de Razvan Iorga | ian. 29, 2013 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parintele Bojan-Alexandrovici din Malainita impreuna cu romani timoceni
Etnicii romani din Valea Timocului (Serbia) si-au probleme in fata oficialilor europeni, cele mai multe cereri fiind intocmite in vederea asigurarii invatamantului in limba materna pe care autoritatile de la Belgrad refuzat sistematic sa il ofere. inaltul Comisar pentru minoritatile nationale al OSCE, Knut Vollebaek, s-a intalnit, marti, la Baile Brestovat cu lideri ai romanilor din din Serbia, prilej cu care s-a informat asupra modului in care autoritatile sarbe au rezolvat problemele ridicate de acestia la forurile europene in vederea pastrarii identitatii nationale. Presedintele Asociatiei pentru cultura si traditia romanilor Dunarea din Cladova, Tihan Matasarevici, a solicitat sprijin inaltului demnitar al OSCE pentru oficializarea invatamantului in limba romana in localitatile romanesti din nord-estul Serbiei, a carui organizare continua sa fie tergiversata de guvernanti, desi acestia ‘formal au aprobat cursuri in limba materna a celor peste 300.000 de romani din zonele istorice Timoc, Morava si sudul Dunarii’. „Am prezentat domnului Vollebaek situatia cererilor inaintate de parintii copiilor pentru formarea claselor primare in scolile din trei sate. Din pacate, decizia de acceptare a venit dupa inceperea anului de invatamant. si in afara de aceasta, a lasat la latitudinea directorilor de scoli sarbesti sa infiinteze sau nu clase romanesti”, a precizat Matasarevici. in context, liderul romanilor a mai aratat ca autoritatile centrale ar fi trebuit sa asigure si infrastructura, „ intrucat nu se pot desfasura cursuri in limba romana daca nu exista cadre didactice, programe scolare si manuale”’. La randul sau, Iasmina Glisici, vicepresedinte al Asociatiei Initiativa culturala a rumanilor din Serbia de rasarit, a fost de parere ca organismele internationale trebuie sa se implice activ pentru ca minoritatea romaneasca sa se afirme si sa-si conserve traditiile culturale si obiceiurile stravechi. „Este nevoie sa fim monitorizati in continuare si sa nu mai suportam agresivul proces de asimilare si alte abuzuri savarsite de autoritaii.
Vulnerabilitati identificate
Knut Vollebaek a inventariat „vulnerabilele chestiuni timocene” si, in discutia purtata cu fiecare din lideri romani, a lasat sa se inteleaga ca va solicita guvernului de la Belgrad un punct de vedere privind comunitatea romaneasca din nord-estul Serbiei. in cursul dupa amiezii de marti, Knut Vollebaek se va deplasa in orasul Bor unde are intrevederi cu reprezentantii Partia Democrat a Rumanilor din Serbia, ai Asociatiei „Parintii care doresc ca copiii lor sa invete la scoala romaneasca – Sandu Timoc”, ai Asociatiei studentilor timoceni din Craiova, ai Asociatiei „Ariadne Filum” si ai Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Romane – „Dacia Ripensis”. Programul inaltului comisar pentru minoritatile nationale al OSCE nu a cuprins, spre regretul multor etnici romani, discutii si cu liderii Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia si ai Initiativei culturale Brestovat, entitati culturale care actioneaza continuu pentru apararea si protejarea identitatii nationale a romanilor din regiunile istorice Timoc, Morava si sudul Dunarii.
de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania a convenit cu autoritatile de la Belgrad o serie de masuri pentru imbunatatirea drepturilor etnicilor romani din regiunea Vaii Timocului din Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si Sladjana Prica, adjunctul sefului diplomatiei de la Belgrad, au identificat la Haga, in prezenta inaltului Comisar OSCE pentru Minoritati, „o serie de pasi practici” de urmat de partea sarba pentru rezolvarea problemelor minoritatii romane din Timoc. Aurescu a subliniat, in runda de discutii desfasurata luni si marti, la Haga, cu participarea comisarului OSCE Knut Vollebaek, „necesitatea unor progrese vizibile in ce priveste asigurarea de catre partea sarba a crearii de clase cu predare in limba romana, a accesului la mass-media in limba romana si a exercitarii libertatii religioase in limba romana pentru romanii din Valea Timocului”, informeaza MAE intr-un comunicat remis presei. „in discutiile cu delegatia sarba, cu participarea activa a inaltului Comisar OSCE, au fost identificate o serie de pasi practici care ar putea fi parcursi de partea sarba pentru imbunatatirea accesului minoritatii romane din Timoc la educatie, mass media si serviciul religios in limba materna”, precizeaza comunicatul MAE.
