de Isac Mihai | oct. 18, 2018 | Principal, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, îngrijorat de situația din Republica Moldova
Situația politică din Republica Moldova a trezit îngrijorarea principalelor partide politice de la nivelul Parlamentului European, iar lupta acerbă dintre Partidul Popular European (PPE) și Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) afectează relația dintre Republica Moldova și forueile europene, consideră președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, social-democratul Andi Cristea, într-un interviu acordat Balkan Insight și preluat de mass-media de la Chișinău. „Cred că, între parteneri, lucrurile pot fi spuse fără excese de limbaj. Preferința unora pentru cuvinte puternice nu face bine cooperării UE-Moldova și nici obiectivului strategic de a susține prosperitatea și democrația în vecinătatea estică a Uniunii”, a declarat acesta.
PSE vs. PPE
„Înțeleg poate de ce colegilor din PPE nu le este drag un guvern de centru-stânga precum cel de la Chișinău, dar aș aștepta mai mult echilibru: pur și simplu, nu poți ignora progresele și insista doar pe cuvinte cât mai dure pentru a ataca guvernarea”, a declarat acesta, citat de mass-media. „Atât Moldovei, cât și Uniunii le-ar fi mai bine dacă Serviciul de Acțiune Externă ar lucra la operaționalizarea condiționalităților și la polizarea lor de accente politice excesive. Înțeleg semnalul politic al stopării finanțării, dar o astfel de abordare este neinspirată” a mai declarat Cristea.
„Ar trebui, în opinia mea, să existe o abordare personalizată, în funcție de proiectele finanțate. S-a văzut și în dezbaterile din Comisia AFET, unde au fost propuneri pentru diferite mecanisme prin care banii europeni să ajungă la ONG-uri, autorități locale sau antreprenori. Aș vrea mai mult realism în privința finanțării europene” a mai menționat Cristea.
Reformă și contrareformă
„Republica Moldova a făcut progrese remarcabile de la momentul semnării Acordului de Asociere, iar apropierea de Europa este una evidentă. Sunt mii de locuri de muncă generate de relația cu UE, peste 1,4 milioane de moldoveni au beneficiat de eliminarea vizelor, 66% din exporturile moldovenești merg spre piața europeană, țara a crescut cu 4,5% anul trecut, iar FMI tocmai a modificat în creștere prognoza de avans a economiei în acest an”, a spus Cristea.
„Sunt zeci și zeci de reforme adoptate și în proces de implementare. În același timp, Moldova este încă departe de integrarea europeană, iar eforturile din ultimii ani trebuie să continue în anii următori pentru ca decalajele să se reducă. Chișinăul trebuie să convingă atât proprii cetățeni, cât și Bruxelles-ul de progrese ireversibile în lupta împotriva corupției, consolidarea justiției, democrației și a statului de drept.
Există un deficit de încredere și o lipsă de aliniere a așteptărilor, iar acțiunile în forță ale instituțiilor europene din ultima jumătate de an pot fi înțelese și astfel. Din păcate, văd și mult partizanat politic în felul în care R. Moldova este tratată în ultimul timp” a completat acesta.
UE, îngrijorată de situația din Republica Moldova
Devieri dictatoriale
„Ce s-a întâmplat cu alegerile de la Chișinău a dat apă la moară celor care aveau deja obiecții legate de funcționarea justiției și a statului de drept. Vulnerabilitățile legislative care au permis decizia judecătorilor arată o fragilitate democratică îngrijorătoare”, a mai declarat eurodeputatul.
„Drumul spre maturizare democratică nu este nici ușor și nici nu are sens unic, am putut constata. În același timp, eu cred în bunele intenții și în orientarea europeană a Guvernului și majorității parlamentare. Au însă de muncă în lunile următoare, atât cât mai este din mandatul actualului Guvern și Parlament, pentru a normaliza relațiile cu partenerii internaționali. Din păcate, nici alegerile europene, nici cele din Republica Moldova nu ajută prea mult”, a completat acesta.
Vector european amenințat
„Vorbeam mai devreme despre beneficiile A cordului de Asociere și ale relației cu UE pentru cetățenii Republicii Moldova. Sunt lucruri extrem de concrete, care au impact în viața de zi cu zi. Nu sunt fantasme birocratice sau vorbe goale. Mai mult, cu cât Moldova se apropie de UE, cu atât mai multe resurse și oportunități vor apărea” a mai subliniat acesta.
