de Isac Mihai | nov. 7, 2022 | REPUBLICA MOLDOVA
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va vizita Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, relatează mass-media națională
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va vizita Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, relatează mass-media națională. Aceasta a declarat pe Twitter că a discutat cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre situația energetică și că urmează să se întâlnească la Chișinău cu șefa statului.
Președinta Comisiei Europene a menționat că se lucrează la un suport adițional pentru a satisface necesitățile de gaz și electricitate ale Republicii Moldova.
Aceasta este prima vizită a șefei Comisiei Europene în Republica Moldova, un semnal puternic transmis Federației Ruse.
de Isac Mihai | oct. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, summit strategic
UE va fi reprezentată de Charles Michel, Președinte al Consiliului European, și de Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene.
În cadrul celui de al 23-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina urmează să fie semnate o serie de acorduri.
Evenimentul va fi prezidat de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Președintele Consiliului European Charles Michel și Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Liderii vor discuta realizările și perspectivele cooperării dintre Ucraina și UE în ceea ce ține de punerea în aplicare a Acordului de asociere, a zonei de liber schimb profundă și cuprinzătoare, asigurarea securității energetice și aprofundarea cooperării sectoriale.
Agenda include și probleme de cooperare în domeniul securității și apărării, evoluția situației din Donbass și din Crimeea ocupată. În finalul summitului va fi adoptată o declarație comună. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Balcani, România, Știri, UE
Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice
Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”
Spațiu incomplet
De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.
”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.
”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”
Sprijin puternic
„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.
De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.
Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen
Strategie Schengen
„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.
Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.
Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
Planuri de amploare
Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.
Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 2, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, UE
Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din China
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE se vor reuni pe 16 noiembrie la Berlin pentru un summit consacrat relaţiilor cu China, potrivit unui program actualizat publicat vineri de Consiliul European, instituţie ce reprezintă statele membre, informează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Această „reuniune informală” a liderilor europeni va avea loc fără participarea Chinei, a precizat un purtător de cuvânt al Consiliului European.
Drepturi vs. Economie
Noua reuniune a fost adaugată la câteva ore după încheierea discuţiilor celor 27 asupra Chinei, în cadrul unui summit european la Bruxelles. UE şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „situaţia drepturilor omului”, în special în Hong Kong, şi la soarta minorităţilor, referinţă implicită la etnicii uiguri de confesiune musulmană din China.
UE a subliniat de asemenea „necesitatea de a reechilibra relaţiile economice şi de a ajunge la reciprocitate”.
În timpul unei videoconferinţe care a avut loc la 14 septembrie cu preşedintele chinez Xi Jinping, preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Charles Michel şi Ursula von der Leyen, precum şi cancelarul federal german Angela Merkel – a cărei ţară asigură preşedinţia semestrială a UE – au cerut Chinei să-şi deschidă mai mult piaţa pentru companiile europene, dacă vrea să ajungă înainte de sfârşitul lui 2020 la un acord bilateral asupra investiţiilor.
2021, an crucial
În noaptea de joi spre vineri, UE „a invitat” China „să-şi onoreze angajamentele luate în scopul depăşirii obstacolelor din calea accesului la piaţă, să realizeze progrese în ceea ce priveşte supracapacitatea (industrială) şi să ia parte la negocieri asupra subvenţiilor industriale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)”.
Cei 27 s-au angajat să aibă o nouă reuniune cu preşedintele Xi Jinping în 2021.
UE a mai îndemnat Beijingul să „acţioneze mai ambiţios pentru climă, conform obiectivelor fixate în Acordul de la Paris, şi în favoarea biodiversităţii, şi să susţină reacţiile multilaterale în faţa pandemiei de COVID-19, în special în ceea ce priveşte tratamentele şi vaccinurile”.