Conservarea limbii romane prin acces la educatie si mass-media
Oficialul MAE a reiterat si disponibilitatea partii romane de implicare „in rezolvarea unor solicitari concrete ale romanilor din Serbia, respectiv pentru sprijinirea procesului de predare in limba romana, furnizarea manualelor in limba romana, crearea unor programe de formare continua pentru profesorii si jurnalistii romani, precum si sustinerea tehnica de catre partea romana a retransmisiei programelor radio-tv din Romania in Valea Timocului”. De asemenea, Aurescu insistat pentru organizarea periodica a unor intalniri in acelasi format, in vederea asigurarii aplicarii concrete si depline a Protocolului din 1 martie 2012 si a exprimat multumirile sale pentru implicarea lui Knut Vollebaek in acest proces. Oficialul roman a reiterat convingerea ca „noul statut al Serbiei in relatia cu UE, de tara candidata, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru indeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv in ce priveste situatia minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei, ca parte integranta importanta a criteriilor politice de la Copenhaga”.
Bucurestiul cere neamestec in auto-identificarea romanilor
Secretarul de stat in MAE a subliniat si interesul Romaniei pentru implementarea tuturor prevederilor Protocolului semnat la 1 martie 2012 la Bruxelles, „document asumat de ambele state si care are prevederi concrete si cuantificabile vizand imbunatatirea situatiei persoanelor apartinand minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei, indiferent de denumire, cu respectarea principiului, acceptat de ambele state, al neinterventiei autoritatilor in procesul de auto-identificare libera a minoritatilor”, mai evidentiaza comunicatul MAE. Saptamana trecuta, premierul sarb Ivica Dacic declara, dupa o intalnire cu omologul sau roman, ca problemele dintre Romania si Serbia trebuie abordate pragmatic, deoarece multe intalniri bilaterale anterioare au fost prietenesti, dar au avut ca finalitate obiectiile ridicate de Romania atunci cand s-a discutat despre statutul de candidat al Serbiei la UE. „Datoria noastra, ca premieri, este sa inlaturam toate problemele care ar putea sa afecteze relatiile bune dintre cele doua tari. Consider ca ar trebui sa adoptam pragmatic toate problemele care exista intre cele doua tari. Am participat personal la multe intalniri dintre Romania si Serbia, care au fost prietenesti si care in final au rezultat cu obiectiunile pe care Romania le-a ridicat atunci cand a fost vorba despre acordarea statutului de candidat Serbiei. Ca atare, consider ca toate problemele care exista trebuie abordate deschis, trebuie solutionate pentru ca in relatiile dintre noi sa nu existe nimic ce ar putea afecta aceste relatii”, spunea premierul sarb.
Angajamente asumate
La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de catre Reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, care a avut loc la 20 mai 2011.
Documentul a fost semnat in marja Consiliului European care a decis acordarea pentru R. Serbia a statutului de candidat la integrarea in UE. Cu acest prilej tara noastra a prezentat o Declaratie prin care a subliniat necesitatea obtinerii unor rezultate concrete si rapide privind statutul minoritatilor din cele doua tari, cat si implicarea Comisiei si a inaltului Reprezentant al OSCE pentru minoritatile nationale, in monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protectiei minoritatilor in conformitate cu standardele Uniunii Europene.
de Anatol Terzi | iul. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Protopopul Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est, Boian Alexandrovici, ctitorul primului lăcaş de cult românesc din Timoc, la Malainiţa, după 170 de ani de sete duhovnicească, a sfinţit, duminică, alături de un sobor de preoţi, un paraclis în satul Bobova, comuna Svilainăţ.
În noul sfânt altar, amenajat într-o casă dăruită BOR de către un credincios român, se vor oficia liturghiile, botezurile, cununiile şi slujbele de înmormântare ale românilor din această parohie şi împrejurimi. În context, părintele Alexandrovici a mai arătat că diaconul Sarian Raicovici a fost învrednicit cu slujirea sfântului altar din Bobova. La ceremonia de sfinţire a paraclisului din Bobova au participat zeci de români şi lideri ai unor entităţi culturale româneşti care acţionează, în zonă, pentru renaşterea naţională şi păstrarea identităţii românilor care trăiesc în regiunile istorice din Timoc, Morava şi sudul Dunării.
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale.
