de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Balcani, România, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele sârb Aleksandr Vucic a declarat că s-a ajuns la un acord pentru a organiza o nouă rundă de dialog sârbo-kosovar până la sfârşitul lunii iulie. Anunțul a avut loc după o nouă rundă de negocieri Belgrad-Pristina care a avut loc la Bruxelles sub egida UE.
„S-a ajuns la un acord pentru a continua dialogul până la sfârşitul lui iulie şi eu sper că acesta este un lucru important ce va putea garanta menţinerea păcii şi a stabilităţii”, a spus Vucic.
Anterior, UE și SUA au încercat să impulsioneze diferite formate de negocieri dintre Belgrad și Priștina care să vizeze și independența provinciei. Belgradul are sprijinul declarat al Federației Ruse și Chinei, membrii ai Consiliului Permanent de Securitate al ONU.
Acuzații politice
Vucic a acuzat Pristina că duce lipsă de responsabilitate şi de simţ al realităţii şi că nu doreşte să respecte acordurile pe care le-au semnat albanezii kosovari şi să discute despre o Comunitate a Municipalităţilor Sârbe.
(Membrii delegaţiei de la Pristina) „au cerut să audă, urgent şi imediat, că noi vom recunoaşte independenţa Kosovo. Faptul că sârbii vor să participe la liturghii în propriile lor biserici este ceva la care ei se referă ca fiind incidente şi provocări”, consideră Aleksandar Vucic.
El a mai spus că va discuta cu etnici sârbi din Kosovo în următoarele zile, adăugând că este „foarte speriat” după ce a văzut „câtă iresponsabilitate va trebui Belgradul să înfrunte în viitor”.
„Suntem gata să acceptăm orice zi sau dată pentru reluarea discuţiilor – aceasta este foarte important şi pentru noi nu există nimic mai important decât să asigurăm siguranţa şi securitatea locuitorilor din Kosovo-Metohia şi să respectăm tot ce a fost semnat”, a declarat Vucic.
Belgradul refuză să recunoască proclamația de independență și continuă să se refere la regiune sub numele de Kosovo și Metohia.
Potrivit preşedintelui sârb, înainte de întâlnirea din iulie cu delegaţia Pristinei, echipe tehnice vor discuta problema persoanelor dispărute.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Speranțe europene
Reprezentantul european Miroslav Lajcak a anunţat la rândul său că cele două delegaţii au acceptat să-şi continue discuţiile, notând că reuniunea „nu a fost uşoară, dar e important că a avut loc” şi că a fost prima întâlnire cu Albin Kurti ca nou şef al executivului din Kosovo.
„Cei doi lideri au avut un schimb foarte deschis şi franc cu privire la ce se aşteaptă fiecare de la acest dialog, iar procesul va continua”, a rezumat Lajcak.
La rândul său, noul premier kosovar a deplâns în declaraţii pentru media din Kosovo respingerea propunerilor sale de către liderul sârb, adăugând că din partea delegaţiei kosovare „reuniunea a fost constructivă”.
Reuniunea a fost „foarte dură”, a confirmat pentru media unul dintre participanţi, menţionând că totuşi faptul că cele două părţi au acceptat să continue procesul este în sine un lucru pozitiv.
Falanga Vetëvendosje
Întâlnirea a fost prima de la victoria lui Albin Kurti la alegerile legislative kosovate din februarie. Premierul, membru al mişcării de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat să adopte o nouă abordare în discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare în albaneză) este cunoscută pentru tacticile radicale folosite pentru obținerea recunoașterii independenței Republicii Kosovo.
VV a organizat periodic proteste masive față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republcii Kosovo.
Guvern paralel
Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la peste 20 de ani de la separarea lor prin război. Cea mai recentă întrevedere între liderii celor două ţări datează din iulie 2020.
Belgradul refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată în 2008. Serbia poartă un război permanent împotriva recunoașterii internaționale a Republicii Kosovo. Aproximativ 15 state și-au retras recunoașterea diplomatică, majoritatea din Africa, zona Caraibelor și Pacific.
