de Razvan Iorga | sept. 18, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia intentioneaza, in cadrul „proiectului eurasiatic”, sa puna in scena o abordare agresiva ce are ca scop lipsirea de suveranitate a tarilor-tinta, opineaza analistul georgian de geopolitica, Zurab Bejanisvili, in cadrului unui articol pentru Georgia Online, preluat de Unimedia.info. Expertul sugereaza ca planul isi propune sa ofere o umbrela de securitate tarilor vizavi si ca Uniunea Eurasiatica este in primul rand o alianta politico-militara. Bejanisvili mai spune ca Rusia actioneaza in cadrul planului sau pe trei directii mari, respectic vest, sud si cea asiatica. Republica Moldova s Ucraina fac, evident, parte din cea vestica. „Pe directia vest, Federatia Rusa ofera Belarusului, Republicii Moldova si Ucrainei, sustinerea militara contra Europei Occidentale, SUA, dar si Turciei. Chisinaul cauta sustinere la Bucuresti pentru a contrabalansa presiunea politico-militara a guvernului rus, aceasta din urma consolidata prin stationarea distructiva pentru suveranitatea Republicii Moldova a trupelor ruse in Transnistria”, scrie Bejanisvili. Acesta identifica si mai multe metode de actiune ale Rusiei pentru a-si atinge obiectivele. Potrivit acestuia, „atragerea celor trei tari in Uniunea Eurasiatica se face prin metode atipice, si anume sprijinul direct al separatismului in aceste tari, presiunea economica, mituirea oficialilor”.
de Marcu Viadi | aug. 5, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Fostul premier Vlad Filat, liderul PLDM, ramane unul din cei mai importanti oameni politici din Republica Moldova
Alegerile periodice din Parlamentul Republicii Moldova vor avea loc in ultima sambata a lunii noiembrie sau in prima duminica din decembrie 2014, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul fostului premier al Republicii Moldova este considerat de analistii politici de la Chisinau ca fiind semnalul pentru inceperea campaniei electorale pentru urmatoarele alegeri parlamentare din fosta republica sovietica.
„In anul 2014 sau in data de 29 noiembrie, sau in prima duminica a lunii decembrie (n.r.-7 decembrie) vor fi alegeri parlamentare” a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, Vlad Filat, pentru tinerii de la Scoala de Vara a Organizatiei de tineret a Partidului Liberal Democrat din Moldova.
PLDM la guvernare
Liderul PLDM a mai precizat ca formatiunea politica are, in acest moment, 31 de deputati in Parlamentul de la Chisinau, 350 de primari, precum si un numar important de presedinti si vicepresedinti de raioane. PLDM mai este reprezentat in guvernul de coalitie de la Chisinau de actualul premier al Republicii Moldova, Iurie Leanca, precum si de sapte ministri.
„Pana in prezent, rezultatele au fost bune, dar avem nevoie de rezultate foarte bune, si nu doar pentru a ramane la putere, dar si pentru a continua procesele pe care le-am initiat, pentru ca acestea sa devina ireversibile” a mai declarat Filat. „Scopul nostru – o viata mai buna la noi acasa, in Republica Moldova” a subliniat liderul PLDM.
„Revolutie de catifea” comunista
Deputatul Vladimir Voronin, presedintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a anunțat recent începutul unei „revoluții de catifea” impotriva actualei coalitii guvernamentale de la Chisinau. „Perioada emoțiilor, asezonată cu strigăte „Moldova-Moldova” a trecut. Vine perioada unui calcul judicios, unei pregătiri minuțioase și multilaterale de demitere a regimului de guvernământ. Noi nu mai amenințăm regimul cu „o revoluție de catifea”, dar începem să o punem în aplicare,” a declarat Voronin.
Scopul principal enunțat de Vladimir Voronin este demisia guvernului condus de Iurie Leancă, și organizarea de noi alegeri parlamentare. „Guvernul Leancă trebuie să-și dea demisia în această toamnă. Nu mai târziu”, a spus liderul comuniștilor, care sprijina integrarea Republicii Moldova in Uniunea Euroasiatica si „Spatiului Economic Comun“, format in acest moment din Federatia Rusa, Kazahstan si Republica Belarus.
Vladimir Voronin a dispus ca liderii filialelor PCRM „să pregătească activiștii pentru participare la acțiuni de nesupunere… și să profite cu sânge rece de dreptul lor la ultimul ultimatum popular adresat regimului”.
Noi partide
Apropierea anului electoral 2014 a provovat o serie de miscari politice si pe segmentul de dreapta al scenei politice de la Chisinau, liderii grupului liberalilor reformatori anuntatnd infiintarea unui nou partid care va purta denumirea de „Partidul Liberal Reformator din Moldova”. Formatiunea politica va fi infiintata, dupa ce o decizie în acest sens a fost adoptată în cadrul primei şedinţe cu reprezentare naţională a Consiliului de Constituire, din data de 1 august 2013.
