Gazprom, noi amenințări energetice

Gazprom, noi amenințări energetice

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Va fi foarte dificil pentru Europa să-şi reumple capacităţile de stocare a gazelor la nivelul de anul trecut, după ce continentul a încheiat sezonul de iarnă cu rezerve relativ scăzute, a avertizat recent gigantul rus Gazprom, citat de TReuters.

În 2022, Uniunea Europeană a investit semnificativ în importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) şi a adoptat reglementări pentru a majora capacităţile de stocare, pentru a evita deficitul în aprovizionare, în urma reducerilor importurilor de gaze ruseşti, după invadarea Ucrainei.

Până la jumătatea aprilie 2023, erau 56,6 miliarde metri cubi (bcm) de gaze în capacităţile de stocare din Europa, în scădere faţă de 58 bcm în perioada similară din 2020, la începutul pandemiei. Europa a beneficiat de pe urma vremii relativ blânde, care s-ar putea să nu se repete iarna viitoare, susţine Gazprom.

Reumplerea capacităţilor de stocare a gazelor ar putea deveni „o sarcină importantă” pentru companiile europene, avertizează gigantul rus.

„Operaţiunea va fi dificil de realizat, ţinând cont de deciziile motivate politic, menite să refuze importurile de gaze ruseşti. Volumele de gaze disponibile pe piaţa din Europa vor fi puternic afectate de concurenţa pentru gazele naturale lichefiate”, potrivit Gazprom.

În 2022, Europa a importat prin conducte 62 de miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, un nivel cu 60% mai scăzut decât media din precedenţii cinci ani, arată datele Comisiei Europene.

În acest an, livrările din Rusia către UE ar urma să scadă la 25 bcm, presupunând că fluxurile prin gazoductul TurkStream şi prin Ucraina sunt în linie cu volumele din decembrie 2022, a previzionat Agenţia Internaţională a Energiei (IEA).

Share our work
Moldova Europeană, convocată la Chișinău

Moldova Europeană, convocată la Chișinău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează populația

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează populația

La Chișinău va fi convocată o Adunare Națională, a anunțat șefa statului moldovenesc, Maia Sandu. Evenimentul va fi organizat în Piața Marii adunări Naționale la data de 21 mai, relatează Moldpres.

Președintele a menționat că sute de mii de oameni se uită cum cu o mână de corupți plănuiesc să fure viitorul Republicii Moldova. “Europa e cu ochii pe noi. Întreaga lume e cu ochii pe noi. Mulți au impresia greșită că cetățenii Republicii Moldova privesc cu nepăsare la ceea ce se întâmplă. Mulți cred în mod eronat că cetățenii țării noastre sunt indiferenți și nu iau atitudine. Unii încă își pun întrebarea dacă poporul nostru își dorește cu adevărat aderarea la Uniunea Europeană. Eu vă propun să le răspundem, vă îndemn să ne manifestăm ca popor. Decizia clară de a fi parte a familiei europene, bazată pe respect, stabilitate și colaborare economică. Eu vă îndemn să arătăm că unicul stăpân al acestui pământ este poporul. Eu vă îndemn să le explicăm celor care mai au dubii că deciziile privind viitorul Republicii Moldova se iau în Republica Moldova. A venit timpul ca moldovenii să arate că suntem un popor hotărât, un popor stăpân în casa lui, un popor care își poate apăra cu fruntea sus democrația, pacea și comunitățile. Eu cred că a venit timpul ca cei care sunt cu ochii pe noi și din est și din vest, să vadă că în clipele hotărâtoare pentru destinul nostru suntem uniți și curajoși”, a  spus Sandu.

Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Maia Sandu

Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Chișinău

Șefa statului a anunțat că a lansat inițiativa de a convoca la Chișinău o adunare a cetățenilor în care “să spunem lumii că noi suntem europeni și că aceasta e calea aleasă de noi”. „Hai să dăm răspuns celor care întreabă ce vor moldovenii? Un răspuns răspicat și clar. Să se audă vocea noastră a celor mulți, vocea poporului nostru. Adunarea Națională Moldova Europeană va fi organizată la 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale. Vocea fiecăruia va cimenta calea noastră europeană. Vin cu un îndemn către toți oameni care lucrează pământul, profesori, studenți, organizații neguvernamentale, antreprenori, medici, oameni de cultură, angajați în sectorul privat, funcționari publici, împreună să sprijinim visul nostru comun. Să demonstrăm că noi vrem pace. Vrem ca Uniunea Europeană să fie la noi acasă. Așa cum ne-am adunat când am cerut independența și am obținut-o. Așa cum ne-am adunat când ne-am apărat democrația și am rezistat în cele mai grele timpuri”, a adăugat Sandu.

„Chiar dacă avem anumite supărări. Chiar dacă uneori avem păreri diferite, acum nu e momentul de ceartă și dezbinare. Acum e momentul să ne unim și să devenim împreună parte a familiei europene. Vin cu acest îndemn, pentru că deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Suntem la o mare răscruce. Ce facem acum va influența viețile noastre, ale copiilor noștri și ale generațiilor viitoare. La 21 mai 2023 Vă aștept la Adunarea Națională- Moldova Europeană”, a conchis președintele.

Share our work
Axa Polonia-România, lecții pentru bazinul Mării Negre

Axa Polonia-România, lecții pentru bazinul Mării Negre

Rolul jucat de Varșovia în politica regională, precum și statutul regiunii central şi est-europene a crescut semnificativ, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Vizita premierului polonez, Mateusz Morawiecki, poate duce, conform afirmațiilor acestuia, la construirea unor “planuri strategice semnificative” între cele țări- Polonia, România și Ucraina- supuse direct agresiunii militare și hibride ruse.

Cele două țări ”susțin și promovează pe deplin o Uniune Europeană unită și rezilientă, care acționează într-un mod coordonat, pe baza solidarității, coeziunii, democrației și angajamentului față de valorile și principiile fundamentale”.

Agresiune rusească

“Vedem că, odată cu agresiunea rusească în Ucraina, creşte rolul, rangul acestei regiuni, în care noi trăim, în care creăm valori economice şi sociale, de aceea cred, în mod aprofundat, că în acest triunghi între Ucraina, România şi Polonia se va putea în curând – sperăm să fie cât mai curând, după victoria Ucrainei şi atingerea păcii – să construim nişte planuri strategice semnificative (…) planurile strategice, care vor fi foarte ambiţioase din punct de vedere economic, investiţional şi de afaceri, dar şi ambiţioase din punct de vedere strategic, din punct de vedere al cooperării militare şi din punctul de vedere al creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane (de persoane – n.r.) în regiunea Europei Centrale“, a declarat Morawiecki în discursul său din deschiderea Forumului Economic România – Polonia.

Şeful guvernului polonez a mărturisit că vede în România “un aliat foarte mare, un aliat mare în lupta pentru interesele noastre comune”. “Ani de zile, vă spun foarte drept, ţările noastre au fost jucate de cei din Est şi din Vest. Bineînţeles, nu se poate compara presiunea din Vest faţă de cea din Est, dar trebuie să ne dăm seama că primele decenii naive de transformare, de capitalism erau, în acelaşi timp, decenii în care am fost în mare parte folosiţi pentru scopurile proprii ale Europei vestice. Din România, din Polonia au plecat mulţi oameni. Acum, în Polonia revin sute de mii de oameni, pentru prima dată în istoria noastră”, a spus Mateusz Morawiecki.

Premierul Mateusz Morawiecki a făcut un apel către România ca cele două state să vorbească pe aceeaşi voce la nivelul Uniunii Europene. “Îi rog pe prietenii din România şi astăzi ca vocea noastră să fie întărită, să fie aceeaşi la forumul Uniunii Europene. Este un lucru foarte important dacă vorbim pe aceeaşi voce, pentru că în felul acesta ne putem asigura interesele noastre comune“, a arătat şeful Executivului de la Varşovia, potrivit traducerii oficiale.

