de Anatol Terzi | aug. 24, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite negociază cu Uzbekistanul crearea unui centru de reacţie rapidă pe teritoriul acestei ţări în anul 2014, când se va finaliza retragerea trupelor americane din Afganistan.
„Este vorba despre cea mai mare bază militară a Statelor Unite în Asia Centrală”, scrie presa rusă, citând surse din cancelaria uzbekă. Misiunea centrului va fi de coordonare a acţiunilor militare în cazul agravării situaţiei din Afganistan după retragerea trupelor ISAF. De asemenea, în această bază vor fi stocate echipamentele militare aflate în prezent în dotarea trupelor aliate din Afganistan, o parte dintre acestea urmând să fie cedate armatei afgane.
Potrivit presei ruse, în prezent, SUA negociază cu regimul lui Islam Karimov numărul soldaţilor americani ce vor staţiona în această bază. La summitul NATO desfăşurat în luna mai la Chicago, cele două ţări au semnat un acord pentru tranzitul tehnicii militare pe teritoriul Uzbekistanului. În plus, secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a şters în semn de bunăvoinţă Uzbekistanul de pe lista neagră a statelor excluse de la cooperarea militară cu SUA ca urmare a încălcării drepturilor omului. În anul 2005, preşedintele Karimov a cerut trupelor americane să părăsească baza militară uzbekă de la Karshi-Janabad, unde acestea erau dislocate din anul 2001, în replică la criticile venite din partea Casei Albe după uciderea mai multor sute de civili în timpul unei revolte din regiunea Andijan.
Rusia a primit cu nelinişte vestea apariţiei unei posibile noi baze militare americane în Asia Centrală, spaţiu pe care îl consideră zona sa de interes. Rusia, China şi Iranul au cerut SUA să pună capăt prezenţei lor militare în Asia Centrală, regiune bogată în resurse energetice. SUA ar urma să renunţe în anul 2014 la baza aeriană Manas din statul vecin Kârgâzstan, care este în prezent un centru de tranzit. Armata americană a obţinut din partea Rusiei, Kazahstanului, Uzbekistanului şi Tadjikistanului permisiunea de a avea pe teritoriul lor un coridor pentru aprovizionarea trupelor din Afganistan.
de Anatol Terzi | iun. 30, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Reprezentanţi ai puterii din Uzbekistan au comentat decizia de a „suspenda participarea ţării” la Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC-ODKB).
O sursă de informaţie din cadrul ministerului Afacerilor Externe al republicii a declarat pentru presa rusă că Taşkentul nu este de acord mai ales cu „planurile strategice ale OTSC (ODKB) în direcţie afgană”, dar şi cu planurile privind întărirea cooperării militare în cadrul acestui bloc politico-militar. Sursa de informaţie a cotidianului rus a adăugat că există şi alte motive, toate fiind menţionate în nota trimisă OTSC.
Decizia de a se distanţa de OTSC a fost anunţată la 28 iunie de surse din cercuri diplomatice, iar secretariatul blocului a confirmat că a primit din partea Taşkentului o notă corespunzătoare. La rândul său, o sursă de informaţie din cadrul cercurilor diplomatice ruseşti a declarat pentru prea rusă că, în opinia sa, argumentele oferite de Taşkent „nu sunt convingătoare”. În mass-media din Rusia, decizia Uzbekistanului privind OTSC (ODKB) este pusă în legătură cu întărirea cooperării dintre această ţară şi SUA şi cu posibilele planuri privind amplasarea pe teritoriul acesteia a unei baze militare americane.
Blocul politico-militar OTSC a fost înfiinţat de foste republici sovietice pe baza Tratatului de Securitate Colectivă, semnat la începutul anilor 1990. Uzbekistanul a semnat acest acord împreună cu Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. În 1999, când Tratatul de Securitate Colectivă era prelungit, Uzbekistanul nu l-a mai semnat. Ulterior, în 2006, autorităţile republicii au decis să-şi reia participarea la OTSC. O asemenea decizie a fost luată după răcirea relaţiilor dintre conducerea ţării şi Occident, ca urmare ca înăbuşirii în forţă a revoltelor de la Andijan, în 2005.
