Valea Timocului, teatru al razboiului identitar dintre Bucuresti si Belgrad

Valea Timocului, teatru al razboiului identitar dintre Bucuresti si Belgrad

Razboiul identitar din Valea Timocului ameninta relatiile bilaterale romano-sarbe

Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul acestora, Drăgan Demici, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru agentia de presa “Agerpres”, că decizia respectivă este rezultatul nemulţumirilor minoritarilor români faţă de hotărârea CNMV de a standardiza aşa-numita limbă vlahă.
„Noi nu putem să fim de acord cu inepţiile unor cercuri ostile românismului. Limba vlahă a fost inventată pentru a diviza puternica comunitate a românilor, formată din peste 300.000 de români, şi pentru a falsifica istoria românilor din dreapta Dunării”, a mai afirmat Demici. Potrivit declaraţiilor sale, în Serbia de nord-est românii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de vlahi, iar limba vorbită de ei, lingvistic vorbind, este un grai românesc, aşa cum în România se întâlnesc în diferite regiuni cele oltenesc, bănăţean, moldovenesc, ardelenesc, etc. „Nimeni nu este împotrivă să se numească român sau vlah. Dar nu putem accepta interesul autorităţilor pentru recrearea unui alfabet chirilic, pentru promovarea tezei că vlahii nu sunt români, ci sârbi vlahizaţi”, a fost de părere Demici.

Tratat ignorat

Semnarea la sfârşitul lunii februarie, la Bruxelles, a Protocolului din România şi Serbia, prin care ultima s-a angajat să garanteze drepturi minoritarilor români, nu a influenţat cu nimic poziţia cercurilor anti-româneşti, acestea continuând să creeze animozităţi în relaţiile dintre români şi vlahi, ele fiind adâncite de liderii celor două grupuri. „Acesta este motivul pentru care noi suntem revoltaţi şi am hotărât să protestăm prin absenţa de la şedinţele CMNV. Iniţial, în urma alegerilor din 2009, am fost şapte membri, acum mai suntem doar patru. Restul au fost determinaţi, prin şantaj sau presiune, să-şi schimbe opţiunea şi să treacă în tabăra celor care resping originea română a populaţiei din Timoc, Morava şi sudul-Dunării”, a explicat Demici.

Provocare prezidentiala

Boris Tadic, preşedintele Serbiei, continuă să susţină că românii din Valea Timocului nu au motive să fie nemulţumiţi. „Membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertatăţile unei minorităţi naţionale în Serbia!”, se arată în acordul semnat recent de presedintele sarb Tadici cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe.
Gestul României de a nu se opune aderării Serbiei la Uniunea Europeană, după ce Belgradul a semnat un protocol în care a promis că va respecta drepturile minorităţii româneşti, nu a fost apreciat de preşesintele sârb Boris Tadic. La scurt timp după ce s-a întors „victorios” de la Bruxelles, Tadic a revenit la vechile sale declaraţii provocatoare la adresa românilor din Valea Timocului.
În cursul săptămânii trecute, Tadic a convocat la discuţii membrii conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV), entitate de stat controlată de partidele aflate la guvernare. În ciuda faptului că minorităţii româneşti de pe Valea Timocului i s-a refuzat sistematic accesul la învăţământ şi la religie în limba maternă, preşedintele Serbiei a semnat cu liderii Consiliului un acord comun, în care se specifică faptul că „că membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale în Serbia, garantate de Constituţie”. Asta după ce Serbia a obţinut acordul de asociere cu UE, în urma semnării tratatului bilateral cu România, privind promisiunea fermă de a respecta drepturile comunităţii româneşti.

Recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic

La şedinţă au participat, printre alţii, preşedintele CNMV Radiša Dragojević şi vicepreşedinţii Miletic Mihajlovic şi Dragi Damjanovic, toţi membri ai Partidului Socialist, din coaliţia de guvernare. Semnarea acordului nu a fost singurul moment penibil al întâlnirii dintre Boris Tadic şi conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, relateaza mass-media de la Bucuresti. Reprezentanţi ai unei minorităţi pe care nu o reprezintă (cei mai mulţi dintre ei nu sunt de etnie română sau vlahă după teoria sârbească a originii populaţiei din Valea Timocului), liderii Consiliului nu au scăpat prilejul de a-şi complimenta conducătorul.
Potrivit postului de radio sarb B92, aceştia „şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE şi de recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic care a avut o poziţie fermă faţă de respectarea libertăţilor şi a drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Constituţia Serbiei şi a instrumentelor internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale”. Mass-media sarba mai notează că Boris Tadic şi conducerea Consiliului au concluzionat că „este necesar să se promoveze şi să se încurajeze în continuare dezvoltarea economică a Serbiei de Răsărit”.