UE „salută ca fiind un pas important (…) declaraţia făcută la finalul videoconferinţei de către preşedintele Xi Jinping, conform căreia China intenţionează să atingă obţină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2060”. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Alte regiuni, Știri, UE
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
SUA, absente de la teledonul mondial organizat luni de Uniunea Europeană pentru a finanţa descoperirea unui vaccin împotriva noului coronavirus, au minimalizat această iniţiativă, calificând-o drept o conferinţă „printre atâtea altele” şi şi-au exprimat hotărârea de a acţiona singure, relatează AFP, citată de agențiile de presă de la București. „În calitate de lider mondial în ajutorul străin împotriva COVID-19, salutăm eforturile UE de a atrage promisiuni de contribuţii suplimentare pentru a combate această pandemie”, a declarat presei un înalt reprezentant al administraţiei Donald Trump.
Triumfalism american
„Numeroase programe şi organizaţii care vor fi susţinute în cadrul acestei conferinţe a donatorilor de fonduri primesc deja finanţări şi o susţinere foarte semnificative din partea statului şi a sectorului privat americane”, a adăugat el. „Susţinem acest efort de finanţare al UE, este un efort de finanţarea printre atâtea altele care sunt în curs”, a mai precizat sursa citată.
Întrebat în mai multe rânduri despre motivele absenţei Washingtonului de la această conferinţă, acest responsabil a evitat constant întrebarea, în cele din urmă minimalizând iniţiativa europeană. Responsabilul citat a preferat să insiste asupra rolului jucat de americani.
„SUA sunt cu adevărat în fruntea tuturor acestor eforturi internaţionale”, în calitate de „cel mai important donator din lume în domeniile sănătăţii şi umanitar”, a spus el. Sursa citată de mass-media de peste Ocean a dat asigurări că preşedintele Trump, care nu-şi ascunde lipsa de apetit pentru iniţiativele multilaterale, se află în prima linie a coordonării internaţionale împotriva epidemiei, pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale americane.
Uniunea Europeană, miliarde pentru vaccin
Miliarde pentru vaccin
O conferinţă a donatorilor organizată online de Comisia Europeană a permis strângerea a 7,4 miliarde de euro pentru a finanţa dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am făcut-o. În doar câteva ore am strâns 7,4 miliarde de euro pentru vaccin, diagnosticare şi tratament. Asta va contribui la începerea unei cooperări globale fără precedent”, a declarat Ursula von der Leyen, precizând că vedeta muzicii pop Madonna a anunţat o contribuţie de 1 milion de dolari.
Comisia Europeană a dat lovitura de începere a acestui „maraton online” la ora locală 15:00 (13:00 GMT) prin anunţarea unei contribuţii de un miliard de euro. Franţa şi Germania au ridicat apoi ştacheta donaţiilor la peste 2 miliarde de euro, cu contribuţii de 500 şi, respectiv, 525 milioane de euro. La o oră de la lansarea conferinţei, fuseseră promise peste 5 miliarde de euro.
Promisiuni financiare
Italia a promis 140 de milioane de euro, Spania – 125 de milioane de euro, Canada a anunţat o contribuţie de 850 de milioane de dolari, alături de o donaţie de 500 de milioane de dolari de la Arabia Saudită, 388 de milioane de lire sterline de la Marea Britanie, 60 de milioane de dolari de la Israel şi 1,3 milioane de dolari de la Africa de Sud.
Totuşi, notează DPA, nu se ştie pentru moment câte dintre aceste angajamente de finanţare reprezintă fonduri noi față de cele deja anunțate de autoritățile din diferite state.
Deşi s-au realizat angajamente de 7,4 miliarde de euro, Ursula von der Leyen a afirmat că va fi nevoie de „mult mai mult” în lunile care vor urma. „Sprintul de astăzi este un început grozav pentru maratonul nostru”, a mai spus Ursula von der Leyen după teledonul de trei ore deschis statelor, organizaţiilor, filantropilor şi celebrităţilor din lumea întreagă. (N.G.)