„Din contră, dacă Moldova se îndepărtează de UE, atunci totul este pus sub semnul întrebării, începând cu libera circulație. Este un apel la responsabilitate pe care îl fac către politicienii onești și către cetățenii implicați ai Republicii Moldova: să nu lase să le scape printre degete o oportunitate istorică. Anti-europenii se pot impune doar dacă pro-europenii își dau gol singuri” a completat europarlamentarul.
Moldova, decredibilizată
„Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei. A fost cu atât mai surprinzător cu cât, în ultimii ani, procesele electorale din RM au fost unele fără incidente” a menționat europarlamentarul social-democrat.
„Dincolo de angajamentul Guvernului, care este unul de luat în seamă, este important să vedem măsuri administrative și legislative care să garanteze că lecțiile de alegerile parțiale de la Chișinău au fost învățate. Eu nu îmi permit să vorbesc despre deciziile justiției, ci scot în evidență felul așezat și serios în care trebuie tratate probleme structurale care amenință sănătatea procesului electoral” a ținut să precizeze Cristea.
Propagandă rusă
„Moldova este în prima linie a propagandei rusești, a cărei forța am văzut-o nu doar în regiune, ci și și alegerile americane din 2016. Efectele pot fi unele semnificative, pentru că propaganda vine să acționeze într-un climat politic și social extrem de polarizat, de tensionat” a mai menționat Cristea.
„UE are instrumentele sale, chiar am cerut în Parlamentul European să existe mai mult sprijin pentru Republica Moldova în acest sens, există East Stratcom Task Force și resursele aferente. Cum în lunile următoare avem alegeri parlamentare, aș vrea să văd un task force care să intervină rapid pentru devoalarea fake news de proveniență rusească; de asemenea, aș vrea să văd o campanie publică de informare despre impactul UE în Moldova în ultimii patru ani” a declarat acesta.
Regimul Plahotniuc, criticat repetat de Cristea
În 2015, în timpul unei audieri în Parlamentul European la care a participat Adrian Candu, președintele Legislativului de la Chișinău și finul lui Vladimir Plahotniuc, liderul PDM, europarlamentarul Andi Cristea a declarat că „dând dovadă de iresponsabilitate, clasa politică de la Chişinău se face vinovată de starea economică, socială şi politică”.„Chişinăul a avut o fereastră de oportunitate care, o spun cu regret, la acest moment pare închisă. Sper să nu fie iremediabil dar nu depinde de noi acest lucru. Sunt extrem de îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, când PDM a votat împotriva coaliţiei de guvernare din care făcea parte, când a votat practic împotriva propriului guvern. Domnule preşedinte, aveţi de gând să faceţi un guvern cu PCRM-ul?”, a subliniat atunci Cristea.
Pozițiie publice ale europarlamentarului român s-au schimbat dramatic după intervențiile lui Vladimir Plahotniuc pe lângă conducerile PSE și Partidului Social Democrat (PSD) din România. În 2016, Cristea considera deja că Vlad Plahotniuc începe să fie văzut de către Occident ca o parte a soluției și nu a problemei. Motivele acestei schimbări drastice de poziții au fost intens speculate de mass-media și analiștii din Republica Moldova. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 14, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, visează la integrarea euro-atlantică
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că în scurt timp în Constituția țării unde va fi introdusă prevederea privind aderarea țării la NATO și UE, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de KARADENIZ PRESS. Anunțul lui Poroșenko vine pe fondul intensificării războiului electoral pentru ocuparea postului prezidențial la alegerile din martie 2019. Principalii candidați, inclusiv Iulia Timoșenko, lidera Batkivștina, se întrec în a demonstra electoratului ucrainean susținerea lor pentru integrarea Ucrainei în structurile euro-atlantice.
Poroșenko a mai subliniat că modificarea Constituției este susținută de marea majoritate a deputaților Radei Supreme. El a mai subliniat că schimbarea în Constituție trebuie să fie susținută de reforme profunde în domeniul economic, politic și în justiție, unul dintre cele mai deficitare domenii.
Ucraina, cea mai săracă țară din Europa
Ucraina, oficial cea mai săracă țară din Europa
Ucraina este, oficial, cea mai săracă țară din Europa, a declarat economistul Vladimir Kompanieț, administratorul unui fond investițional privat de pe piața de capital din SUA, citat de Libertatea Cuvântului. Potrivit lui, după indicele PIB-ului pe cap de locuitor, Republica Moldova a devansat Ucraina, care este acum pe ultimul loc de pe continentul european.
