Rezultatele ultimelor negocieri din dosar transnistrean, privite diferit în interiorul și exteriorul R. Moldova

Rezultatele ultimelor negocieri din dosar transnistrean, privite diferit în interiorul și exteriorul R. Moldova

Rezultatele negocielor recente din 27-28 de la Viena privind dosarul transnistrean sunt privite diferit în cancelariile occidentale, la Chișinău și Tiraspol, dar mai ales de analiștii politici care sunt mai degrabă rezervați. Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a precizat că după punerea în practică a ultimelor înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol, părțile vor fi mai aproape de abordarea subiectului principal al negocierilor și anume elaborarea unui „statut politic special pentru regiunea transnistreană”.

La rândul său, reprezentantul transnistrean la aceste negocieri, Vitali Ignatiev, s-a arătat mulțumit de rezultatele discuțiilor de la Viena, dar a accentuat că acestea s-au axat pe soluţionarea problemelor sociale şi economice, respingând voalat în continuare discuțiile pe „coșul politic”.

Împinși de la spate de UE și Rusia

Cei mai mulțumiți de acest dezgheți în dialogul Chișinău-Tiraspol par să fie occidentalii. Dacă Chișinăul a fost presat de OSCE și UE să facă pași în negocieri, Tiraspolul a mutat doar la îndemnul Rusiei. Pretinsul președinte de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a mers la Moscova, acolo unde a discutat cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin și cu reprezentantul Rusiei pentru Transnistria Serghei Gubarev, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea de la Viena. Pe de altă parte, diplomații occidentali s-au arătat mulțumiți.  Ambasadorul Wolf Dietrich Heim, Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, a declarat că s-au făcut progrese în urma discuțiilor de la Viena.

„Părțile, împreună cu partenerii internaționali, au consolidat acordurile privind mai multe chestiuni sociale și economice, semnate în ultimele zile. Există o înțelegere clară între participanți că problemele rămase vor fi abordate și implementate rapid, în beneficiul populației de pe ambele maluri ale râului și din regiune în ansamblu”, a spus el.

La rândul său, ambasadorul Michael Scanlan, șeful Misiunii OSCE în Moldova, s-a arătat mulțumit de rezultatul negocierilor. „Reuniunea de succes în formatul „5+2” desfășurată astăzi este produsul unui an de muncă dedicată depusă de grupurile de lucru și de principalii negociatori, susținută de Misiune. Dinamica bazată pe rezultate este o urmare clară a implicării personale a liderilor ambelor părți pe parcursul ultimelor două luni, evidențiată de întâlnirea acestora pe podul Gura Bîcului-Bîcioc pentru a marca deschiderea podului după 25 de ani. Ambii lideri au comunicat presei angajamentul lor de a asigura ca progresul în procesul de reglementare să fie continuat”, a declarat diplomatul american.

Ce spun analiștii politici

Nu cu aceeași ochi văd analiștii politici de la Chișinău rezultatele acestor negocieri. „Dacă e să privim la suprafață, putem să spunem că este un moment pozitiv. Evident că discuțiile privind această semnare au fost purtate mai curând în culise, departe de ochii lumii. Îmi vine greu să cred că aici nu am avut un acord al Moscovei care să gireze acțiunile Transnistriei.

Așteptăm să vedem care sunt toate pietrele subterane ale acestor înțelegeri – pentru că în mod sigur mai există și alte aspecte aici pe care noi le cunoaștem mai puțin.

Dar totodată trebuie să specificăm că este doar un început de drum. Trebuie să vedem cum ceea ce s-a semnat acum va fi realizat. Mai degrabă este o intenție de a realiza ceva decât o realizare propriu-zisă”, a declarat analistul Ion Tăbârță într-un interviu pentru Europa Liberă.

Pe de altă parte, comentatorul politic Vlad Țurcanu este de părere că negocierile au fost impulsionate și de acel avertisment nerealizat, de a se introduce pe agenda ONU chestiunea retragerii armatei rusești din stânga Nistrului.

„De asemenea, este posibil ca aceste înțelegeri cu Tiraspolul să fie folosite de către actuala guvernare drept o temă electorală, prin a se susține meritele acesteia la reîntregirea țării”, a spus acesta în emisiunii „Ora de vârf”, difuzată zilnic de Radio Chișinău. De asemenea, analistul american Vladimir Socor a declarat pentru Europa Liberă că autortiățile de la Chișinău au fost prea mult presate pentru a face concesii nu numai economice, dar și politice pentru recunoașterea cererilor transnsitrene, dar nu a primit mai nimic în schimbul acestor. 

