de Razvan Iorga | dec. 16, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasenko, intentioneaza sa scoata Belarus de pe orbita economica exclusiva a Moscovei si sa isi indrepte atentia si spre alte piete de desfacere. Belarus si Rusia s-au confruntat cu mai multe neintelegeri si sicanari reciproce privind exporturile de marfuri, dupa ce Moscova a interzis o parte a comertului cu Belarus. La randul lor, autoritatile de la Minsk au decis recent sa reintroduca controlul marfurilor la granita cu Rusia. Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, i-a trasat guvernului de la Minsk sarcina de a gasi cu orice pret noi piete de desfacere pentru produsele belaruse, potrivit agentiei Belta. ‘Nu putem sa ne rugam doar la Rusia, cu toate ca ea este o tara-sora. Pentru ca, dupa cum vedeti, atunci cand aceasta piata unica se prabuseste, ne prabusim si noi in urma ei’, a declarat liderul statului belarus, subliniind ca la ora actuala pe piata rusa se desfac doar 40-45% dintre produsele belaruse, in loc de 85% cum era inainte. Totodata, Lukasenko a subliniat ca Belarus si-a redus dependenta de o singura piata, ‘dar, dupa cum se vede, inca prea putin’. ‘La aceasta s-a adaugat si Ucraina. Nu cred ca o situatie mai buna se inregistreaza si in Kazahstan. De aceea, trebuie sa iesim cu orice pret pe noi piete de desfacere. si acest lucru este posibil’, si-a exprimat convingerea Lukasenko.
Atentie indreptata spre SUA si UE
Pentru a sublinia necesitatea diversificarii exportului belarus, Lukasenko a adus exemplul unor companii belaruse care au reusit sa patrunda pe piata americana. ‘Au fost anulate toate sanctiunile si noi facem comert cu ei (cu americanii). Prin urmare, se poate’, a declarat Lukasenko, atentionand ca Republica Belarus ‘nu s-a aflat niciodata intr-o situatie atat de complicata’. ‘Aceasta nu inseamna ca trebuie stam cu mainile incrucisate si sa asteptam vremuri mai bune. in aceasta situatie trebuie sa demonstram ca suntem independenti. Anul viitor va fi anul examenului pentru noi’, a conchis Lukasenko. La inceputul lui decembrie, presedintele Belarus a acuzat Rusia de incalcarea normelor Uniunii Vamale, in urma introducerii de catre Moscova a embargoului asupra produselor mai multor intreprinderi belaruse.
Kazahstan ameninta si ea Uniunea Vamala
Chiar inainte acestor tensiuni cu Belarus, Rusia s-a confruntat cu o problema si partea Kazahstanului. Presedintele Kazahstanul, Nursultan Nazarbaev, declara la finalul lunii august ca tara pe care o conduce poate parasi Uniunea economica euroasiatica. „Daca conditiile care au fost stabilite anterior in conventie nu se respecta, Kazahstanul are tot dreptul sa paraseasca Uniunea euroasiatica”, a subliniat Nazarbaev intr-un interviu acordat unui post TV din Astana. Declaratiile lui Nazarbaev veneau dupa un discurs a lui Putin rostit in urma cu cateva zile in cadrul forului tineretului “Seligher”, despre faptul ca Nazarbaev „a creat un stat in teritoriul unde nu a existat niciodata vreun stat.” Anterior liderul liberalilor democrati rusi, Vladimir Jirinovski, a decalarat postului de radio “Ecoul Moscovei” ca dupa evenimentele din Ucraina, Rusia trebuie sa-si indrepte atentia spre Kazahstan, unde, zice Jirinovski, sunt atestate cazuri de ura fata de rusi.
de Anatol Terzi | dec. 8, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul Partidului Socialistilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a declarat la postul rusesc de televiziune de stat Rosssia 1 ca va milita pentru denuntarea acordului Republicii Moldova cu Uniunea Europeana si ca vedere va solutie integrarea in Uniunea Vamala cu un stat federativ. „Victoria Partidului Socialistilor la recentele alegeri este numita drept o palma rasunatoare peste obraz trasa partidelor pro-europene. La prima sedinta a parlamentului, socialistii vor iesi cu o propunere privind denuntarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeana”, a declarat Dodon.” ”De cealalta parte, rezolvarea problemelor cu Rusia, integrarea in Uniunea Vamala solutioneaza problema statalitatii, cu alte cuvinte a diferendului transnistrean. Noi am putea sa ne intelegem cu Transnistria si Gagauzia cu privire la crearea unui stat federativ care va intra in Uniunea Vamala”, a continuat acesta intr-un comentariu pentru Russia 1.
