Contracte comerciale și acorduri de investiții în valoare de 8 miliarde de dolari s-au semnat în marja vizitei președintelui kazah Kasım-Jomart Tokayev în Uzbekistan, la invitația omologului Shavkat Mirziyoyev.
Acorduri strategice
Kasım-Jomart Tokayev și Shavkat Mirziyoyev au semnat „Acordul privind relațiile bilaterale” și „Acordul privind trasarea frontierei de stat dintre Uzbekistan și Kazahstan”, un pas important în evitarea problemelor teritoriale.
Au mai fost semnate 15 documente pentru extinderea cooperării la nivelul guvernelor, ministerelor, ministerelor și marilor companii ale celor două țări. Părțile au convenit asupra înființării Centrului Internațional de Cooperare Industrială „Asia Centrală”, cooperare în domeniul protecției mediului, cooperare în domeniul învățământului superior și superior.
Documentele semnate acoperă și reforme strategice, dezvoltarea comerțului electronic, silvicultură și serviciile publice. Părțile au semnat foi de parcurs pentru extinderea cooperării între provinciile Tașkent și Turkestan, Navai și Kizilorda, Jizzak și Turkistan, precum și acorduri privind implementarea proiectelor în domeniile energiei, industriei chimice, transporturilor și transportului de mărfuri.
Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE
Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, afirmând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. Potrivit unui comunicat transmis de MAE român, citat de KARADENIZ PRESS, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.
Reuniune ministerială
În cadrul discuţiei privind Asia Centrală, miniştrii au evaluat situaţia de ansamblu din regiune, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-Asia Centrală, din 23 noiembrie 2018. Au fost evidenţiate perspectivele principalelor evoluţii din cele cinci state central-asiatice şi posibilităţile de dezvoltare a cooperării UE – Asia Centrală.
„În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, arătând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. În acest sens, ţara noastră va sprijini o implicare mai eficientă şi mai vizibilă a UE în Asia Centrală. În context, a menţionat intenţia organizării la Bucureşti a unei reuniuni ministeriale privind Asia Centrală, ca parte a programului de priorităţi în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE”, informează MAE. (Isac Mihai)
Mostenirea liderului uzbec, Islam Karimov, poate arunca fosta republica sovietica intr-un razboi civil
În această primăvară, mass-media regionala practic l-a „înmormântat” pe președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, care la ai săi 75 de ani a suferit un atac de cord, iar presa specula că acesta se află în prag de moarte. La răspândirea acestor zvonuri a contribuit și faptul că liderul uzbek nu s-a afișat în public o perioadă îndelungată de timp. Chiar dacă mai târziu, președintele a „înviat”, toți sunt convinși că zilele acestuia la putere sunt numărate, iar fluxul de prognoze și presupuneri despre cine îl va înlocui pe Karimov, care conduce Uzbekistanul din 1990, crește exponențial. În ultimile luni întreg Uzbekistanul este în așteptarea unor schimbări radicale, devenind evident faptul că lupta pentru locul de sccesor al lui Karimov a intrat în ultima faza.
Datorita controlului controlului total exercitat de autoritatile uzbece asupra mass-media (inclusiv cea străină), din fosta republica sovietica vin foarte puține informații obiective, care ar permite analistilor să facă o prognoză concretă sespre evoluția reală a situației politice. Astfel, conform informațiilor unor experți, de la sfârșitul anului 2012, lupta dintre potențialii succesori ai lui Karimov a căpătat caracterul unui război informațional.
Asalt asupra familiei Karimov
Prima lovitură, cum și era de așteptat, a fost aplicată fiicei mai mari a lui Islam Karimov, Gulnara. Motivul formal a fost atacul firmelor controlate de Gulnara asupra filialei MTS (companie de telefonie mobilă din Rusia) din Uzbekistan, „Uzdunrobit”. Faptul a fost catalogat „o acaparare ilegală” a acestei companii, iar Gulnara Karimova a fost prezentată opiniei publice rusești și occidentale (cu succes) drept o întruchipare a corupției puterii din Uzbekistan. În jurul activității fiicei președintelui a fost provocata o agitație enormă, din această cauză fiind anulată reforma constituțională, preconizată în Uzbekistan pentru 2013.
Autoritatile de la Tașkent planificau să acorde atribuții mai mari Parlamentului uzbec (in mod special camerei inferioare, care trebuia să fie condusă de Gulnara) și guvernului, in prezent singura persoană cu puteri reale în Uzbekistan fiind presedintele Islam Karimov. Amanarea a fost urmata de ridicarea imunității diplomatice a Gulnarei Karimova, în urma hotărârii autorităților uzbece. Hotărârea ridicării imunității a fost luată după ce, în luna iunie 2013, în Franța au avut loc descinderi și percheziții ale poliției franceze în apartamente, care au legătură cu fiica președintelui Uzbekistanului.