În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, făra suportul autoritatilor sârbe. Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.
de Razvan Iorga | apr. 24, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu l-a primit, marti, la Palatul Cotroceni, pe inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Knut Vollebaek, prilej cu care seful statului roman i-a multumit pentru interesul aratat fata de situatia minoritatii romane de pe teritoriul sarb, exprimandu-si speranta ca Protocolul dintre Romania si Serbia va fi implementat. „Multumesc ca ne-ati vizitat si ca discutati problemele minoritatilor din jurul Romaniei si din Romania. Va multumesc foarte mult pentru interesul dumneavoastra cu privire la situatia minoritatii romane din Serbia, care pare sa fie cel mai fierbinte subiect in acest moment intre Romania si Serbia. Cu siguranta vom gasi solutii, in acelasi timp intelegem pe deplin campania care se desfasoara (in Serbia – n.r.). Avem un Protocol care a fost semnat acum doua luni la Bruxelles si speram ca el va fi implementat”, a declarat Basescu, in debutul intrevederii cu Knut Vollebaek. Pe 2 martie, reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la Uniunea Europeana au semnat, la Bruxelles, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, fiind de altfel primul Protocol al Comisiei care trateaza pe fond problematica minoritatii celor doua state. Protocolul contine angajamente concrete in vederea protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care variaza de la reprezentarea parlamentara a minoritatilor, la autorizatiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educatie in limba materna. De asemenea, Protocolul precizeaza expres asumarea de catre Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE si criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ si protectia minoritatilor nationale. O prevedere importanta a Protocolului Comisiei se refera la recomandarea catre partea sarba de a lua masuri pentru a asigura accesul persoanelor apartinand minoritatii romane din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios in limba materna. Acest drept este mentionat in Protocol prin raportare directa si explicita la standardele europene privind drepturile omului, care prevaleaza asupra cadrului legislativ intern. Protocolul contine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale, subliniind importanta auto-identificarii libere, fara nicio interferenta, si precizand in mod expres ca autoritatile sarbe au obligatia de a aplica recomandarile formulate de Comisia Mixta, precum si prevederile Acordului din 2002, asupra intregului teritoriu al Republicii Serbia, inclusiv in Timoc.
de Viorica Grecu | mart. 20, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romanii din Valea Timocului, amenintati cu limba "vlaha" de Biserica Ortodoxa Sarba
Preotul Boian Alexandrovici, liderul ortodocsilor romani din Valea Timocului, şi-a arătat îngrijorarea, duminică, într-o declaraţie pentru AGERPRES, faţă de decizia Episcopului Bisericii Ortodoxe Sârbe (BOS) din Timoc, Iustin, de a introduce limba vlahă în slujbele şi rugăciunile care se oficiază în bisericile din regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării. “E drept, majoritatea acestor sfinte lăcaşe, zidite cu efortul comunităţilor de români, au fost naţionalizate şi introduse, după 1833, fără consultarea credincioşilor, în patrimoniul BOS. Firesc ar fi acolo să se slujească în limba moştenită din străbuni, limba română şi nu într-un dialect care cuprinde 80% cuvinte sârbeşti, iar restul sunt în graiul arhaic românesc”, a precizat Alexandrovici, citat de mass-media de la Bucuresti.
În opinia lui Boian Alexandrovici, protopop al Protopopiatului ‘Dacia Ripensis’ din Serbia de nord-est, BOS continuă să sfideze istoria şi, prin presiuni, şantaj şi diversiune, să se alăture cercurilor antiromâneşti care resping categoric identitatea românească a populaţiei majoritare din cele 158 de localităţi din acest spaţiu.
Intelegeri “sfinte”
“Episcopul sârb Iustin a făcut promisiunea, la o întâlnire cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe, cu sediul în Petrovăţ, că imediat după formarea alfabetului vlah cu litere chirilice în biserici va fi introdusă aberanta limbă vlahă. Din păcate, 80 % dintre slujitorii de altar din bisericile comunităţilor româneşti nu cunosc decât limba sârbă. Cum va fi utilizată aşa-zisă limbă vlahă, greu de înţeles”, a afirmat preotul Boian Alexandrovici. În context, el a mai arătat că episcopul sârb Iustin este autorul unui fals grosolan, el şi-a permis să înlocuiască fără nici o justificare cuvinte din rugăciunea Tatăl Nostru”, versetul “VIE ÎMPĂRĂŢIA TA” fiind înlocuit cu “SÎ VINĂ ŢARA TA”, iar în loc de “PÎINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE”, el spune “PÎNEA VEŢÎ CEA DE TOAT ZÎLELE”.
