Expert georgian: Rusia atrage in Uniunea Eurasiatica prin presiune economica, mita si conflicte inghetate

Expert georgian: Rusia atrage in Uniunea Eurasiatica prin presiune economica, mita si conflicte inghetate

union custom am2Rusia intentioneaza, in cadrul „proiectului eurasiatic”, sa puna in scena o abordare agresiva ce are ca scop lipsirea de suveranitate a tarilor-tinta, opineaza analistul georgian de geopolitica, Zurab Bejanisvili, in cadrului unui articol pentru Georgia Online, preluat de Unimedia.info. Expertul sugereaza ca planul isi propune sa ofere o umbrela de securitate tarilor vizavi si ca Uniunea Eurasiatica este in primul rand o alianta politico-militara. Bejanisvili mai spune ca Rusia actioneaza in cadrul planului sau pe trei directii mari, respectic vest, sud si cea asiatica. Republica Moldova s Ucraina fac, evident, parte din cea vestica. „Pe directia vest, Federatia Rusa ofera Belarusului, Republicii Moldova si Ucrainei, sustinerea militara contra Europei Occidentale, SUA, dar si Turciei. Chisinaul cauta sustinere la Bucuresti pentru a contrabalansa presiunea politico-militara a guvernului rus, aceasta din urma consolidata prin stationarea distructiva pentru suveranitatea Republicii Moldova a trupelor ruse in Transnistria”, scrie Bejanisvili. Acesta identifica si mai multe metode de actiune ale Rusiei pentru a-si atinge obiectivele. Potrivit acestuia, „atragerea celor trei tari in Uniunea Eurasiatica se face prin metode atipice, si anume sprijinul direct al separatismului in aceste tari, presiunea economica, mituirea oficialilor”.

Share our work
Guvernul ucrainean aproba draft-ul Acordului de Asociere cu UE

Guvernul ucrainean aproba draft-ul Acordului de Asociere cu UE

Premierul ucrainean, Mikola Azarov

Premierul ucrainean, Mikola Azarov

Cabinetul de ministri de la Kiev a aprobat, miercuri, schita Acordului de Asociere dintre Ucraina si Uniunea Europeana si statele sale membre, a comunicat serviciul de presa al guvernului ucrainean, citat de Karadeniz Press. „Ucraina va imdeplini toate conditiile cerute pentru semnarea Acordului de Asociere” , a declarat miercuri premierul ucrainean, Mikola Azarov. In acelasi timp, oficialul a subliniat ca aderarea Ucrainei la UE nu este pentru moment pe agenda Kievului si ca Ucraina are foarte multe cerinte de indeplinit pana sa ajunga la standardele de trai europene. „Acordul de Asociere este o foaie de parcurs pentru noi pe un drum al Ucrainei pe care o vasta majoritate a cetatenilor nostri vor sa-l vada, o tara cu o economie puternic orientata social pe baza unor tehnologii avansate, care ulterior vor garanta un venit decent si o protectie sociala puternica, un stat de drept, o tara cu inalte standarde de viata”, a mai spus Azarov. Premierul ucrainean a amintit ca semnarea documentului nu are nicio bariera care sa impiedice colaborarea Ucrainei si Uniunea Vamala si statele membre CSI. „Acordul de Aosciere nu contine nici o conditie care sa blocheze planurile noastre de extindere a cooperarii cu Uniunea Vamala si statele din CSI, precum si cu alti parteneri din afara UE”, a concluzionat Azarov, citat de Interfax. UE a promis Ucrainei un ajutor financiar de miliard de euro in 2014, se arata intr-o rezolutie a Parlamentului European adoptata marti. Totodată, rezolutia include propunerea ca Acordul de asociere sa intre in vigoare imediat dupa semnare.