5 state UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Spania, România și Slovacia. În pofida acestei situații UE și SUA sprijină orice formă de negocieri între Belgrad și Priștina care ar putea duce la independența regiunii.
Acordul semnat în 2013 prevederea crearea unei asociaţii de 10 municipalităţi unde sârbii sunt majoritari în Kosovo. Majoritatea etnicilor sârbi este concentrată în nordul Kosovo. Acordul a rămas blocat din cauza neînțelegerilor dintre Belgrad şi Pristina privind competenţelor lor.
Belgradul este acuzat că subminează statalitatea kosovară prin menținerea unui sistem guvernamental paralel. (K.P.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Balcani, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Aderarea la UE, obiectiv strategic pentru Priștina
Parlamentul din Kosovo a ratificat, miercuri, acordul privind linia de demarcaţie cu Muntenegru, în ciuda folosirii gazelor lacrimogene de către membri ai opoziţiei care au încercat să blocheze această decizie, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Documentul a fost aprobat cu 80 de voturi pentru şi 11 împotrivă, în condiţiile în care erau necesare cel puţin 80 de voturi pentru a trece iniţiativa.
Rezolvarea disputei privind graniţa cu Muntenegru reprezintă o cerinţă fundamentală pentru Kosovo din partea Uniunii Europene în vederea obţinerii dreptului la călătorii fără viză în statele membre.
Proteste dure
Partidul de opoziţie Vetevendosje a protestat vehement împotriva acestei decizii şi susţine că, în urma votului, Kosovo a pierdut o parte din teritoriu. Parlamentarii din opoziție au lansat mai multe grenade lacrimogene pentru a împiedica desfășurarea lucrărilor Parlamentului kosovar, o tactică frecvent folosită de aceștia. Majoritatea experţilor internaţionali au respins însă această ipoteză, care este susținută dur de mediile naționaliste de la Priștina.
Înţelegerea privind linia de demarcaţie a fost ratificată de către Parlamentul muntenegrean încă din 2015, dar încercările anterioare de adoptare a acordului în Kosovo au generat proteste de stradă şi chiar altercaţii în Parlament.
Satisfacție europeană
Comisia Europeană a salutat ratificarea acordului privind linia de demarcaţie între Kosovo şi Muntenegru, prin intermediul unui comunicat comun semnat de către Federica Mogherini (Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate), Dimitris Avramopoulos (comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie) şi Johannes Hahn (comisarul european pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere).
„Ratificarea acordului de demarcare a frontierei cu Muntenegru de către Adunarea din Kosovo reprezintă o adevărată realizare, un progres binevenit şi concret, în spiritul relaţiilor de bună vecinătate şi a noii strategii a Comisiei pentru Balcanii de Vest. Ratificarea reprezintă, de asemenea, îndeplinirea unuia dintre criteriile-cheie pentru liberalizarea vizelor în Kosovo. După cum a declarat preşedintele Juncker în timpul recentei sale vizite în Kosovo, acesta este un pas crucial spre liberalizarea vizelor, care va aduce beneficii în primul rând populaţiei. În 2016, Comisia Europeană a propus Consiliului UE şi Parlamentului European să elimine vizele pentru cetăţenii kosovari, înţelegând că Kosovo va ratifica acordul de demarcaţie a frontierei cu Muntenegru şi va intensifica lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei. Evaluarea situaţiei privind lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei continuă, în lumina celor mai recente informaţii furnizate de autorităţile din Kosovo”, se arată într-un document al instituţiei europene.
UE, obiectiv balcanic
Muntenegru şi Kosovo au făcut demersuri pentru a iniţia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Kosovo, fostă provincie sârbă, şi-a declarat independenţa în anul 2008 şi a fost recunoscută de peste o sută de state, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE, cu excepția notabilă a Spaniei, României, Greciei, Slovaciei, etc.. Serbia s-a opus independenţei Kosovo, însă a instaurat mecanisme de dialog cu Priştina pentru a rezolva disputa.