„Gagauzia in conditiile embargoului impus de Federatia Rusa la produsele rusesti are o pozitie privilegiata. Pentru fermierii din autonomia Rusia a facut o exceptie cumparand de aici fructe, legume si vin”, comenteaza reporterul rus. In cadrul aceleasi emisiuni „Vesti Nedeli cu Dmitri Kisilev”, jurnalistii rusi opineaza ca ceea ce s-a intamplat pe 7 aprilie 2009 la Chisinau nu ar fi fost decat un preambul pentru ce avea sa se intample, in 2013, la „Maidanul de la Kiev”. De astfel, in urma cu circa trei luni, autoritatile de la Kiev au interzis 15 posturi de televiziune rusesti, printre care si Rossia, acestea fiind acuzate de manipulare si stiri tendentioase. In vara acestui an a fost suspendata pe teritoriul R. Moldova retransmisia postului Rossia 24, pana la 1 ianuarie 2015. Dupa interzicere, postul a difuzat un reportaj in care acuza ca romanii si moldovenii au probleme de identitate, fata de gagauzi, „un popor mic si unic”.
de Anatol Terzi | nov. 24, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Kirghizstan, ultima achizitie a Uniunii Vamale
Președintele kârgâz Almazbek Atambayev, a declarat că țara sa a fost nevoită să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, in pofida faptului ca aceasta miscare va costa stabilitatea economica a tarii, relateaza mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dar, pe de alta parte, refuzul de aderare va amplifica riscurile macroeconomice si de securitate, mai afirma presedintele fostei republici sovietice. “Dacă refuzăm să aderam la aceasta organizație, atunci vom avea o versiune mai grava a acelorasi riscuri. Fără supărare pentru țările membre ale acestei organizații, dar suntem nevoiti sa alegem dintre doua rele pe cel mai mic, nu avem altă soluție” a mai declarat liderul kârgâz.
Așa cum a explicat Atambayev, Kârgâzstan ar trebui să adere la Uniunea Vamală acum, pentru a avea șanse și drepturi egale cu ale celorlalti membri fondatori ai asociației. “Suntem obligați să aderam la Uniunea Vamală cat timp o putem face cu capul sus, (…), intram si vom începe sa primim preferințe, împrumuturi și subvenții“ a mai declarat liderul Kârgâzstanului, pe fondul temerilor expertilor ca exportatorii din statul central-asiatic ar putea pierde o parte din piata chineza.
Foaie de parcurs
Liderii Republicii Kârgâzstan si-au anunțat decizia sa de aderare la Uniunea Vamală în primăvara anului 2011, iar in mai 2014 tara a aprobat un program de integrare economică cu Belarus, Kazahstan și Rusia. Potrivit “foii de parcurs” al acestei integrari, Kârgâzstanul ar trebui să devină membru cu drepturi depline al Uniunii vamale și să intre în Spațiul Economic Comun la 1 ianuarie 2015, dar pentru asta trebuie sa aprobe o serie de legi și acte normative, aspru constestate de o parte a opozitiei politice si a societatii civile din tara.
Anterior, mass-media locala a relatat că razboiul sancțiunilor dintre Rusia și statele occidentale a contribuit la consolidarea relațiilor comerciale dintre Moscova și Bishkek, Kârgâzstan dorind sa profite de embargoul alimentar impus asupra produselor din SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia, pentru a înlocui o parte din aceste importuri cu propriile produse.
SUA, exclusa din regiune
Presa locala, citand surse oficiale, a mai precizat de că Federatia Rusa a platit mult pentru a se asigura de bunavointa elitei tarii central-asiatice. Astfel, pe langa cele aproximativ 500 milioane dolari promise de Moscova, Rusia a alocat din 2009 credite, cu dobanda preferentiala, în valoare de aproximativ patru miliarde de dolari și un grant de 150 de milioane de dolari. Totodata, in 2012 Moscova a anulat Biskekului o parte din datoria națională.
Raspunzand solicitarilor repetate din partea autoritatilor de la Bishkek, Fedratia Rusa a promis să furnizeze Kârgâzstanului arme și echipamente militare, preluand controlul asupra rețelei de alimentare cu gaz a ţarii. Ca urmare a acestei ofensive politico-economice ruse in Asia Centrala, autoritatile de la Biskek au refuzat prelungirea contractului de inchiriere a unei importante baze aeriene a SUA la Manas, punând astfel capăt prezenței militare americane în regiune.
