei propuneri.
K.P.: Ce scenarii există în legătură cu soarta Iuliei Timoșenko? Starea de sănătate, condamnarea și un posibil transfer peste hotare exclud posibilitatea participării în cursa prezidențială din 2015?
V.F.: Scenariul care este discutat la ora actuală admite tratamentul Iuliei Timoșenko peste hotare (cel mai probabil, în Germania). Reieșind din toate aparențele, în jurul lui Viktor Ianukovici nu există o poziție unanimă în această problemă. O parte din oamenii apropiați președintelui este categoric împotriva eliberării Iuliei Timoșenko, chiar și în această formă. Au apărut deja apeluri din partea unor organizații neguvernamentale prin care se cere ca opozanta să nu fie trimisă pentru tratament în afara țării. Chiar dacă deznodământul acestei probleme va fi unul pozitiv, aceasta se va întâmpla până în toamnă. Dar este posibil că Timoșenko va rămâne în continuare în detenție.
După alegerile prezidențiale șansele de eliberare vor crește. Acest lucru este posibil nu doar în cazul în care la alegerile prezidențiale va învinge reprezentantul opoziției. Dacă victoria îi va reveni lui Ianukovici, atunci și el o va putea elibera pe Timoșenko, întrucât ea nu va mai fi un pericol serios, opoziția va fi demoralizată, iar eliberarea Iuliei Vladimirovna va fi un gest frumos măcar pentru normalizarea relațiilor cu Occidentul.
Totodată, în anturajul președintelui și în conducerea organelor de drept sunt persoane care își doresc ca Timoșenko să rămână după gratii până la sfârșitul vieții ei. Participarea Iuliei Timoșenko la alegerile prezidențiale, după cum am mai menționat, este posibilă teoretic, dar practic aproape deloc. Și nu doar din cauza că lui Ianukovici îi este frică de ea în calitate de rivalul principal (în acest caz concurentul principal devine Vitalii Kliciko). Puterea este îngrijorată că Iulia ar putea declanșa un nou Maidan în timpul alegerilor.
K.P.: În Ucraina se discută intens și despre modificarea Constituției. Ce modificări se vor face și cum trebuie să arate noua Constituție în viziunea politicienilor și societății civile din Ucraina?
V.F.: Tema modificărilor constituționale este legată, pe de o parte, de activitatea Adunării Constituante (organ consultativ, creat de Președinte anul trecut pentru pentru elaborarea propunerilor de modificare a Legii Supreme), iar pe de altă parte, de cerințele Uniunii Europene care se referă la reformele instituționale (reforma judiciară și de drept, schimbarea împuternicirilor Procuraturii, Curții de Conturi, Camerei de Comerț etc.). Al treilea factor ține de adoptarea legii privind referendumul național, care presupune posibilitatea de modificare a Constituției prin intermediul plebiscitului.
Deocamdată nu există propuneri oficiale concrete privind modificarea Constituției (cu excepția modificării statutului Curții de Conturi). Adunarea Constituantă a elaborat un proiect neoficial care conține propuneri de modificări constituționale, dar activitatea experților continuă. Este semnificativ faptul că în acest document neoficial se propune nu atât sporirera competențelor președintelui, cât creșterea influenței Parlamentului la formarea și activitatea guvernului. Există zvonuri potrivit cărora la referedumul național vor fi supuse propuneri privind trecerea la un legislativ bicameral, reducerea numărului de deputați la 300 de aleși (în prezent, în legislativul de la Kiev activează 450 de deputați – n. red), despre limitarea imunității deputaților (toate aceste probleme au fost supuse și la referendumul național organizat de președintele Leonid Kucima în anul 2000), dar în proiectul neoficial al Adunării Constituante nu figurează nicio propunere în acest sens (cu excepția limitării imunității parlamentare).
Deocamdată nu se observă că echipa prezidențială ar avea o strategie clară referitor la modificarea Constituției. Dar și în Rada Supremă nu va exista o majoritate constituțională suficientă pentru a face schimbări fundamentale în Legea Supremă. Scoaterea proiectului de modificare a Constituției pentru votare pe calea referendumului de asemenea este legată de conflicte politice serioase și riscuri. Nici în mediul politic din Ucraina, nici în societate nu există o unitate sau un consens în ceea ce privește câteva aspecte fundamentale, cum ar fi forma de guvernare, statutul limbii ruse și alte probleme.