În noul raport al FMI pentru luna octombrie, indicatorii economici ai Republicii Moldova au fost considerabili îmbunătățiți. Acum, Chișinăul este pe locul 133 în lume cu 2694,469 de dolari pe cap de locuitor, iar Ucraina este pe locul 134 cu 2656,01 de dolari pe cap de locuitor.
Salariul oficial în Moldova este cu mult mai mare decât în Ucraina, mai spune Kompanieț.
Astfel, salariul oficial a fost, în trimestrul II din 2018, de 375,82 de dolari (6369.8 lei) în Moldova și de 325,53 de dolari (8529 grivne) în Ucraina.
Expertul atrage atenția că și la capitolul – salariu mediu oficial, Ucraina este tot pe ultimul loc în Europa. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Liderul comunist Vladimir Voronin atacă UE în scop electoral
Republica Moldova s-a grăbit să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, a declarat fostul președinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu pentru cotidianul GolosUA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Moldova se zvârcolește, caută unde să se orienteze – spre est sau spre vest. S-au grăbit ei cu Acordul de Asociere. Moldova ar putea trăi fără el, cel puțin, 20-25 de ani. Ei au semnat Acordul în aceeași zi, împreună cu conducerea Ucrainei și a Georgiei”, a amintit fostul lider de la Chișinău. Potrivit lui, fiind la putere comuniștii s-au implicat foarte serios în procesul de modernizare și nu în cel de integrare europeană. „Nu poți fi în centrul Europei și nu corespunzi standardelor europene, în caz contrar nu va exista nici economie, nici comerț, nici export-import, și așa mai departe, nici investiții”, a menționat liderul PCRM.
Amintiri comuniste
El a reamintit că în cei opt ani de aflare la putere a Partidului Comuniștilor, investițiile în Republica Moldova au crescut de opt ori. „Oamenii au crezut în noi. Am anulat toate datoriile istorice. Am adoptat două legi, numite „Ghilotina-1” și „Ghilotina-2”, care au anulat zeci de miliarde de lei. Apoi am tras o linie roșie și am spus: de acum înainte s-au încheiat tot felul de indulgențe, iată un control electronic asupra achitării tuturor tipurilor de impozite și tot ce se cuvine. Am redus numărul de structuri de control, deoarece acestea vin după mită pentru a câștiga pe baza controlului. Am creat cele mai favorabile condiții pentru agenții economici. De exemplu, le-am permis să nu achite impozitul pe venit dacă ei reinvestesc acest venit în propria afacere. De aceea totul s-a dezvoltat și au existat bani, cu care au fost majorate salariile”, a spus Vladimir Voronin.
UE, miză în campania electorală din 2019
FMI, organizație bandidească
Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație banditească, cea mai coruptă organizație, organizație banditească cu ajutorul căreia SUA spală banii, a mai declarat Voronin pentru ГолосUA. Președintele PCRM a menționat că SUA tipărește dolari SUA la tipografiile americane, preţul cărora îl constituie costul hârtiei, pe care sunt tipărite acestea și costul serviciilor de tipărire. „Prin intermediul FMI ei plaseză banii sub formă de împrumuturi, ajutîndu-ne, ne fericesc, vedeţi dvs., pentru ca pe urmă să le întoarcem acești bani cu dobînzi, anume astfel aceştia devin bani reali”, a spus Vladimir Voronin. El a menționat că după venirea la putere în ţară, în anul 2001, a Partidului Comunist, care la alegerile parlamentare din februarie 2001 a obţinut majoritatea constituțională, comuniștilor le-a fost prezis că ei se vor menţine la putere numai vreo trei luni. „Apoi au fost generoși dându-ne șase luni, pe urmă au spus că nu mai mult de un an. Literalmente, o lună mai tîrziu, Fondul Monetar Internațional a fost primul care și-a sistat activitățile. Aceasta este cea mai coruptă organizație banditească din lume. Ei și-au împachetat valizele, au închis ușile oficiului său și au fost plecați timp de șase ani. Cei-i drept, în anul 2007, au sosit fără invitația noastră”, a reamintit fostul președinte al Republicii Moldova.
Conform declarațiilor acestuia, după FMI, și-a sistat activitatea din Moldova și Banca Mondială, apoi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „Toți au decis să ne izoleze. Fostul secretar al Comitetului Central al PCUS, principalul ideolog al distrugerii Uniunii Sovietice, Lucinschi (Președintele Republicii Moldova în anii 1997-2001) ne-a lăsat țara cu 85% de datorie externă din PIB și cu 220% datorie internă. Ei s-au așteptat ca în cîteva luni ne vom prăbuși. Aşa şi spuneau. Nu le-a reuşit nimic din toate astea”, a subliniat Vladimir Voronin.