Limba vlaha, arma strategica

Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al „limbii moldoveneşti”, autorităţile sârbe au inventat „limba vlahă”, adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe”.
„Părinţii” alfabetului sunt Sinisa Celojevic, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia culturala Gergina, acuzata ca fiind o fateta a serviciilor de securitate sarbe. Potrivit cotidianului sârbesc „Politika”, autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).

Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă

Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc. „Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română” , a declarat, tranşant, pentru „Politika”, Sinisa Celojevic.
Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia. Mass-media de la Bucuresti mentioneaza ca forurile ştiinţifice/academice de la Belgrad au refuzat să se implice în această falsă construcţie.

Consiliu nereprezentativ

Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza „limba vlahă”, considerate drept o tentativă de asimilare. „Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc”, a declarat Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, citat de cotidianul roman “Adevarul”.
Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni. Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari. Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.

Standardizare cu forţa

„Standardizarea” limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV. Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.
De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia. Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, arata sursele locale, citate de mass-media de la Bucuresti.
În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această „ciudăţenie”, vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti, arata mass-media romana. „Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah”, a declarat Mihailovic.

Share our work
Serbia isi va alege parlamentari pe 6 mai

Serbia isi va alege parlamentari pe 6 mai

Liderul de la Belgrad Boris Tadic a stabilit, marti, data alegerilor legislative pentru 6 mai, transmite agentia Tanjug. Potrivit sondajelor de opinie, Partidul Democrat al lui Tadic, care guverneaza intr-o alianta cu cateva formatiuni mici, ramane in urma Partidul Progresiv Sarb al conservatorului Tomislav Nikolic. Cel mai probabil insa niciunul dintre aceste partide nu va reusi sa obtina o majoritate parlamentara absoluta pentru a guverna singur. Agentia Reuters comenteaza ca exista speculatii ca, dupa ani de rivalitate, cele doua partide ar putea sa-si uneasca eforturile si sa guverneze impreuna pentru a accelera reformele necesare pentru integrarea europeana a acestei tari. Serbia a primit recent statutul de tara candidata de aderare la UE, asta dupa ce Romania a conditionat semnatura sa de respectarea drepturilor romanilor din Valea Timocului (estul Serbiei).

Share our work
Romania creaza un mecanism de monitorizare a drepturilor romanilor din Valea Timocului (Serbia)

Romania creaza un mecanism de monitorizare a drepturilor romanilor din Valea Timocului (Serbia)

Seful Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, va conduce un mecanism de monitorizare a romanilor din afara granitelor. Anuntul a fost facut de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, la finalul audierilor in comisiile parlamentare de resort. „Vom avea un sistem de monitorizare mai bine pus la punct la nivelul Executivului in ceea ce priveste romanii din afara granitelor. L-am rugat – la nivel institutional, evident – pe domnul Tomac sa conduca acest mecanism de monitorizare, pe care il vom pune la punct”, a spus Diaconescu. Ministrul a precizat, raspunzand unei intrebari despre o eventuala suprapunere a acestui sistem cu lucrarile comisiei mixte romano-sarbe ca, prin natura sa, „comisia mixta romano-sarba este o institutie politica ce stabileste standardele si criteriile agreate de ambele parti din punct de vedere politic”. „Dar in acest moment ne intereseaza ceva mai in detaliu felul in care, tehnic, cadrul juridic existent in Serbia si nu numai, si in alte state care incearca sa se apropie de UE, functioneaza si este aplicat la nivelul comunitatilor. Pentru acest lucru este nevoie de o formula si institutionalizata, dar care sa aiba si capacitatea de a actiona zilnic practic in relatia cu partenerii nostri”, a spus Diaconescu.

Export de expertiza pentru minoritati

La randul sau, Eugen Tomac, prezent la audieri, a spus ca a avut mai multe vizite in ultima perioada in Serbia si in alte state si ca isi propune sa transfere „experienta romaneasca in relatia cu minoritatile nationale si catre alte state care simt nevoia de a primi mai multa expertiza pe acest domeniu”. El a spus ca va avea intrevederi cu partenerii sarbi, insa a adaugat ca nu a fost stabilita inca o data. „Vom avea o serie de intruniri cu partenerii nostri (…) unde vom stabili un calendar foarte exact in ceea ce priveste indeplinirea acestor angajamente pe care partea sarba si le-a asumat prin protocolul bilateral. Ne dorim ca in Valea Timocului romanii sa aiba la educatie in limba materna, Episcopia Romana sa aiba jurisdictie pe intreg teritoriul Serbiei. Prima intalnire o vom stabili in perioada urmatoare”, a spus Tomac. „Comunitatea romaneasca din Serbia e divizata in doua, intre romani si vlahi. Avem situatii similare si in alte state si vrem ca minoritarii nostri, indiferent unde locuiesc, sa fie tratati in mod egal, astfel incat drepturile si libertatile fundamentale sa le fie garantate”, a mai spus Tomac.