K.P.: Ce trebuie să se schimbe și la ce nivel, pentru ca Ucraina să devină o țară influentă din punct de vedere geopolitic?
V.F.: Influența geopolitică a Ucrainei ar putea să se intensifice doar în cazul unor reforme structurale reușite, dar și pe calea depășirii corupției la scară largă. De asemenea, este nevoie ca statul să își îmbunătățească eficiența și să fie accelerată dinamica de dezvoltare socio-economică.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru KARADENIZ-PRESS.
de Vitalie Goncearov | iul. 31, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Regiunea turistica Crimeea devine treptat domeniul privat al familiei prezidentiale Ianukovici
Familia președintelui Ucrainei, Victor Ianucovici, a început constructia unui impresionant palat privat in Crimeea, supranumit „Mejigorie II” de catre mass-media de la Kiev, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Noul ansamblu rezidential este situat in apropiere de portul Sevastopol, în rezervația Capul Aya. Mass-media de la Kiev mai precizeaza ca Mejigorie este reședința privată a președintelui Ianucovici, pe care acesta o ocupă din 2002. Daca in perioada 1935-2007, Mejigorie a fost o reședință de stat, proprietatea a fost ulterior privatizată, presedintele Ianukovici plătind aproximativ 314 hrivne (aproximativ 30 de Euro)pentru un hectar lunar. Jurnaliștii ucraineni consideră Mejigorie un simbol al corupției la scară prezidențială, sau „muzeul corupției”.
Scheme frauduloase
Conform anchetei jurnalistilor ucraineni, prin intermediul unor scheme frauduloase, mii de hectare de terenuri, inclusiv terenuri din rezervații, plaje „virgine”, printre care și vestita plajă „Lumea pierdută” au fost achizitionate ilegal de catre firme private de la autoritatile locale si regionale, cu implicarea directa a familiei prezidentiale ucrainene.
Noul palat se cosntruiește pe locul fostei baze de odihna a angajatilor Ucravtodor (întreprindere de stat care gestionează construcția și întreținerea drumurilor republicane) din regiunea Capului Aya, baza fiind privatizată în același timp cu Mejigorie, in timpul mandatului de premier al actualului presedinte Ianucovici, iar tranzacțiile au fost efectuate de aceleași persoane.
În 2007, toate proprietățile bazei, inclusiv un parc de 3,5 hectare au fost cumpărate de la stat pentru o suma de 6 milioane 360 mii hrivne, considerata „mizera” de expertii imobiliari locali, care au apreciat valoarea reala la .
Firma strategica
Proprietar oficial a devenit compania din Simferopol, Arktur-Krim SRL, al carei fondator principal este firma Ukrkievresurs, care a investit în capitalul statutar fix suma de 6 mln 300 mii hrivne, suma exacta cu care ulterior a fost privatizată baza. Ukrkievresurs este o firmă recunoscută în Ucraina pentru apropierea de familia prezidentiala ucraineana. Astfel, in urma cu cateva luni, firma respectivă era un nod central în imperiul economic al familiei Ianucovici, mai ales în domeniul deservirii logistice a aparatului administratiei prezidentiale de la Kiev.
Firma Ukrkievresurs a fost fondatorul întreprinderii Delfin-2011 SRL, pe numele căreia a fost înregistrată casa de odihnă a lui Ianucovici din vestita statiune crimeeana Massandra. Ukrkievresurs este și fondatorul SRL KievUniversalServis care are în gestiune Mejigorie, grădinarii, bucătarii, grăjdarii și alt personal administrativ primind salariul de la această firmă. Altă firmă fondată de Ukrkievresurs este SRL Țentravia, care este proprietara avioanelor și elicopterelor cu care zboară președintele Ianucovici.