Calcule politice
Majoritatea analiștilor politici de la Chișinău consideră aceste declarații ale liderului comunist Voronin drept primele salve electorale în efortul său de recâștigare a unor segmente ale electoratului de stânga din RM în vederea alegerilor parlamentare din 2019. Concurența puternică pe acest segment din partea Partidului Socialiștilor, Partidului Nostru și a Partidului Șor l-a determinat pe Voronin să iasă la atac împotriva UE și FMI, o temă frecventă a liderilor politici de stânga din RM.
Confruntat cu un partid în derivă, cu structuri teritoriale slabe în majoritatea raioanelor din Republica Moldova și cu șanse foarte slabe de a accede în Parlamentul RM în 2019, Voronin va fi nevoit să facă adevărate minuni politice pentru a asigura supraviețuirea PCRM pentru încă un ciclu electoral. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 23, 2018 | Știri, UE, UE
Kosovo urmărește integrarea în blocul comunitar
Comisia Europeană a confirmat recent îndeplinirea de către Republica Kosovo a ultimelor două cerinţe în materie de liberalizare a vizelor, și anume ratificarea Acordului de delimitare a frontierei cu Muntenegru, precum şi obţinerea unor rezultate consolidate în lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Comunicatul de presă al executivului comunitar mai subliniază că statul Kosovo îndeplineşte toate criteriile de referinţă prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, relevă un comunicat de presă al executivului comunitar.
După adoptarea propunerii legislative de către Parlamentul European şi Consiliu, resortisanţii din Kosovo titulari ai unor paşapoarte biometrice nu vor mai avea nevoie de viză atunci când vor călători pentru şederi de scurtă durată, de până la 90 de zile, în toate statele membre ale UE, cu excepţia Irlandei şi a Regatului Unit, precum şi în cele patru ţări asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).
Îndemnuri europene
În mai 2016, Comisia Europeană le-a propus Parlamentului European şi Consiliului acordarea unui regim de călătorii fără viză în UE pentru resortisanţii din Kosovo, cu condiţia ca respectivele două cerinţe să fie îndeplinite până la data adoptării propunerii. Executivul UE îndeamnă Parlamentul European şi Consiliul să continue procesul de adoptare a propunerii sale.
‘Kosovo a făcut progrese însemnate în ultimii doi ani pentru a îndeplini cele două cerinţe rămase în materie de liberalizare a vizelor. Astăzi putem confirma că aceste ultime două criterii de referinţă au fost îndeplinite şi că toate celelalte criterii de referinţă sunt îndeplinite în continuare. De asemenea, am încredere că, şi în viitor, Kosovo va răspunde atât provocărilor în materie de migraţie, cât şi celor în materie de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, a declarat comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.
Din 2012, când a fost lansat dialogul cu Kosovo referitor la liberalizarea vizelor, Comisia Europeană a monitorizat continuu îndeplinirea cerinţelor prevăzute în foaia de parcurs. Raportul prezentat miercuri confirmă îndeplinirea de către Kosovo a ultimelor două criterii de referinţă rămase, de la prezentarea de către Comisie, în mai 2016, a celui de-al patrulea raport privind progresele înregistrate.
Kosovo lăudat
De asemenea, documentul confirmă îndeplinirea în continuare de către Kosovo a tuturor celorlalte criterii de referinţă prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, referitoare la readmisie şi reintegrare, securitatea documentelor, migraţie şi gestionarea frontierelor, ordinea şi siguranţa publice şi drepturile fundamentale conexe libertăţii de circulaţie.
Propunerea CE din 4 mai 2016 de eliminare a obligativităţii vizelor pentru resortisanţii din Kosovo trebuie adoptată de Parlamentul European şi Consiliu. După adoptarea liberalizării vizelor pentru Kosovo, Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare neîntreruptă a cerinţelor, prin intermediul mecanismului de suspendare a exonerării de obligaţia de a deţine viză şi al procesului de stabilizare şi asociere.