Preotul român Boian Alexandrovici, cel care a avut curajul în anul 2005 să construiască, după aproape 180 de ani, prima biserică românească în Timoc, consideră că hotărârea BOS de a dezbina şi diviza comunitatea românească, este un nou atentat la identitatea celor peste 300.000 de români din Serbia de nord-est. Cu toate acestea, el nu exclude posibilitatea ca neînţelegerile apărute între Biserica Ortodoxă Română şi BOS să fie soluţionate cât mai urgent de Comisia mixtă formată prin acordul bisericilor surori, iar clerul sârb să înceteze definitiv acţiunile de deznaţionalizare şi învrăjbire a credicioşilor, idiferent că aceştia îşi spun români, rumâni sau vlahi.
Rezistenta identitara
Asociaţia Iniţiativa Culturală Românească din localitatea Jîtcoviţa, situată la circa 15 kilometri de oraşul sârbesc Golubăţ, a început saptamana trecuta demersurile de sesizare a instituţiilor internaţionale cu privire la abuzul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe de a oficializa limba vlahă.Preşedintele respectivului ONG, Iviţa Glisici, a declarat pentru AGERPRES, preluat de mass-media de la Bucuresti, că în structura actuală a acestui forum care activează în regiunile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării se află un număr de 19 membri ai unor partide sârbeşti care sunt ostile elementului etnic românesc şi au inventat, cu sprijinul autorităţilor de la Belgrad, o limbă artificială, inexistentă până acum – limba vlahă şi minoritatea vlahă.”S-a mers pe ideea că dacă românii din dreapta Dunării îşi mai zic şi vlahi, ei nu sunt de origine latină, ci provin, teză vehiculată de câţiva ani în această parte a Serbiei, din filonul slav”, a mai precizat Glisici. În opinia lui Glisici, românii din Serbia de nord-est sunt supuşi, după semnarea, luna trecută, la Bruxelles, a Protocolului cu privire la drepturile lor legitime, la tot felul de provocări şi intimidări pentru a-i obliga să renunţe la propria identitate şi a opta pentru etnia vlahă. “O delegaţie a aşa-zişilor vlahi a fost primită la începutul lunii martie de Boris Tadici. Cu acest prilej membrii acesteia l-au convins pe preşedinte că vlahii se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale din Serbia. Dacă am admite că în Timoc ar exista o astfel de minoritate, ce se întâmplă cu cea românească, unde sunt drepturile românilor la limba maternă, la biserică, la învăţământ şi mass-media?”, a afirmat Glisici.
OSCE, ultima solutie?
Într-un memoriu pentru OSCE, Glisici a mai arătat că minoritatea românilor din Serbia are nevoie de protecţia garantată de Constituţie şi normele europene în ceea ce priveşte libera exprimare şi educaţie în limba română. “Din păcate, autorităţile statului îi sprijină pe liderii entităţilor culturale pentru a determina populaţia să renunţe la opţiunea pro-românescă. Li s-a promis acestora unităţi şcolare în limba vlahă, biserici şi publicaţii, sfidând astfel recomandările europene şi ale Bucureştiului în legătură cu necesitatea de a se acorda celor peste 300.000 de români din Serbia de nord-est acces la valorile lor culturale şi istorice, la tradiţiile şi obiceiurile moştenite din străbuni”, a spus Glisici. Potrivit sursei citate, românii din Timoc, Morava şi sudul Dunării nutresc speranţa că după alegerile locale şi parlamentare care vor avea loc în 6 mai 2012, noii reprezentanţi ai autorităţilor administrative teritoriale şi guvernamentale vor respecta cu adevărat democraţia în cele 154 de localităţi cu populaţie majoritar românească şi nu le va fi teamă că românii vor cere autonomie sau vor avea o altă pretenţie teritorială.
Protest politic
Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul acestora, Drăgan Demici, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru agentia de presa “Agerpres”, că decizia respectivă este rezultatul nemulţumirilor minoritarilor români faţă de hotărârea CNMV de a standardiza aşa-numita limbă vlahă.
“Noi nu putem să fim de acord cu inepţiile unor cercuri ostile românismului. Limba vlahă a fost inventată pentru a diviza puternica comunitate a românilor, formată din peste 300.000 de români, şi pentru a falsifica istoria românilor din dreapta Dunării”, a mai afirmat Demici. Potrivit declaraţiilor sale, în Serbia de nord-est românii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de vlahi, iar limba vorbită de ei, lingvistic vorbind, este un grai românesc, aşa cum în România se întâlnesc în diferite regiuni cele oltenesc, bănăţean, moldovenesc, ardelenesc, etc. “Nimeni nu este împotrivă să se numească român sau vlah. Dar nu putem accepta interesul autorităţilor pentru recrearea unui alfabet chirilic, pentru promovarea tezei că vlahii nu sunt români, ci sârbi vlahizaţi”, a fost de părere Demici.