O nouă alianță

Bunele relații din perioada interbelică dintre Polonia și România, precum și istoria comună a celor două popoare ne obligă să găsim modalități de a intensifica relațiile din toate domeniile. Un semn în acest sens este și buna colaborare la nivel militar, un contingent militar românesc fiind desfășurat în Polonia, iar unul polonez în România, ca parte a angajamentelor din cadrul NATO. Nu este pentru prima dată în istorie când cele două popoare colaborează militar, iar Varșovia nu a uitat sprijinul acordat de România populației civile poloneze în momentul invaziei naziste din 1939.

“Ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate și apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă și fructuoasă, pe măsura potențialului oferit de cele două economii. Polonia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României din regiune: în anul 2022, schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record de aproape 11 miliarde de euro” a declarata președintele român Iohannis, în cadrul unor declarații de presă cu premierul Poloniei.

Pe agenda discuțiilor dintre cei doi s-a aflat situația de securitate din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic, cu accent pe pentru implementarea deciziilor summitului NATO de la Madrid în ceea ce privește întărirea posturii aliate de descurajare și apărare de pe flancul estic, aderarea României la spațiul Schengen și sprijinul Poloniei în acest sens, și prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări pe care președintele Iohannis îl va găzdui în luna septembrie.

”După trei decenii, România și Polonia continuă să demonstreze angajamentului lor ferm pentru consolidarea relațiilor de prietenie și a cooperării lor strategice, în calitate de membri activi ai Uniunii Europene și de aliați de încredere în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Ne exprimăm intenția de a stabili data de 3 martie drept Zi a Solidarității româno-poloneze. În această privință, cu sprijinul activ al celor două guverne și prin acțiunile coordonate la nivelul organismelor noastre legislative, ambele părți vor lua măsurile necesare pentru a finaliza procedurile lor interne, cât mai curând posibil. Astfel, ne vom sărbători prietenia, cooperarea și parteneriatul de lungă durată celebrând data semnării, în 1921, a Convenției privind Alianța Defensivă româno-poloneză, care reprezintă un reper istoric și simbolic important pentru relațiile noastre bilaterale și care reprezintă fundamentul unor legături strânse și bazate pe încredere între națiunile noastre”, au subliniat și cei doi prim-miniștrii.

Aceștia au anunțat decizia de lansare a unui sezon cultural româno-polonez, în 2024-2025, pentru a sublinia clar istoria noastră comună și pentru a continua să stimulăm cooperarea dintre sectoarele creative din cele două țări.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Sprijin pentru est

Polonia și România au interese de securitate similare în zona estică, inclusiv necesitatea respingerii agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei și a presiunilor exercitate de Moscova împotriva Republicii Moldova.

În urma întrevederii dintre președintele Klaus Iohannis și premierul polonez Mateusz Morawiecki, cele două părți au convenit să intensifice sprijinul pentru Republica Moldova, în contextul vulnerabilității acestui stat partener din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, și au reafirmat că numai Ucraina poate decide “parametrii unor discuții de pace cu Moscova”.

“România și Polonia își vor menține fără echivoc susținerea pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar. După cum se cunoaște, de la începutul acestui război, România a fost în prima linie de acțiune pentru sprijinirea Ucrainei și a populației ucrainene”, a afirmat președintele român.

“Am reiterat împreună că numai Kievul poate decide parametrii unor discuții de pace cu Moscova. De aceea, am convenit împreună cu domnul Prim-ministru necesitatea consolidării coordonării bilaterale și în cadrul Uniunii Europene și al NATO pentru continuarea susținerii depline a Ucrainei“, a insistat șeful statului.

În același timp, a arătat Iohannis, cei doi lideri au agreat să intensifice susținerea pentru partenerii cei mai vulnerabili și cei mai afectați de conflict din regiune, în special Republica Moldova.

“În acest sens, am reiterat sprijinul nostru comun pentru avansarea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ca state candidate la Uniunea Europeană“, a spus Iohannis.

România și Polonia vor continua să facă apel la toate instrumentele de care dispun pentru a sprijini în continuare interconectivitatea cu vecinii lor estici prin promovarea cooperării cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, inclusiv în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și prin politica Parteneriatului Estic, transmit premierii celor două țări într-o declarație comună.