Alte state balcanice (Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia) au obţinut deja accesul fără viză în spaţiul UE. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 22, 2014 | Balcani, Minoritați, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vetëvendosje, nemultumita de politica coloniala promovata de SUA si UE
Liderii partidului radical Vetëvendosje, de opozitie, au amenintat cu organizarea unor manifestatii masive de protest fata de recentul acord intre principalele două partide kosovare, cel al premierului în exercițiu Hashim Thaci (Partidul Democratic din Kosovo) și Liga Democratica din Kosovo, condus de Isa Mustafa, privind infiintarea unei noi coalitii guvernamentale, care să permită încheierea celei mai grave crize politice din Kosovo de la declararea independenței față de Serbia în 2008. Conform lui Albin Kurti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, sute de mii de cetateni kosovari sunt gata sa protesteze fata de noua coalitie, liderul politic kosovar acuzand diplomatii din SUA si statele UE de faptul ca trateaza Kosovo ca „o colonie”.
Amenintarile lui Albin Kurti au provocat iritarea liderilor PDK si LDK, precum si a diplomatilor occidentali, care au solicitat serviciilor de securitate kosovare sa previna orice actiuni care ar putea duce la izbucnirea unui razboi civil.
Coalitie strategica
Reamintim ca Hashim Thaci și Isa Mustafa, ambii fiind acuzati de fapte de coruptie de o parte a opozitiei, ong-urilor si mass-media locala, au convenit asupra principiului creării unei coaliții între partidele lor care ar putea „permite crearea de instituții ale Republicii Kosovo”, a declarat președinta Republicii Kosovo, Atifetet Jahjaga, într-un comunicat citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comunicatul a fost publicat după o întrevedere între Thaci și Mustafa organizată recent în prezența președintei Jahjaga și a ambasadoarei SUA în Kosovo, Tracey Ann Jacobson. În document nu se precizează dacă premierul în exercițiu, care se află la putere în Kosovo din 2008, îi va ceda postul lui Isa Mustafa. Cu toate acestea formațiunea LDK condusă de Mustafa a precizat într-un alt comunicat că acesta va fi candidatul pentru funcția de șef al guvernului.
Reamintim ca PDK, cu 37 de deputați, și LDK, cu 30 de deputați, dispun împreună de o majoritate fragila în Parlamentul de la Pristina, care are 120 de membrii, din care 10 sunt rezervate minoritatii sarbe, iar 10 altor minoritati nationale din fosta regiune iugoslava, precum cea turca, bosniaca, etc.
Data limita
Conform surselor politice de la Pristina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, deputatii kosovari urmează să se reunească în curând pentru alegerea președintelui Parlamentului, un prim pas spre crearea de instituții ale țării, majoritatea liderilor politici ai partidelor ce vor forma coalitia dorind ca noile autoritati sa fie investite pana in data de 28 noiembrie, considerata sarbatoare nationala in Kosovo.
Cele șase luni de criză politică fără precedent sunt rezultatul, conform opiniei expertilor in drept constitutional, unor prevederi inexacte din constitutia Republicii Kosovo. Aceasta prevede că partidul care a câștigat alegerile legislative poate desemna un candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului. Cu toate acestea, nu este menționat niciun termen, nici numărul de încercări, și, mai ales, constituția nu prevedea posibilitatea ca opoziția, chiar dacă aceasta dispune de majoritate ca în cazul actual, să propună un candidat. Fără alegerea unui președinte al Parlamentului, procesul de formare a guvernului și a altor instituții este blocat.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, i s-a cerut sa respinga numirea colonelului roman de jandarmerie Marian Petre in fruntea Departamentului Special de Politie EULEX din Kosovo. Initiativa apartine unei organizatii extremiste kosovare – Vetëvendosje – care acuza guvernul roman ca musamalizeaza uciderea a doi manifestanti albanezi de catre jandarmii romani, in 2007. Cu toate acestea, merita mentionat ca Romania, in ciuda presiunilor internationale, nu recunoaste independenta Kosovo. In timpul manifestatiilor din februarie 2007, s-au inregistrat zeci de raniti, dar si doi morti, din partea protestatarilor albanezi. De asemenea, doi jandarmi romani au fost raniti, dupa ce au fost atacati cu pietre. 