Amenintari cu anexarea
Reamintim ca in urma cu cateva luni, ministerul kîrgîz de Externe a transmis o notă oficială de protest Rusiei după ce vicepreședintele Dumei ruse, Vladimir Jirinovski, a afirmat recent că ţările din Asia Centrală ar trebui incluse într-un nou district federal rus. Autorităţile de la Bişkek s-au declarat indignate de afirmaţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, şi au cerut Moscovei explicaţii oficiale. Politicianul rus a fost acuzat de falsificarea datelor istorice şi de aducerea unei ofense la adresa sentimentelor naţionale ale poporului kîrgîz.
Deputatul Vladimir Jirinovski a declarat în cadrul unui miting din luna februarie 2014, că este oportun să se creeze Districtul Federal Asia Centrală în componenţa Federaţiei Ruse, din care să facă parte Kîrgîzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan.
La declaraţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, au reacţionat şi autorităţile de la Astana, capitala kazahă. În Camera Inferioară a Parlamentului Kazahstanului, Mijilis, s-a propus ca politicianului rus să i se interzică accesul pe teritoriul Republicii Kazahstan.
de Isac Mihai | nov. 24, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
PCRM, condus de Vladimir Voronin, este favorit in preferintele electorale din Republica Moldova
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se menţine pe primul loc cu o săptămână înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie, potrivit unui sondaj IMAS publicat sâmbătă, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, si care arată totodată că, în ceea ce priveşte politica externă, cetăţenii moldoveni sunt indecişi între Rusia şi UE. Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlamentul de la Chisinau în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6%, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) 17,2%, PDM (democraţi) cu 14,2%, Partidul Patria cu 8,7% şi Partidul Liberal, cu 8,5%. Totodata, formatiunea pro-rusa PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3%, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6%.
Scadere in sondaje
Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie 2014. Totodata, PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste două puncte procentuale. „Din punctul meu de vedere, dacă e să comparăm Partidul Comuniştilor de acum cinci ani, când era foarte vizibil, foarte vocal şi foarte prezent, acum are o cu totul altă campanie şi cred că asta face ca ei să piardă. Dacă vă aduceţi aminte, pe timpul crizei politice ei aveau 39 la sută intenţie de vot netă, iar acum, după un an şi jumătate, sunt la 19 la sută. Procentele pierdute de PCRM s-au capitalizat la Partidul Patria, Partidul Socialiştilor, au migrat spre partide de alternativă”, a declarat Doru Petruţi, director IMAS, într-o conferinţă de presă.
„Celelalte partide, liberal-democrat, democrat şi liberal, sigur că au trebuit să dea, în primul rând, explicaţii pentru propria prestaţie din campanie, dar resursele şi reţetele din campanie sunt foarte diferite. Vorbim de suport mediatic diferit, de resurse alocate în proporţii diferite, vorbim de capacitatea reţelelor de partid diferită”, a adăugat Doru Petruţi.
Premierul, pe primul loc
În ceea ce priveşte încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40 la sută) şi Dorin Chirtoacă (38 la sută) sunt primii pe listă, fiind urmaţi de Marian Lupu (33 la sută), Igor Corman (31 la sută), Vlad Filat (28 la sută), Vladimir Voronin (28 la sută), Renato Usatîi (27 la sută) şi Mihai Ghimpu (20 la sută). Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.
Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.
UE vs. Uniunea Vamala
Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă, mai arata sursa citata. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută împotrivă. „Indicatorul ce ţine de intenţia de vot pentru Uniunea Europeană are o evoluţie foarte specifică pentru că de-a lungul vremii el a avut evoluţii şi sub 40 la sută, şi peste 40 la sută, şi a ţinut foarte mult legătura cu agenda politică şi agenda mesajelor principalilor politicieni. Este un indicator care tot timpul a trebuit alimentat şi a reuşit să urce la praguri de felul acesta pe timpul semnării Acordului de Asociere şi acum este întreţinut, cred, şi de comunicarea politică şi spoturi electorale”, a explicat Doru Petruţi, directorul IMAS.
„Indicatorul pentru Uniunea Vamală ascunde foarte multă teamă, foarte multă frică. Oamenii nu vor să supere, de fapt, Federaţia Rusă, neştiind neapărat ce însemnă Uniunea Vamală. Reprezentările despre Uniunea Vamală sunt destul de vagi şi se asociază în general cu două-trei elemente: gaz, locuri de muncă, tot ce-au folosit partidele în comunicarea politică”, a explicat directorul IMAS.