Scut diplomatic
Din 2010 până în prezent, Gulnara a avut imunitate diplomatică, fiind, mai întâi ambasador în Spania, apoi reprezentantul permanent al Uzbekistanului la ONU. Poliția franceză a căutat în apartamentele respective documente referitoare la dosarul de spălare a banilor, în care este învinuit adjunctul Gulnarei, Alișer Ergașev. Acesta este reprezentantul companiei Taakilant, despre care mass-media a scris că este controlată de catre Gulnara Karimova. Conform anchetatorilor, pe conturile Takilant erau transferați bani din mita de la operatorul de telefonie mobilă, TeliaSonera, care activează pe piața uzbekă.
Razboi politic
Răspunsul Gulnarei nu s-a lăsat așteptat: lovitura a fost aplicată unuia dintre cei mai importanti reprezentanți ai clanului din Tașkent, prim-vicepremierului, Rustam Azimov, care este și el unul din potențialii succesori ai lui Karimov. Prin mass-media controlata de ea, s-a speculat că averea lui Azimov a ajuns la peste 4 miliarde dolari, și a reușit să îl convingă pe președinte să lanseze un atac asupra băncilor controlate de Azimov, în speță banca „Ipak-Iuli”. După negocieri dintre Karimov și Azimov, controlul autoritatilor la băncile prim-vicepremierului a încetat, dar poziția lui Azimov, ca și potențial succesor a fost considerabil slabita.
Potrivit experților din Uzbekistan, conflictul deschis între Gulnara și Azimov a fost provocat de un alt candidat la fotoliul de președinte – șeful Serviciului Securității Naționale (SSN) din Uzbekistan, Rustam Inoiatov. Cu doi ani în urmă acesta era considerat cel mai probabil succesor al lui Karimov, dar acum a devenit evident că acesta nu va putea pretinde la cea mai înaltă funcție din stat, in parte datorita faptului ca peste un an șeful SSN va împlini 70 de ani și este bolnav de diabet. Dar aceasta nu înseamnă că Inoiatov nu va participa la împărțirea puterii, după retragerea actualului președinte.
Schimbarea la fata
Conform surselor citate, scopul său principal este provocarea unor conflicte între potențialii candidați, pentru a ține sub control procesul de transferare a puterii. Inoiatov încearcă să obțină susținerea Moscovei, poziționându-se, în prezent, în calitate de politician pro-rus, care va apara interesele Kremlinului în Uzbekistanul de după Karimov.
Dar, actualul șef al SSN, până nu de mult era unul din politicienii uzbeci cu poziții anti-rusești dure: el a epurat rândurile SSN de toți colaboratorii care simpatizau Rusia și a organizat un proces demonstrativ de căutare a agenților ruși în ministerul apărării. Totodată, prin intermediul SSN și a contactelor sale din instituțiile de forță din Rusia, Inoiatov urmărește orice activitate la Moscova, a potențialilor candidați la succesiunea lui Karimov.
Totodată, analiștii occidentali au observat o coincidență stranie între intensificarea activității a grupărilor islamiste din Uzbekistan (Hizb-Ut-Tahrir, Mișcarea islamică din Uzbekistan) și întărirea puterii lui Inoiatov, care obținea pentru sine, si aliatii sai, funcții și atribuții noi. De aceea există opinia că șeful SSN ar putea utiliza „islamiștii controlați de el” ca să aibă un motiv să instaureze starea de urgență, dacă transferul puterii de la Karimov nu va decurge conform scenariului agreat de Inoiatov.
Candidat teoretic
În afară de cei enumerati, mai există, teoretic, un candidat la succesiunea lui Karimov – actualul premier uzbec, Shaukat Mirziyoyev. Teoretic, deoarece, pentru presedintele uzbec a luat toate masurile pentru a limita ambitiile politice ale premierului. Astfel, Mirziyoyev nu are dreptul să dea ordine serviciilor de securitate, acesta fiind prerogativa exclusiva lui Karimov), prim-vicepremierul Azimov fiind „mana de fier” din spatele premierului, considerat de mass-media din Uzbekistan „simplu gospodar”. Totodata, presedintele uzbec a limitat considerabil și activitatea internațională a premierului.
Mass-media regionala a mai speculat si faptul ca, printr-un un sistem extins de informatori, Karimov deține informații complete privind abuzurile financiare ale premierului, care îi permit actualului președinte nu doar să îl demită în orice moment pe Mirziyoyev, dar și să îl bage la închisoare. Până atunci, premierul este necesar pentru a servi în calitate de țap ispășitor în condițiile situației economice tot mai deplorabile din Uzbekistan.
Operatiunea „Succesorul”
Începutul operațiunii „Succesorul” va depinde de doi factori, considera surse locale, si anume de starea sănătății lui Islam Karimov și situația economică din Uzbekistan, care dacă va continua să se înrăutățească, ar putea provoca o explozie socială. Până atunci potențialii candidați stau în expectativă. Balanța forțelor candidaților va depinde și de cantitatea de resurse financiare, de aceea în prezent în țară are loc o luptă tot mai intensă de a controla sursele bugetului de stat. Însă nu este exlusă repetarea situației din 2006 din Turkmenistan, când pe „eternul” Saparmurat Niazov a fost înlocuit de o persoană aflată până atunci în umbră, actualul presedinte Gurbangulî Berdîmuhamedov.