Conform comunicatului de presa, remis agentiei de presa KARADENIZ PRESS, decizia a fost adoptată după mai multe runde de negocieri cu membri ai viitorului partid, având în vedere faptul că această denumire s-a înrădăcinat în conștiința publică. Liberal-reformatorii intenționează să ”ofere Republicii Moldova șansa de a realiza toate aspirațiile politice, sociale, economice și naționale”.
4 mii de semnaturi
De asemenea, reformatorii au decis că inițieze procedura de colectare a semnăturilor necesare pentru înregistrarea noii formațiuni politice. În cadrul ședinței au fost formate echipele şi coordonatorii lor, însărcinate cu lucrul asupra statutului şi programului viitorului partid.
Reamintim ca grupul reformatorilor, care în aprilie 2013, și-au exprimat dezacordul cu politica Partidului Liberal, a decis sa isi formeze propria formațiune politică. Partidul va fi de centru-dreapta și va avea doctrină liberală, pentru înregistrarea partidului fiind necesare 4 mii de semnături. In acest moment, grupul reformatorilor liberali face parte din coalitia de guvernare de la Chisinau, reprezentantii sai fiind prezenti in guvernul Republicii Moldova, dispunand si de un numar de 7 deputati in Legislativul fostei republici Sovietice.
Anterior, liderul PL, deputatul Mihai Ghimpu a numit noul proiect ”mort din start” și consideră că noua formațiune politică nu are șanse să acceadă în viitorul Parlament.
de Natalia Ciobanu | aug. 5, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
SUA si Federatia Rusa se confrunta pentru influenta in Ucraina
Statele Unite ale Americii (SUA) vor depune eforturi pentru integrarea Ucrainei în lumea occidentală, deoarece acest deziderat corespunde intereselor globale ale SUA în spațiul post sovietic, considera cunoscutul analist politic ucrainean, Volodymyr Fesenko, referindu-se la recentele declarații ale noului ambasador la Kiev, Geoffrey Pyatt, potrivit căruia SUA vor ajuta Ucraina să devină un „stat modern”. Geoffrey Pyatt a sosit in Ucraina la sfarsitul saptamanii trecute, urmand sa isi preia in mod oficial functia dupa prezentarea scrisorilor de acreditate. Pyatt, care este diplomat de cariera, provine dintr-o familie cunoscuta pentru relatiile apropiate cu CIA si FBI (n.r.-rude ale sale au ocupat functii de raspundere in cele doua institutii), si a lucrat in diferite functii de conducere in aparatul diplomatic al SUA, inclusiv in Nicaragua, India, China, Pakistan.
Obiectiv diplomatic
Fesenko admite că rezultatul la care speră viitorul șef al misiunii SUA de la Kiev este semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE în anul 2013. Analistul a respins afirmațiile unor politicieni, care au interpretat declarația lui Pyatt referitor la Ucraina drept o confruntare a influenței rusești. „Este vorba despre concurență. SUA nu au ascuns niciodată abordarea critică față de procesele de reintegrare din fostul spațiu sovietic. În cazul de față este vorba despre crearea Uniunii Euroasiatice, deoarece, vorbim despre regimuri autoritare”, subliniază Volodymyr Fesenko.
Confruntare geostrategica
„Dar nu doar SUA se opune proceselor care nu îi convin. Același lucru îl face și Rusia” mai considera analistul. „Acum câțiva ani Ucraina și Georgia au avut șansa să obțină planul de acțiuni privind colaborarea cu NATO, după care putea fi pusă pe tapet întrebarea aderării la NATO, dar Rusia a făcut tot posibilul pentru ca acest pas să nu fie făcut. Așadar nu doar SUA încurcă jocului rusesc, dar și Rusia face același lucru”, a subliniat Fesenko.
Analistul politic mai menționează că alegerea de tipul „sau-sau” dintre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan) nu este convenabilă pentru Ucraina. „Cred că drumul nostru spre UE nu mai poate fi pus la îndoială. Altă problemă este că problema statutului de stat membru al UE nu are o perspectivă. Noi trebuie să urmărim cum se va dezvolta UE în următorii ani” mai considera Volodymyr Fesenko.
Format convenabil
Totodată, expertul spune că Ucraina trebuie să găsească un format convenabil în relația cu Rusia, care nu va trebui să contravină integrării europene, dar, în același timp, să ofere perspective de dezvoltare a relațiilor cu vecinul din est.