Share our work
SUA si UE iau pozitie fata de santajul rusesc asupra Republicii Moldova

SUA si UE iau pozitie fata de santajul rusesc asupra Republicii Moldova

Seful delegatiei UE in Republica Moldova, Pirkka Tapiola

Seful delegatiei UE in Republica Moldova, Pirkka Tapiola

Reprezentanta diplomatica a Statelor Unite la Chisinau a criticat joi decizia Rusiei de a interzice importurile de vinuri din Republica Moldova, apreciind ca este vorba de o „presiune politica”. „Niciun stat nu are dreptul sa determine orientarea politica si economica a altui stat si nici sa decida la care aliante si acorduri comerciale acesta se poate alatura”, informeaza ambasada americana intr-un comunicat publicat pe site-ul oficial. Ambasada americana la Chisinau mentioneaza ca Rusia a impus embargou asupra vinurilor moldovenesti in contextul in care Republica Moldova se „indreapta catre un acord de asociere cu Uniunea Europeana”. „Toate statele au dreptul sa aleaga propria cale de integrare economica si de dezvoltare, in functie de interesul national”, adauga reprezentanta diplomatica americana la Chisinau. Ambasada a subliniat ca „Statele Unite sustin acordurile comerciale internationale care promoveaza oportunitati comerciale libere si independente pentru statele partenere”. In paralel, Comisia Europeana si Parlamentul European avertizeaza Rusia ca este „inacceptabil” sa recurga la amenintari impotriva statelor foste sovietice care incearca sa aprofundeze relatiile cu Uniunea Europeana, dupa suspendarea importurilor de vinuri din Republica Moldova. Avertismentul comisarului european pentru Extindere, Stefan Fule, intervine dupa ce Republica Moldova a catalogat „nedreapta” decizia Rusiei de interzicere a importurilor de vinuri, iar Ucraina si Armenia au denuntat presiuni similare. Ca alternativa la integrarea europeana, Rusia le ofera fostelor state sovietice perspectiva aderarii la uniunea vamala din care deja fac parte Belarus si Kazahstan. Pe termen lung, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a exprimat speranta crearii unei Uniuni Eurasiatice, o comunitate economica si comerciala similara cu Uniunea Europeana, dar fara angajamente in favoarea respectarii valorilor democratice si regulilor concurentiale. Dar „dezvoltarea proiectului Uniunii Economice Eurasiatice trebuie sa respecte deciziile suverane ale partenerilor nostri”, a avertizat Fule, potrivit BBC. „Orice amenintari din partea Rusiei legate de posibilitatea semnarii acordurilor cu Uniunea Europeana sunt inacceptabile”, a declarat comisarul UE.

Normele rusesti, mai „tari” decat cele europeana

Ulterior, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care „invita” Rusia sa inceteze presiunile „inacceptabile” asupra fostelor state sovietice. De asemenea, seful delegatiei UE in Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a pus joi la indoiala motivele embargoului impus de Federatia Rusa la importul vinurilor moldovenesti. „Standardele fitosanitare ale Uniunii Europene sunt foarte stricte si nu am gasit nicio problema cu vinurile din Moldova, ceea ce ridica niste semne de intrebare foarte serioase in ceea ce priveste motivele embargoului impus de Federatia Rusa”, a mentionat Pirkka Tapiola.

Share our work
Ianukovici vrea cu un picior in UE si cu celalalt in Uniunea Vamala

Ianukovici vrea cu un picior in UE si cu celalalt in Uniunea Vamala

Ukrainian opposition Regions Party leader Yanukovich was named as candidate for Presidential elections at January 2009.

Ucraina nu ar trebui sa opuna cooperarea cu Uniunea Europeana celei cu Uniunea Euroasiatica, a declarat Viktor Ianukovici in cadrul unui interviu acordat televiziunii publice din Ucraina, preluat de Karadeniz Press. „Nu trebuie sa punem fata in fata problema integrarii europene cu cea a construirii unor relatii puternice cu tarile din comunitatea euroasiatica”, a declarat liderul de la Kiev. El a reamintit ca multe documente au fost deja semnate, atat cu Uniunea Europeana, cat si cu Uniunea Euroasiatica si Uniunea Vamala, acolo unde Ucraina are statut de observator. „In ceea ce priveste referendumul, despre care se vorbeste constant, de acesta va fi nevoie atunci, in viitor, cand va veni vorba despre intrarea intr-una sau in cealalta comunitate, atunci cand va trebui sa delegam din drepturile suverane ce deriva din Constitutie. Si aici, desigur, numai poporul ucrainean ar putea sa ia o asemenea decizie”, a subliniat seful statului ucrainean. Atat UE, cat si Rusia exercita o presiune mare asupra Kievului pentru a-si hotara viitorul.