Negocierile în formatul „5+2” includ reprezentanți ai părților, mediatorilor și observatorilor – Moldova, Transnistria, OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Share our work
Negocieri reluate in format 5+2 in dosarul transnistrean

Negocieri reluate in format 5+2 in dosarul transnistrean

Osipov-si-Stanski1Reprezentantii Chisinaului si Tiraspolului au reluat, marti, negocierile in formatul clasic 5+2 privind rezolvarea diferendului transnistreana. Desi au un caracter informal, acestea sunt primele in acest format din iunie 2014. Reprezentantii partilor urmeaza sa discute mai multe probleme exacte ce tin de relatiile bilaterale. Anterior, partile au reiterat faptul ca, desi mai multe runde de negocieri au fost amanate, acest lucru nu inseamna ca procesul de discutii a fost intrerupt. Vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov declara recent ca la reuniunea de astazi nu se va lua nici o decizie importanta. si analistul politic Ion Tabarta, citat de Radio Chisinau, este de parere ca reuniunea de astazi poarta mai mult un caracter simbolic. ”Aceasta intalnire este cumva un ambalaj al atmosferei pozitive care exista in ultimul timp intre Chisinau si Tiraspol. Deocamdata insa nu au fost discutate subiecte cu adevaprat importante si nu cred ca vom avea schimbari majore si dupa reuniunea informala de astazi”, a declarat Ion Tabarta.

In acelasi timp, expertul pe problema transnistreana Oazu Nantoi afirma ca in cadrul formatului 5+2 nu se va ajunge la un compromis care sa asigure reglementarea conflcitului transnsitrean. „Regimul din stanga Nistrului vrea sa obtina niste cedari din partea Chisinaului ca sa supravietuiasca crizei financiar-economice si presiunilor din partea Ucrainei, iar Chisinaul nu are o foaie de parcurs in baza careia sa se mearga spre reintregirea plenara a raioanelor de est ale Republicii Moldova”, a declarat Oazu Nantoi. Formatul 5+2 include Chisinaul si Tiraspolul ca parti implicate in conflict, Rusia, Ucraina si OSCE ca mediatori, si Uniunea Europeana si Statele Unite ca observatori.

Share our work
R. Moldova cere retragerea depozitelor de munitii ale Federatiei Ruse

R. Moldova cere retragerea depozitelor de munitii ale Federatiei Ruse

militari rusiiRepublica Moldova a cerut finalizarea procesului de retragere a depozitelor de muniţii ale Federaţiei Ruse de la Cobasna şi transformarea aranjamentului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Joi, 29 septembrie, la Viena, s-au desfăşurat lucrările celei de-a patra Conferinţe de Evaluare a Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (Tratatul FACE). Conform principiului rotaţiei, Preşedinţia Conferinţei a fost exercitată de către Republica Moldova. Delegaţia moldovenească a fost condusă de către viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov. Agenda Conferinţei a cuprins subiecte majore vizînd implementarea Tratatului FACE, inclusiv limitările privind deţinerile de armament convenţional, efectuarea inspecţiilor de verificare, schimbul de informaţii şi alte măsuri de transparenţă în domeniul militar. Un subiect-cheie al dezbaterilor l-a constituit situaţia creată ca urmare a moratoriului introdus în 2007 de către Federaţia Rusă privind implementarea Tratatului, precum şi căile de depăşire a impasului existent al regimului de control al forţelor convenţionale în Europa. În declaraţia sa, delegaţia Republicii Moldova a confirmat ataşamentul pentru obligaţiile şi angajamentele stabilite de Tratatul FACE. De asemenea, a fost reconfirmată poziţia oficială cu privire la necesitatea finalizării procesului de retragere de pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor de muniţii ale Federaţiei Ruse, stocate la Cobasna, precum şi a forţelor militare ce asigură paza acestora. În acelaşi context, a fost accentuat imperativul transformării aranjamentului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional corespunzător. Delegaţia RM a confirmat interesul şi disponibilitatea de a participa la eforturile orientate spre revitalizarea regimului de control al forţelor convenţionale în Europa în baza principiilor fundamentale ale dreptului internaţional în domeniu, în particular a principiului privind acordul statului-gazdă pentru staţionarea forţelor militare străine.

Share our work