”Rusia și statul său complice, Belarus, trebuie să suporte consecințele acțiunilor lor și să plătească reparații pentru distrugerea amplă cauzată în Ucraina. Sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne solid, consecvent și multidimensional atât timp cât va fi necesar. Victoria Ucrainei în acest război este o condiție sine qua non pentru reconstruirea păcii durabile și a stabilității îndelungate în Europa”, au reafirmat șefii celor două guverne.

foto: Administrația Prezidențială

foto: Administrația Prezidențială

Proiect Republica Moldova

România și Polonia sprijină cu ”tărie suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”.

”Cu excepția Ucrainei, Republica Moldova este țara cel mai afectată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Respingem ferm retorica amenințătoare neacceptabilă a Rusiei împotriva statului suveran Republica Moldova. Rusia trebuie să pună capăt acțiunilor și declarațiilor sale provocatoare, răspândirii de informații false și incorecte, afirmațiilor neîntemeiate și încercărilor de a continua destabilizarea securității și stabilității Republicii Moldova și a regiunii”, este explicat în declarație.

Cele două țări UE ”rămân angajate să continue sprijinul pentru eforturile consistente întreprinse atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova, în calitate de state candidate, pe calea către integrarea europeană”.

”Ne exprimăm speranța cu privire la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu cele două țări în acest an și ne vom continua demersurile în această privință. Salutând aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO, sprijinim transmiterea, la Summit-ul NATO de la Vilnius, a unui semnal politic puternic cu privire la relațiile politice și cooperarea practică NATO-Ucraina. Continuăm să sprijinim deciziile adoptate la Summit-ul de la București în ceea ce privește aspirațiile Georgiei la NATO și să promovăm Politica Ușilor Deschise. Sprijinim aspirațiile europene ale Georgiei și încurajăm autoritățile georgiene să continue eforturile de reformă necesare pentru obținerea statutului de candidat la UE”, mai afirmă cei doi premieri.

Share our work
UE, radar pentru Republica Moldova

UE, radar pentru Republica Moldova

Republica Moldova, sprijinită de Uniunea Europeană

Republica Moldova, sprijinită de Uniunea Europeană

Uniunea Europeană va cumpăra un „radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol” pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău, relatează EUobserver.

Restul banilor vor fi cheltuiţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi camionete, stivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare şi antipiraterie informatică.

Banii urmează să provină din programul Facilităţii Europene pentru Pace (European Peace Facility), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, din care cea mai mare parte este destinată Ucrainei.

Achiziţiile pentru Republica Moldova vor fi gestionate de sucursala de achiziţii militare a Estoniei – Centrul estonian pentru investiţii în domeniul apărării.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, mai multe rachete au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova şi fragmente de rachete au căzut în câteva localităţi din nordul republicii, la graniţa cu Ucraina.

Share our work
România, misiune civilă UE în Republica Moldova

România, misiune civilă UE în Republica Moldova

Bucureștiul va promova la nivelul UE necesitatea înființării unei misiuni civile pentru Republica Moldova, care să consolideze securitatea fostei republici sovietice în fața „asertivității” Rusiei și a demersurilor de destabilizare împotriva Chișinăului.

Sprijin românesc

Anunțul a fost făcut miercuri, 1 martie, de premierul român, Nicolae Ciucă, după întâlnirea cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care se află într-o vizită de lucru la București.

Oficialul moldovean a declarat la rându-i că experți din Republica Moldova vor fi delegați în România pentru consultanță legată de procesul de aderare al țării la Uniunea Europeană.

„Asistăm la tot mai multe încercări de destabilizare a Republicii Moldova, de tensiuni, de narative ostile construite pe propagarea intenționată de informații false. L-am asigurat pe omologul meu cu privire la susținerea de neclintit a României pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internațional”, a spus premierul român Nicolae Ciucă, într-o declarație de presă după întrevederea cu omologul său moldovean.

Ciucă a mai spus că România promovează în permanență la Bruxelles susținerea Republicii Moldova, „pe mai multe planuri, pentru a rezista atitudinii foarte asertive a Rusiei”.

„România va continua să promoveze în plan european măsuri în domeniul rezilienței, un exemplu fiind obiectivul creării unei misiuni civile a Uniunii Europene pentru Republica Moldova”, a spus Nicolae Ciucă.

Share our work