Însă, odată revenit în OTSC, Uzbekistanul nu a luat parte activă la acţiunile organizaţiei: de exemplu, nu participa la exerciţiile militare comune ale membrilor ei. „Uzbekistanul fie nu lua deloc parte la reuniunile la nivel de şefi de stat şi miniştri ai apărării din ţările OTSC, fie lua parte dar nu semna niciun document”, a declarat pentru Itar-Tass şeful Statului Major al Rusiei, Nikolai Markov. „De facto, Taşkentul a încetat demult să participe la activitatea OTSC, iar acum a fcăut acest lucru de jure”, a conchis generalul rus.
de Anatol Terzi | iun. 29, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Uzbekistanul şi-a anunţat intenţia de a se retrage din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB), „NATO-ul rusesc”, a afirmat joi un purtător de cuvânt al organizaţiei, Vladimir Zainetdinov.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt nu a precizat motivele din spatele acestei decizii. Uzbekistanul, fostă republică sovietică din Asia Centrală, nu a vrut niciodată să semneze acordul din 2009 cu privire la forţa de reacţie rapidă a ODKB. În opinia Taşkentului, această forţă nu face decât să alimenteze tensiunile din regiune.
Forţa de reacţie rapidă are vocaţia de a interveni în problemele de terorism, de trafic de droguri şi în conflictele locale şi regionale, conform celor care au conceput-o. Însă analiştii estimează că este vorba în mod clar de a crea o contrapondere pentru trupele militare ale NATO şi de a spori influenţa rusească în regiune. De la acest diferend asupra forţei de reacţie rapidă, liderii uzbeci s-au îndepărtat de organizaţie şi nu au mai asistat la ultimele sale reuniuni. Ceilalţi membri ai ODKB sunt Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.
de Natalia Ciobanu | apr. 25, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Liderul uzbek, Islam Karimov, pregatit sa apere granitele Uzbekistanului
Republica Uzbekistan a început amplasarea unui gard de-a lungul graniţei, fără acordul Kârgâzstanului, a declarat şeful direcţiei pentru delimitarea graniţei şi dezvoltarea teritoriilor transfrontaliere din cadrul aparatului guvernului kârgâz, Kurbanbai Iskenderov, citat de mass-media regionala. Iskenderov a afirmat că partea uzbecă a început deja lucrările de amplasare a gardului. „Şi noi intenţionăm să amplasăm propriile garduri, în acest sens fiind deja alocate 7 milioane de somi (n.r.-moneda locala)”, a declarat oficialul kârgâz. El a subliniat că, în zona graniţei dintre Kârgâzstan şi Uzbekistan, din cele 18 puncte de trecere a frontierei lucrează, în prezent, doar unul. „Unele dintre aceste puncte lucrează doar în regim unilateral. Iar ca să fim mai clari, cetăţenii noştri nu sunt lăsaţi să treacă în Uzbekistan, în schimb cetăţenii Uzbekistanului intră fără nicio problemă pe teritoriul Kârgâzstanului”, a adăugat Iskenderov.
Problema stabilirii şi a delimitării graniţelor dintre cele două foste republici sovietice din Asia Centrală nu a fost rezolvata nici la aproape 20 de ani de la disparitia URSS. Reamintim ca Uzbekistanul, în regim unilateral, a demarat in urma cu cativa ani amplasarea unor campuri de mine de-a lungul graniţei sale cu Kargazstan, fapt ce a dus la moartea mai multor persoane, inclusiv a unor cetateni europeni si turci.
de Razvan Iorga | dec. 5, 2011 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Senatorii din Uzbekistan au adoptat luni un proiect ce reduce mandatul presedintelui de la sapte la cinci ani, relateaza RIA Novosti. „Proiectul a fost initiat de presedinte, pentru consolidarea principiilor de guvernare democratica”, au spus ei. Liderul Uzbekistanuilui, Islam Karimov, 73 de ani, este la putere din 1989 si grupurile pentru drepturile omului il acuza de numeroase incalcari si de represiuni impotriva opozantilor. UE a impus un embargo asupra armamentului si o interdictie de circulatie impotriva administratiei sale, dupa uciderea a numerosi protestatari in Andijan in 2005. Sanctiunile au fost ridicate in urma cu doi ani.