Share our work
Consulatul României la Odesa, pichetat din cauza „imperialismului” și „homosexualitatii”

Consulatul României la Odesa, pichetat din cauza „imperialismului” și „homosexualitatii”

Consulatul roman de la Odessa, scena a unor proteste repetate impotriva "politicii imperialiale" promovate de Bucuresti

Consulatul roman de la Odessa, scena a unor proteste repetate impotriva „politicii imperialiale” promovate de Bucuresti

Activiști ai mișcării „Ukrainskii Vybor” („Opțiunea ucraineană”) au pichetat, in data de 27 august 2013, sediul Consulatului General al României la Odesa, protestatarii aparand „valorile creștine slave”, acuzând statele Uniunii Europene, inclusiv România, că ar urmari impunerea unor valori străine poporului ucrainean. Conform surselor locale, citate de agentia de presa Karadeniz-Press, la protest au participat reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale care militează pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Vamala, din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan.

Amenintare romaneasca

Întrebat de ce au ales să picheteze sediul Consulatului General al României la Odesa, activistul mișcării „Ukrainskii Vybor”, Serghei Perehod, cunoscut pentru participarea sa la majoritatea actiunilor de protest din orasul-port ucrainean, a declarat ca „politica externă a României, parte a UE din 2007, este ostilă Ucrainei. Astăzi acest stat, care optează pentru refacerea României Mari, este o amenințare pentru independența și integritatea teritorială a țării noastre, pretinzând la teritoriile regiunilor Odesa și Cernăuți. Nu mai puțin important este că România, în calitate de stat membru UE, promovează pe teritoriul țării noastre regulile Uniunii Europene, absolut străine valorilor noastre creștine slave” a mai precizat acesta.

Proteste cu repetitie

Perehod a mai acuzat statele europene pentru distorsionarea valorilor familiei tradiționale, menționând că UE propagă „homosexualitatea și căsătoriile dintre persoanele de același gen”.
Asemenea proteste au mai fost organizate anterior de activistii „Ukrainskii Vybor” și în fața sediilor consulatelor din Odessa ale Suediei, Poloniei, Italiei și altor state membre UE. Activiștii mișcării „Ukrainskii Vybor” au declarat că intenționează să apere în continuare valorile creștine slave ale ucrainenilor și să protesteze împotriva integrării europene.

Prietenul lui Putin, liderul mișcării

Mișcarea „Ukrainskii Vybor” a fost înființată de politicianul Viktor Medvedciuk, fost vicepremier în perioada președinției lui Leonid Kucima. Medvedciuk este un aliat politic si prieten apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, care, potrivit presei, ar fi nașul de botez al copiilor politicianului ucrainean. Viktor Medvedciuk promovează integrarea Ucrainei în proiectul rusesc Uniunea Vamală, din care fac parte Federația Rusă, Republica Belarus și Kazahstan.
Mass-media din Ucraina a relatat anterior ca, în timpul negocierilor ruso-ucrainene in problema gazelor naturale, partea rusă a solicitat ca acesta sa devina premier al Ucrainei. Totodată, liderul mișcării „Ukrainskii Vybor” a alimentat speculatiile privind o posibila candidatura a sa la alegerile prezidențiale din Ucraina, care vor avea loc în anul 2015. Experți politici de la Kiev considera că „prezidențiabilul Medvedciuk” pare a fi un proiect politic coordonat direct de catre Vladimir Putin.