Legaturi de familie
Firma SPS-Grupp SRL, la fel fondată de Ukrkievresurs, a fost responsabilă de achiziționarea mobilei pentru casa de oaspeți din Mejigorie. De menționat este faptul că firma Ukrkievresurs a fost întregistrată în localitatea Brovarî, în edificiul care aparține actualului administrator al proprietăților președintelui, conducătorul Administrației de Stat, Andrei Kraveț. Tot la respectiva adresă juridică este inregistrată și altă companie, SRL Casa Pădurarului, care a privatizat două reședințe guvernamentale în pădurile din Suholucie, acolo unde Ianucovici merge la vânătoare de mistreți. Director al companiei Ukrkievresurs a fost pentru o perioadă de timp Mihail Dobnev, iar pe firma acestuia, Vesprom SRL, a fost înregistrat iahtul „Centurion„ care aparține fiului mai mare al presedintelui Ianucovici.
Totuși Arktur-Krim SRL nu a fost pentru mult timp proprietara bazei de pe Capul Aya. În 2007 când s-a schimbat guvernul, procuratura Crimeei a învinuit Fondul Proprietății de Stat de privatizarea ilegală a bazei respective. Ancheta a stabilit că în timpul privatizării a fost scăzut cu mult prețul real al proprietății. Pentru ca statul să nu poată returna baza, Arktur-Krim a transmis toate proprietățile altei firme, SRL Nord 2007. Faptul că acest transfer a fost unul formal o demonstrează aceea că SRL Arktur-Krim și SRL Nord 2007 erau structuri „înrudite” – aveau același director, Vladimir Loșacov. Iar fondatorul SRL Nord 2007 este compania Tehnopromservis, care a preluat ștafeta de la Ukrkievresurs în amenajarea vieții familiei prezidențiale.
Surse oficiale au declarat agentiei de presa KARADENIZ PRESS ca recent a avut loc „spălarea” urmelor familiei Ianucovici in afacerile dubioase din domeniul imobiliar din Crimeea. Nord 2007 si-a schimbat fondatorii, proprietar devenind firma cipriota Leolita Trading Ltd, care are statut de off-shore. Sursele citate au mai declarat ca aceasta schimbare este doar de fatada, proprietarii ramanand aceleasi persoane.
La randul lor, muncitorii care lucreaza la construcția din Capul Aya au confirmat că fiul mai mare al lui Ianucovici supervizează personal mersul lucrărilor. „El vine în mod regulat, ultima dată a fost săptămâna trecută”, au declarat aceștia.
Monaco de Marea Neagra
Dar Capul Aya și teritoriul adiacent nu este singura zona unde nu vor mai avea acces muritorii de rând. Conform jurnaliștilor ucraineni, teritorii enorme au fost transmise în gestiunea companiilor apropiate familiei prezidențiale. Astfel au fost acaparate ilegal 30 hectare din rezervața naturală, iar in data de 9 aprilie 2008, Consiliul Orășenesc Sevastopol a transmis 14 mii ha (tot țărmul de la Balaclava până la Capul
Aya) unei firme private, SRL Gospodăria Vânătorească Orlinovskoe. Terenurile au fost date în arendă pentru 25 ani contra unei sume mizere de 500 mii hrivne anual (aproximativ 50 de mii de Euro). Totodata, unul din locurile unice din Crimeea, plaja Lumea Pierdută (la care nu poți să ajungi pe uscat) este și ea blocată accesului publicului.
Plaja, care este situata in apropiere de Capul Aya, este păzită de aceleași persoane care păzesc proprietatea privata a presedintelui Ianucovici. Din aceasta cauza, au existat cazuri cand turiștii au fost alungați de pe plajă sub amenințarea armelor, inclusiv prin mobilizarea unui detașament al forțelor speciale din Balaclava.
Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, SRL Gospodăria Vânătorească Orlinovskoe, aparține familiei premierului Ucrainei, Mykola Azarov, care foloseste in acest sens mai multe persoane interpuse.
Toate probele indică faptul că, in actiunile de construcție și amenajare a palatului și moșiei de lux din Crimeea al fiului președintelui, este implicat si fiul premierului Azarov. Astfel, în scurt timp, președintele Ianucovici își va adăuga la lista sa de proprietăți de lux și un mini-regat pe țărmul Mării Negre, similar principatului Monaco din Marea Mediterana.