Share our work
Belgradul inmoaie tonul pe problema etnicilor romani din Timoc si este gata de discutii

Belgradul inmoaie tonul pe problema etnicilor romani din Timoc si este gata de discutii

Basescu Valea Timocului Serbia g643

Dupa presiuni constante si declaratii ale mai multor politicieni romani potrivit carora Serbia nu va adera la UE din cauza opozitiei Romaniei pe problema lipsei drepturilor romanilor din Valea Timocului, Serbia incepe sa-si nuanteze pozitia rigida in aceasta chestiune. Serbia intelege pozitia partii romane, a fost constienta mereu de dificultatile existente pentru obtinerea statutului de candidat la UE si este dispusa sa discute cu toti actorii implicati, a declarat marti, la Bruxelles, presedintele sarb Boris Tadic, referitor la discutiile din Consiliul Afaceri Generale (CAG) privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Tadic a confirmat ca pana in prezent in CAG nu s-a ajuns la un acord asupra acordarii Serbiei a statutului de candidat la Uniunea Europeana, dar si-a manifestat speranta ca pana la finalul reuniunii de marti sa se ajunga la o intelegere. ”Noi ne asteptam la obstacole, dar nu renuntam si suntem dispusi sa discutam cu toti actorii”, a afirmat sefului statului sarb. ”Ii intelegem pe prietenii romani, este vorba de drepturile omului si noi mereu am luat in considerare pozitiile tuturor in aceasta chestiune”, a afirmat Tadic, referitor la informatiile potrivit carora partea romana a solicitat garantii privind respectarea drepturilor minoritatii romane in Serbia. in opinia sa, chestiunea vlahilor este una regionala, nu doar a Serbiei, in conditiile in care vlahi traiesc si in Grecia, Albania, Croatia sau Macedonia, si in acest context este nevoie de discutii la nivel regional. Boris Tadic a sustinut ca standardele drepturilor minoritatilor in Serbia sunt ridicate si ca exista legi care protejeaza accesul acestora la sistemele de educatie, la cultura etc. ”Nu sunt sigur ca exista multe state in UE cu standarde atat de ridicate ca in Serbia privind drepturile minoritatilor. (…) Am discutat de mai multe ori acest dosar cu presedintele Traian Basescu. Suntem prieteni istorici cu Romania, ne sustinem reciproc in problemele de interes comun. Romanii au si o vorba care spune ca au doi prieteni: sarbii si Marea Neagra”, a adaugat presedintele sarb. in cazul in care la reuniunea CAG de marti se va ajunge la un acord, oficializarea statutului Serbiei de candidat la aderarea la UE ar urma sa aiba loc vineri, in a doua zi a Consiliului European de primavara.

Atentionari de la Bucuresti

Autoritatile de la Bucuresti au reiterat saptamna trecuta ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac.

Share our work
Romania atentioneaza Serbia ca drumul spre UE trece prin „curtea” romanilor timoceni

Romania atentioneaza Serbia ca drumul spre UE trece prin „curtea” romanilor timoceni

basescu-kladovo gr5Autoritatile de la Bucuresti au reiterat ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac. El a mai spus ca Romania este un model pentru aceasta zona a Europei in materie de drepturi pentru cele 20 de minoritati care traiesc pe teritoriu ei. „Nu au motive temeinice de a se teme ca minoritatea romana poate crea anumite probleme in interiorul Serbiei. Ei sunt o comunitate compacta, extrem de loiala statului sarb, si, din acest punct de vedere, prioritate pentru noi ramane ca romanii din aceasta zona, din Valea Timocului, sa se poata bucura in cel mai scurt timp de scoala in limba romana, sa fie recunoscuta jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Romane din Serbia, inclusiv in aceasta zona, pentru ca in momentul de fata decat romanii din Banatul sarbesc se pot bucura de slujbe in limba romana. Sa se poata bucura de institutii media in limba romana, pe care noi dorim sa le sustinem si, impreuna cu statul sarb, sa le dezvoltam, pentru ca minoritatea noastra sa se poata bucura si comunica in limba materna. Sunt obiective precise. Vom insista, in continuare, astfel incat romanii din aceasta zona sa-si poata recupera demnitatea de care au nevoie”, a mai spus oficialul roman. Postul sarbesc de radio B92 a comentat, joi, ca oficialii de la Belgrad au primit pe diverse canale vestea opozitiei Romaniei in calea drumul spre UE al Serbiei chiar inaintea ca acestia sa se intalneasca cu cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle. „Romanii au anuntat ca vor bloca candidatura din cauza problemei (etnicilor) vlahi. Acest lucru arunca o umbra asupra negocierilor si asa dificile cu (ministrul german de Externe Guido) Westerwelle”, au declarat surse citate de cotidian, potrivit B92.

Share our work