Protest etno-lingvistic

Reamintim ca si anterior, mai mulţi reprezentanţii ai Asociației national-culturale a moldovenilor din regiunea Odesa au pichetat Consulatul General al României la Odesa şi Administraţia Regională de Stat. Conform portalul de ştiri local „Vzgliad iz Odesî”, grupul a protestat împotriva „amestecului României în treburile comunităţii moldovenilor din Ucraina, precum şi împotriva românizării celor care se declară moldoveni, nu români”. Printre solicitarile protestatarilor s-a mai numarat si expulzarea consulului român Emil Rapcea și încetarea activității Consulatului General al României a Odesa.
La acțiune au participat aproximativ 60 de persoane, deși organizatorii au anunțat că vor veni sute. Ei au cerut declarat că se opun și acordării cetăţeniei române locuitorilor din satele moldoveneşti ale regiunii Odesa, pentru că pe această cale România ar atenta  la integritatea teritorială a Ucrainei.

Batalia pasapoartelor

Președintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu, a declarat că diplomaţii şi oficialii români, sub pretextul organizării unor evenimente culturale şi mese rotunde, desfăşoară o campanie activă de românizare a moldovenilor din regiunea Odesa, oferindu-le paşapoarte româneşti. În opinia lui Fetescu, aceasta reprezintă o infracţiune. „România şi-a instalat deja oficialii în consulatele din Moldova. În consecință acolo nu mai este studiată istoria Moldovei, ci a României. Aceste practice sunt încercate şi în Ucraina”, a declarat Fetescu.
„La începutul acestui an, consulul român la Odesa a încercat să îndemne satele moldoveneşti din regiune să organizeze evenimente dedicate zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Acesta este un lucru util, însă diplomaţii români politizează situaţia şi încearcă să îi românizeze pe moldoveni, pentru a arăta că ei sunt stăpâni în această regiune”, a mai adăugat Fetescu.
La randul sau, portalul de știri, „Rupor”, a scris că protestul a perturbat programul de lucru al consulatului, iar mai mulți cetățeni ucarineni care așteptau vize, au rămas nemulțumiți. „Nu pot organiza mitingurile lor astfel încât să nu îi încurce pe alții? Depunerea dosarului pentru vize se face în intervalul orelor 10.00-12.00. Din cauza acestui protest, 80 de persoane riscă să nu reușească să obțină vize pentru a susține un concert în România”, a declarat revoltată Natalia Ivanova, coregrafa unui ansamblu din orașul Iliciovsk, conform careia, din cauza protestului, angajații consulatului au intrerupt programul cu publicul.

Protest multinational

Conform mass-media locala, protestatarii tineau pancarte pe care scria „Găgăuzii susțin cerințele moldovenilor!”, „Bulgarii îi susțin pe moldoveni!”, „Romii îi susțin pe moldoveni!” și „Evreii îi susțin pe moldoveni!”. Participantii la miting nu au facut cunoscute motivele pentru care alte minoritati nationale din regiune ar fi de acord cu „îngrijorările” moldovenilor. Surse locale au tinut sa precizeze ca, etnicii bulgarii, care sunt mai numeroși decât românii/moldovenii în Bugeac, se bucură de atenția statului bulgar care le oferă cetățenie în termene scurte.
Potrivit recensământului din 2001, în regiunea Odesa locuiesc peste 120 de mii de etnici români/moldoveni care susțin că vorbesc limba „moldovenească”. Din cauza procesului de deznaționalizare care a continuă din perioada sovietică până în prezent, numărul acestora scade. Una din cauze este ucrainizarea școlilor cu predare în limba română și trecerea treptată la limba ucraineană în procesul de ținere a serviciului divin în bisericile din satele românești/moldovenesti. Dacă la începutul anilor 90, când Ucraina a devenit stat independent, în regiunea Odesa funcționau 18 școli cu predare în limba română, în prezent numărul acestora s-a redus până la 6.

Share our work