La 19 ianuarie 2012, Comisia Europeană a lansat un dialog cu Kosovo referitor la liberalizarea vizelor. În iunie acelaşi an, executivul UE le-a prezentat autorităţilor din Kosovo o foaie de parcurs privind liberalizarea vizelor, care preciza măsurile legislative şi instituţionale pe care Kosovo trebuia să le adopte şi să le pună în aplicare pentru a realiza progrese în vederea liberalizării vizelor. Foaia de parcurs stabileşte o listă cuprinzătoare a reformelor, printre care se numără reintegrarea şi readmisia, securitatea documentelor, gestionarea frontierelor şi a liniei de demarcaţie, gestionarea migraţiei, azilul, lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, precum şi drepturile fundamentale conexe libertăţii de circulaţie. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 19, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale
“Dacă nu eu, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?” a declarat Dmytro Gnap, un jurnalist ucrainean și-a anunțat intenția de a lupta pentru fotoliul de şef al fostei republici sovietice, citat de bucpres.eu, preluat de KARADENIZ PRESS. “Rezultatele unor studii sociologice arată că sprijinul președintelui ucrainean Poroșenko a scăzut uluitor. De la 54% s-a clasat pe locul 4 ori 5 în ratingul pe ţară, având o susţinere de aproape 5%. Este o rușine pentru un şef de stat”, a spus jurnalistul ucrainean de investigaţie Dmytro Gnap într-un interviu pentru publicaţia gazeta.ua.
“Ar fi de înţeles dacă Petro Poroșenko ar fi aplicat reforme dure, dare nu se întreprind reforme. Practic, televiziunea nu-l critică pe Poroşenko pentru că relaţiile sale cu oligarhii sunt excelente”, a spus jurnalistul.
Nemulțumiri generale
După tulburările sociale din ţară – Revoluția Demnității – oamenii au revenit la treburile lor: unii se află pe frontul din estul proseparatist al Ucrainei, alţii sunt preocupaţi să muncească, cineva câştigă în străinătate. Şi numai oficialii, politicienii, cei din organele de forță şi judecătorii au rămas la posturile lor, iar sistemul a început să se transforme într-o contraofensivă, a adăugat acesta
De ce am decis să candidez la funcția de președinte? A început contrarevoluția împotriva corupţiei. Împreună cu politicenii, funcionarii publici şi judecătorii Poroșenko, Kolomoiski, Ahmetov şi Firtaş sunt prinşi într-un păienjeniş al corupţiei. Cei din anturajul preşedintelui ucrainean nu împărtăşesc aceleaşi concepţii ideologice, ci sunt complici. Şi Poroşenko duce această povară uriaşă, n-o aruncă pentru că acești oameni știu foarte mult. Prin urmare, nu se întâmplă nimic.
Poroşenko are un instinct politic puternic, bine dezvoltat. Nu exclud desfășurarea unei operațiuni speciale. De exemplu, anunțarea unei legi marțiale și anularea alegerilor prezidențiale pentru o anumită perioadă. Poroşenko poate să facă acest lucur. El înțelege: dacă un candidat democratic independent vine la putere, atunci el poate fi condamnat la închisoare”, a spus jurnalistul ucrainean de investigaţie Dmytro Gnap, care și-a anunțat intenția de a lupta pentru fotoliul de şef al statului la alegerile prezidenţiale din 2019.
Visuri prezidențiale pe aripi europene
Ucraina intenționează să adere la Uniunea Europeană până în 2025, a declarat anterior liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, în cadrul întrevederii cu omologul său sârb Aleksandar Vučić, la câteva săptămâni după ce și-a anunțat candidatura.
În apropierea campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, Poroșenko a făcut mai multe declarații privind direcția euroatlantică a Ucrainei, precum cel din martie 2017, când a afirmat că fosta republică sovietică ar putea adera la UE în câțiva ani şi și-a exprimat încrederea că țara sa va fi acceptată în blocul comunitar.
Potrivit lui Poroșenko, în ultimii trei ani, Ucraina a înregistrat mari progrese, în special în lupta împotriva corupției și va continua să meargă pe acest drum, implementând reforme.
În plus, Petro Poroşenko şi-a propus modificarea Constituției Ucrainei, astfel încât aspiraţia ţării de a adera la NATO și la UE să fie trecută în Legea fundamentală.
Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko, folosește NATO pe post de armă politică
Ambiții geopolitice
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018-începutul anului 2019, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019
Varianta Timoșenko
Președintele partidului Batkivșcina (Patria) Iulia Timoșenko, a anunțat recent, în timpul unei videoconferințe că va candida la alegerile prezidențiale din anul 2019, confirmând prognozele anterioare privind candidatura sa, inclusiv cele ale KARADENIZ PRESS. „Voi candida la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus ea într-un clip video postat pe pagina ei oficială de Facebook, devenit repede viral.
Potrivit candidatei, primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Promisiuni electorale
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Reamintim că Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj, liderii partidului prezidențial contestând aceste sondaje.
Potrivit sondajului, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile. (N.G.)