Tratat ignorat
Semnarea la sfârşitul lunii februarie 2012, la Bruxelles, a Protocolului din România şi Serbia, prin care ultima s-a angajat să garanteze drepturi minoritarilor români, nu a influenţat cu nimic poziţia cercurilor anti-româneşti, acestea continuând să creeze animozităţi în relaţiile dintre români şi vlahi, ele fiind adâncite de liderii celor două grupuri. “Acesta este motivul pentru care noi suntem revoltaţi şi am hotărât să protestăm prin absenţa de la şedinţele CMNV. Iniţial, în urma alegerilor din 2009, am fost şapte membri, acum mai suntem doar patru. Restul au fost determinaţi, prin şantaj sau presiune, să-şi schimbe opţiunea şi să treacă în tabăra celor care resping originea română a populaţiei din Timoc, Morava şi sudul-Dunării”, a explicat Demici.
Provocare prezidentiala
Boris Tadic, preşedintele Serbiei, continuă să susţină că românii din Valea Timocului nu au motive să fie nemulţumiţi. “Membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertatăţile unei minorităţi naţionale în Serbia”, se arată în acordul semnat recent de presedintele sarb Tadici cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe.
Gestul României de a nu se opune aderării Serbiei la Uniunea Europeană, după ce Belgradul a semnat un protocol în care a promis că va respecta drepturile minorităţii româneşti, nu a fost apreciat de preşesintele sârb Boris Tadic. Recent, Tadic a convocat la discuţii membrii conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV), entitate de stat controlată de partidele aflate la guvernare in Serbia. În ciuda faptului că minorităţii româneşti de pe Valea Timocului i s-a refuzat sistematic accesul la învăţământ şi la religie în limba maternă, preşedintele Serbiei a semnat cu liderii Consiliului un acord comun, în care se specifică faptul că „că membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale în Serbia, garantate de Constituţie”. Asta după ce Serbia a obţinut acordul de asociere cu UE, în urma semnării tratatului bilateral cu România, privind promisiunea fermă de a respecta drepturile comunităţii româneşti.
Recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic
La şedinţă au participat, printre alţii, preşedintele CNMV Radiša Dragojević şi vicepreşedinţii Miletic Mihajlovic şi Dragi Damjanovic, toţi membri ai Partidului Socialist, din coaliţia de guvernare. Semnarea acordului nu a fost singurul moment penibil al întâlnirii dintre Boris Tadic şi conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, relateaza mass-media de la Bucuresti. Reprezentanţi ai unei minorităţi pe care nu o reprezintă (cei mai mulţi dintre ei nu sunt de etnie română sau vlahă după teoria sârbească a originii populaţiei din Valea Timocului), liderii Consiliului nu au scăpat prilejul de a-şi complimenta conducătorul.
Potrivit postului de radio sarb B92, aceştia “şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE şi de recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic care a avut o poziţie fermă faţă de respectarea libertăţilor şi a drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Constituţia Serbiei şi a instrumentelor internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale”. Mass-media sarba mai notează că Boris Tadic şi conducerea Consiliului au concluzionat că “este necesar să se promoveze şi să se încurajeze în continuare dezvoltarea economică a Serbiei de Răsărit”.
Limba vlaha, arma strategica
Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al “limbii moldoveneşti”, autorităţile sârbe au inventat “limba vlahă”, adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe”.
“Părinţii” alfabetului sunt Sinisa Celojevic, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia culturala Gergina, acuzata ca fiind o fateta a serviciilor de securitate sarbe. Potrivit cotidianului sârbesc “Politika”, autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).
Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă
Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc. “Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română” , a declarat, tranşant, pentru “Politika”, Sinisa Celojevic.
Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia. Mass-media de la Bucuresti mentioneaza ca forurile ştiinţifice/academice de la Belgrad au refuzat să se implice în această falsă construcţie.
Consiliu nereprezentativ
Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza “limba vlahă”, considerate drept o tentativă de asimilare. “Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc”, a declarat Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, citat de cotidianul roman “Adevarul”.
Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni. Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari. Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.
Standardizare cu forţa
“Standardizarea” limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV. Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.
De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia. Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, arata sursele locale, citate de mass-media de la Bucuresti.
În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această “ciudăţenie”, vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti, arata mass-media romana. “Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah”, a declarat Mihailovic.