NATO, in usoara crestere
În ceea ce priveşte aderarea la NATO, 50 la sută din respondenţi sunt împotrivă şi 27 la sută pentru. Doru Petruţi a remarcat totuşi că numărul celor care se declară în favoarea aderării la NATO a crescut, probabil, datorită campaniei unor partide politice care promovează acest obiectiv. Totodată, 50 la sută din moldoveni ar fi foarte îngrijoraţi dacă Rusia ar încerca să invadeze Republica Moldova, 21 la sută ar fi îngrijoraţi într-o oarecare măsură, iar 24 la sută nu ar fi îngrijoraţi deloc.
Sondajul a fost realizat în perioada 8-19 noiembrie, pe un eşantion de 1.128 de persoane cu vârste peste 18 ani, în 81 de localitaţi şi are o marjă de eroare de 3 la sută.
Demers diplomatic
Moscova nu are niciun motiv de îngrijorare faţă de o re-exportare a unor bunuri europene de pe teritoriul Republicii Moldova şi nu are nevoie de măsuri restrictive în acest sens, a declarat saptamana trecuta ministrul moldovean pentru Economie Adrian Candu pentru RIA Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu există motive de teamă că aceste bunuri vor fi livrate către Rusia via (Republica) Moldova. Nu există motive economice sau legale pentru ca să ni se impună măsuri restrictive”, a declarat ministrul.
Reamintim ca autoritatile de la Moscova au restricţionat importurile de carne şi fructe moldoveneşti anul acesta, invocând o prevenire a unor livrării ilegale de produse europene Rusiei, ca răspuns la sancţiunile impuse de către Uniunea Europeană Rusiei, pe care o acuză de implicare în criza din Ucraina.
Reprosuri ruse
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi-a exprimat marţi regretul că autorităţile de la Chişinău nu au întrebat Tiraspolul ce părere are despre asocierea cu Uniunea Europeană, relatează agenţia rusă RIA Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „De ce preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul nu s-au consultat cu Transnistria când au luat decizia de semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană? Probabil, Tiraspolul ar fi spus «nu» unui astfel de acord, dar autorităţile de la Chişinău cel puţin ar fi aflat formal opinia transnistrenilor”, a declarat recent Rogozin, în cursul unei întâlniri la Moscova cu liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon. „Peste 500.000 de persoane care locuiesc pe un alt mal al Nistrului nu au putut spune niciun cuvânt în procesul de negocieri”, a denunţat el.
Reamintim ca Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie, în acelaşi timp cu Georgia şi Ucraina. Documentul, care include şi un Acord comercial aprofundat şi comprehensiv, a fost ratificat si de către Parlamentul European (PE).
Club al motanilor grasi
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a comentat recent dorinţa R.Moldova de a se integra în UE, apreciind că ţara vrea să „stea la coadă pentru a intra în clubul select al motanilor graşi”, şi a apreciat că scrutinul parlamentar va determina orientarea geopolitică a Chişinăului. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie „vor decide soarta Republicii Moldova, orientarea ei geopolitică. Sper că în urma acestui scrutin la putere vor veni persoane care vor reprezenta interesele majorităţii. Cunoaştem şi salutăm orientarea dorită de majoritatea populaţiei”, a declarat Rogozin, apreciind că „majoritatea cetăţenilor moldoveni ar vrea o integrare în Uniunea Vamală”.
El a subliniat că autorităţile de la Chişinău trebuie să „garanteze moldovenilor care muncesc în Rusia dreptul la liberă exprimare”, în contextul în care pe teritoriul rus vor fi deschise doar cinci secţii de votare.
Sprijin pentru Dodon
„Peste 700.000 de cetăţeni moldoveni muncesc în Rusia. Asta înseamnă că ei votează cu mâinile, picioarele şi inima pentru o apropiere de Rusia, care nu este un stat străin pentru ei”, a adăugat vicepremierul, în cursul unei întâlniri cu liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon, considerat unul din favoritii Kremlinului. „Nu sunt convins că orientarea politică a coaliţiei actuale este pe deplin patriotică”, a afirmat inaltul oficial rus.
În opinia lui Rogozin, Republcia Moldova, în prezent, vrea să „stea la coadă pentru a intra în clubul select al motanilor graşi”. „Însă toţi înţeleg foarte bine că această ţară nu va fi primită în Uniunea Europeană. Stând la coadă, Chişinăul va trebui să îndeplinească nişte cerinţe stricte”, a declarat Rogozin. „Astfel, Republica Moldova nu va avea drepturi, ci doar obligaţii”, a adăugat vicepremierul rus, subliniind că nu intenţionează să se implice în afacerile interne ale acestei ţări.