72 de persoane au fost usor ranite in timpul manifestatiei, dintre care 25 au avut nevoie de ingrijiri medicale, scria in februarie 2007 presa internationala. In timpul manifestiei care a durat peste trei ore, participantii au cerut independenta provinciei Kosovo fara negocieri cu Serbia, atacand planul mediatorului ONU, Martti Ahtisaari privind noul statut al provinciei sarbe administrate de ONU. De asemenea, in urma violentelor inregistrate, seful politiei Natiunilor Unite din Kosovo, britanicul Stephen Curtis, a fost demis de administratorul ONU al provinciei. Lui Curtis i s-a cerut de catre administratorul ONU, Joachim Rueckner, „sa paraseasca postul, cu efect imediat”, deoarece el ar purta „responsabilitatea politica” pentru faptele tuturor celor 1.800 de jandarmi si politisti internationali aflati in subordinea lui. Liderii locali albanezi i-au acuzat pe jandarmii romani de folosirea unei „forte excesive” contra manifestantilor. Autopsia ar fi demonstrat ca cei doi protestatari albanezi au fost ucisi de gloantele de cauciuc trase de dispozitivul de forte de ordine care a intervenit impotriva celor 4.000 de manifestanti. Potrivit presei internationale, care a citat surse kosovare, gloantele au fost trase dinspre contingentul de 97 de jandarmi romani care au intervenit. Prin intermediul scrisorii adresate lui Catherine Ashton, in care statul roman este atacat si denigrat, organizatia Vetëvendosje reitereaza faptul ca misiunea EULEX este considerata o piedica in obtinerea independentei depline, iar misiunea sa este considerata drept antidemocratica.
Romania nu recunoaste Kosovo
Romania nu recunoaste Kosovo ca stat, considerand ca acest teritoriu este parte integranta a Serbiei, de-a lungul timpului MAE de la Bucuresti exprimandu-si speranţa în reluarea dialogului dintre Belgrad şi Priştina în vederea identificării unei soluţii care să corespundă intereselor ambelor părţi şi care să vizeze stabilitatea şi perspectiva europeană a regiunii. Pana in acest moment, doar 74 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia, Honduras, Kiribati, Tuvalu, Qatar si Guineea Bissau.
Numirea colonelului Petre, reusita a MAI si MAE
Colonelul Marian Petre a obtinut postul de sef al Departamentului de Politie speciala in cadrul misiunii EULEX Kosovo, in urma selectiei realizate la nivelul Capacitatii de Planificare si Conducere a misiunilor civile UE, unitate din structura Serviciului European de Actiune Externa. Aceasta reprezinta cea mai inalta pozitie in organigrama EULEX Kosovo pe dimensiunea de planificare a activitatilor de politie. Reusita este rezultatul demersurilor conjugate ale institutiilor romanesti cu atributii in domeniu, ceea ce a inclus o coordonare eficienta intre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Afacerilor Externe, anunta cele doua ministere. Colonelul Marian Petre provine din randurile Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane. Dupa absolvirea Scolii Militare de Ofiteri a Ministerului de Interne, colonelul Marian Petre a ocupat functii de ofiter de stat major, instructor militar si comandant de subunitati pana la functia de Comandant al Centrului de Perfectionare a Pregatirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri. Licentiat in stiinte juridice, ofiterul si-a perfectionat cariera, urmand cursurile Academiei de Inalte Studii Militare, precum si cursuri postuniversitare in domeniul psihopedagogic si drept international umanitar. In plan international, a absolvit numeroase cursuri de specialitate in domeniul ordinii publice, precum si cu privire la misiuni de mentinere a pacii. De asemenea, ofiterul a participat, in calitate de expert, reprezentand Ministerul Administratiei si Internelor, la Grupul de Lucru care a elaborat Doctrina ONU de intrebuintare a Unitatilor de Politie Formate (FPU). Ca urmare a expertizei si experientei puse la dispozitia Jandarmeriei Romane, colonelul Marian Petre a indeplinit functia de comandant al Detasamentului Misiuni Internationale in teatrul de operatii Kosovo, sub mandatul EULEX din anul 2010, avand sub comanda sa 115 jandarmi.