Ucraina refuza sprijinul international pentru rezolvarea problemei deportatilor tatari crimeeni
Guvernul de la Kiev a adresat o solicitare diasporei tătarilor crimeeni de peste hotarele fostei republici sovietice, în care cer acesteia să acorde sprijin financiar etnicilor tatari din Crimeea, relateaza surse oficiale tatare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Suma pe care autoritățile ucrainene intenționează să o colecteze, în acest mod, este de aproximativ 91 milioane de hrivne (9 milioane de Euro). Conform surselor citate, Ministerul de Externe al Ucrainei a trimis către reprezentanțele diplomatice ucrainene din afara țării o scrisoare din partea Cabinteului de Miniștri, în care diasporei tătarilor crimeeni i se propune să contribuie la colectarea de fonduri, necesare pentru soluționarea problemelor legate de asigurarea socială a repatriaților tătari din Crimeea. Scrisoarea are atașată un deviz de cheltuieli, pregătit de Ministerul Politicilor Sociale și de de Comisia Republicană din Crimeea pentru naționalități și cetățeni deportați.
Actiuni bizare
Astfel, un exemplar al scrisorii respective a fost trimis la ambasada Ucrainei din Uzbekistan, etnicii tătari crimeeni care locuiesc în această republică sunt rugați să contribuie la finisarea construcției în Simferopol a unei școli naționale tătărești, a rețelei de gaze, a unor puncte medicale în raioanele Hoșkeldi și Novonicolaevca. În afară de aceasta, în devizul de cheltuieli sunt incluse și finisarea unui bloc locativ din orășelul Lenino și reconstrucția unei școli generale în Novoaleeevca (regiunea Herson). Costul total al lucrărilor este estimat la 91 milioane 153 mii hrivne.
Scrisoarea a fost inmanata liderului diasporei tătarilor crimeeni din Uzbekistan, președintele Centrului Cultural „Avdet”, Nusret Djemilev, de catre consulul ambasadei Ucrainei, Serghei Kononenko, diplomatul propunandu-i interlocutorului său să se adreseze reprezentanților mediilor de afaceri locale, formate in principal de tătari crimeeni și alte etnii, cu rugămintea să participe la această „acțiune umanitară”. Mentionam ca scrisori similare au fost trimise de catre Ministerul de Externe ucrainean și reprezentanților diasporei tătarilor crimeeni din Turcia.
La randul sau, seful deparatamentului relații externe al Majlisului tătarilor crimeeni, Ali Hamzin, a declarat că aceste acțiuni ale autorităților ucrainene sunt „mai mult decât stranii”. El a reamintit că o serie de state occidentale au oferit autoritatilor de la Kiev sprijin financiar pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta etnici tatari crimeeni, repatriați din regiunile unde au fost deportati de regimul stalinist.
Forte soviniste
„Organizațiile internaționale și state importante, inclusiv SUA, Canada și Turcia, și-au declarat oficial disponibilitatea de a participa la un Forum Internațional pentru restabilirea drepturilor tătarilor in patria natala, „asigurând dezvoltarea și siguranța lor în Ucraina”, a declarat acesta. Dar, conform lui Hamzin, autoritățile ucrainene au ignorat „cu încăpățânare” propunerea de a organiza un forum. „Un om sănătos la minte nu poate să înțeleagă poziția conducerii ucrainene, care „dorind” să ajute tătarii din Crimeea, caută finanțe acolo unde nu sunt, refuzand, in acelasi timp, ajutorul financiar enorm de la comunitatea internațională, care este gata să îl acorde în orice moment”, a declarat Hamzin.
Oficialul tatar vede o singură explicație a acestor acțiuni ale Kievului: „Ucraina nu este capabilă și nici nu este pregătită să rezolve problema națională a tătarilor crimeeni din cauza pozițiilor importante ocupate de forțele șoviniste în stat”. De aceea, conform opiniei lui Hamzin, garantul soluționării problemei tătarilor crimeeni poate fi doar implicarea activă în soarta repatriaților a statelor occidentale.
Serviciul Securitatii Nationale din Uzbekistan invinovatescte granicerii kirghizi pentru criza din enclava uzbeca Soh din sudul Kirgizstanului, relateaza postul Europa Libera. Autoritatile uzbece spun ca graniceri kirghizi au tras focuri in localnicii care protestau fata de amplasarea unui transformator electric. Cinci cetateni uzbeci ar fi fost raniti. Pe de alta parte, autoritatile kirghize spun ca granicerii au fost atacati de locuitorii satului Hoshyar care ar fi luat ostateci aproximativ 40 de cetateni kirghizi, ranind un politist. Se pare ca locuitorii satului Hoshyar ar fi atacat granicerii sambata dupa amiaza, cand acestia supravegheau instalarea liniilor electrice la nou construitul post de granita „Charbak”. Serviciul kirghiz al Europei Libere relateaza ca 14 femei si copii au fost eliberati astazi iar aproximativ 20 de kirghiz s-ar afla in continuare la sectia de la Soh a serviciilor de securitate uzbece. Agentia de presa rusa Interfax relateaza ca autoritatile locale kirghize si oficiali uzbeci ar purta convorbiri pentru aplanarea situatiei.