La rândul său, Igor Dodon a declarat că majoritatea cetăţenilor moldoveni ar fi împotriva orientării proeuropene a actualei puteri, deoarece „ei înţeleg că Rusia şi Republica Moldova au un trecut comun şi un prezent comun”. Dodon a menţionat că în cazul unei victorii la alegerile din 30 noiembrie, partidul său va cere denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Avertismente germane
Cancelarul german, Angela Merkel, a sugerat că liderul rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării pacea în Europa prin anexarea peninsulei Crimeea şi a avertizat că Moscova ar putea ameninţa şi alte ţări din regiune, inclusiv Republica Moldova, Serbia şi Georgia, relatează mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un discurs susţinut la Institutul Lowy din Sydney cu ocazia summitului G20, cancelarul german a declarat că Occidentul trebuie să acţioneze ferm în faţa acţiunilor Rusiei.
Criza din Ucraina nu este o problemă regională, ci un motiv de îngrijorare pentru toată lumea, a adăugat cancelarul german. De asemenea, Angela Merkel a subliniat că Occidentul trebuie să rămână unit în disputa cu preşedintele rus cu privire la criza din Ucraina. Şefa Guvernului de la Berlin a adăugat că este foarte important ca Europa şi Statele Unite să adopte o poziţie comună în privinţa crizei din Ucraina.
Angela Merkel a exclus posibilitatea unei intervenţii militare occidentale şi a precizat că toate opţiunile trebuie să fie luate în calcul pentru soluţionarea crizei pe cale diplomatică.
Declaraţia cancelarului german intervine în contextul în care Guvernul de la Berlin este îngrijorat în legătură cu politica agresivă antiocidentală a Rusiei în Balcani. Mass-media germana considera că temerile sunt motivate de intenţia Rusiei de a consolida cooperarea în sectorul energetic şi militar cu Serbia.
Razboiul expulzarilor
Reamintim ca deputatul comunist din Duma de Stat a Rusiei, Valerii Rașkin, a solicitat Ministerului de Externe de la Moscova expulzarea diplomaților moldoveni ca răspuns la reținerea în Republica Moldova a cetățenilor ruși, Victor Șapinov și Maxim Firsov. În cererea lui Rașkin adresată lui Lavrov, oficialul comunist susține că în urma reținerii cetățenilor ruși, Republica Moldova suspectează Rusia de organizarea acțiunilor subversive pe teritoriul altui stat. “Am făcut toate demersurile necesare privind arestul lui Șapinov și Firsov, care au fot reținuți ilegal. Este o provocare a serviciilor speciale moldovenești și nu este exclus că este la comanda UE. Din câte se vede, cineva intenționat vrea să incrimineze Rusiei acțiuni ilegale și să umilească țara”, susține Valerii Rașkin.
Deputatul comunist susține că reținerea cetățenilor ruși face parte din acțiunile neprietenoase față de Rusia și necesită un răspuns imediat, solicitand Ministerului rus de Externe de la Moscova sa intreprinda acțiuni concrete.
Reamintim ca in data de 14 noiembrie, serviciile de securitate ale Republicii Moldova au fost reținute mai multe persoane, dintre care cetățeni străini originari din Federația Rusă și Ucraina, precum Victor Șapinov, liderul mișcării pro-ruse „BOROTBA” (LUPTA) din Ucraina, și Maxim Firsov activist al organizației „BOROTBA”. Firsov, în vârstă de 34 de ani este originar din Tiumeni, Federația Rusă, iar Șapinov este originar din localitatea Mîtiș din regiunea Moscovei, Federația Rusă. Anterior acesta a activat în cadrul Dumei de Stat a Federației Ruse, iar actualmente locuiește la Kiev, Ucraina, mai relateaza mass-media de la Chisinau.
Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasenko a declarat joi ca nu exclude varianta iesirii tarii sale din Uniunea Economica Eurasiatica din care face parte alaturi de Rusia si Kazahstan, in cazul in care Acordurile de la Minsk de incetare a focului in estul Ucrainei nu vor fi respectate. Belarus si Rusia au relatii din ce in ce mai reci dupa declasarea crizei sanctiunilor economice. Lukasenko a spus chiar ca vrea intarirea relatiilor cu UE si SUA. Lukasenko a spus intr-o videoconfeinta ca razboaiele comerciale in interiorul Uniunii sunt inacceptabile si a adus ca exemplu confruntarile dintre Belarus si Rusia in chestiunea comertului cu alimente. Liderul belarus a spus ca tara sa si mai ales Kazahstanul au respins mereu orice natura politica a Uniunii si au insistat mereu pe obiectivele ei pur economice, aluzie la presupuse incercari ale Kremlinului sa o foloseasca drept parghie politica, relateaza Europa Libera. Anexarea Crimeii de catre Rusia si sprijinul acordat separatistilor din estul Ucrainei i-au ingrijorat partenerele de uniune.