Anterior presa de la Kiev a scris că diplomatul american Geoffrey Pyatt, pe care președintele SUA Barack Obama l-a numit in funcția de ambasador la Kiev, a declarat că cel mai înalt obiectiv al său va fi să ajute Ucraina să devină un stat european modern și democratic. Această declarație a fost făcută la ședința Comitetului pentru relații externe al Senatului SUA, în timpul aprobării sale la noul post.
de Anatol Terzi | aug. 5, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dmitrii Rogozin, arhitectul oficial al integrarii euroasiatice a Transnistriei
Organizaţia rusa „Integrarea Euroasiatică” a deschis saptamana trecuta un birou la Tiraspol, care vizează, in mod oficial, dezvoltarea programelor în vederea acordării de ajutoare materiale populatiei si autoritatilor locale din regiunea transnistreana, relateza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, fondatorul organizaţiei, înființată în noiembrie anul trecut, este deputatul rus Alexei Juravliov, membru al Comisiei de Apărare a Dumei de Stat a Federatiei Rusa. Totodata, Juravliov este şi liderul Partidului Rodina, fondat de actualul vicepremier rus, Dmitri Rogozin, cunoscut pentru sustinerea acordata fortelor politice din Republica Moldova, care sprijina integrarea euroasiatică a fostei republici sovietice.
60 de milioane
Economistul Serghei Melnicenko de la Tiraspol a declarat, recent, într-un interviu, că Rusia va acorda regimului separatist de la Tiraspol ajutoare umanitare în valoare de 60 de milioane de dolari pentru construcţia a 12 obiective de infrastructură socială, iar proiectele finantate vor fi coordonate si implementate prin intermediul organizaţiei Integrarea Euroasiatică.
Mass-media regionala mai precizeaza ca Rusia continuă să finanţeze Tiraspolul cu zeci de milioane de dolari, în condițiile în care datoria totală a regiunii seoparatiste transnistrene pentru gazul rusesc a depășit 3,5 miliarde de dolari. Anul trecut, Tiraspolul a primit peste 7 milioane de dolari din partea Rusiei, iar banii au fost utilizaţi pentru majorarea cu 15 dolari a pensiilor, dar şi pentru îmbunătăţirea alimentaţiei în spitale şi şcoli.
Sprijin financiar
La începutul lunii mai 2013, vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a anunţat că autoritatile federale ruse vor acorda regiunii separatiste din stânga Nistrului ajutor umanitar în valoare aproximativ 25 de milioane de euro. Din ajutorul promis, Tiraspolul a primit deja, în luna iulie 2013, patru ambulanţe noi.
Sprijinul rusesc acordat administraţiei de la Tiraspol, în perioada 2007-2010, a fost de aproximativ 55,5 milioane de dolari. În vara anului 2010, Rusia a suspendat transferurile, o masura interpretata ca fiind un semnal clar ca Moscova nu mai sustine regimul Smirnov, reluandu-le în 2011, dupa instalarea la Tiraspol a administratiei condusa de noul lider transnistrean, Evghenii Sevciuk.
de Anatol Terzi | feb. 27, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Cooperarea între Republica Moldova şi Transnistria în cadrul Uniunii Euroasiatice ar putea contribui la rezolvarea diferendului transnistrean, a declarat luni liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.
Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat, în exclusivitate, agenţiei de presă Itar-Tass, în ajunul unei reuniuni cu privire la reglementarea transnistreană, ce se va deschide marţi la Dublin, în formatul 5+2 (Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina plus UE şi SUA ca observatori). „Potrivit recentelor sondaje de opinie, majoritatea locuitorilor Republica Moldova este dezamăgită de integrarea europeană, preferând o cooperare cu Rusia şi Uniunea Euroasiatică. Acest lucru este în deplină consonanţă cu starea de spirit din Transnistria”, a afirmat Şevciuk.
El a spus în continuare: „Cine ştie, poate în viitor vom putea discuta despre o oarecare asociere economică între Moldova şi Transnistria, în baza noilor forme de participare, precum proiecte de integrare în Uniunea vamală şi alte forme de asociere cu partenerii noştri estici”. Liderul politic de la Tiraspol a menţionat, de asemenea, că „este dispus să coopereze cu forţe politice şi lideri regionali din Republica Moldova, care susţin integrarea în Uniunea Euroasiatică, cu condiţia ca aceasta să nu fie doar un slogan electoral”.
Rubla rusă
La negocierile privind problema transnistreană de la Dublin, delegaţia Transnistriei nu va pune în discuţie formatul misiunii de pace de pe Nistru, a evidenţiat aşa-zisul preşedinte transnistrean, indicând că „dorinţa includerii pe agenda reuniunii a formatului operaţiunii este calificată de Tiraspol ca o tentativă de blocare a spaţiului de discuţii”.
Şevciuk a mai spus că rubla rusă ar putea deveni a doua monedă în regiunea separatistă. „Introducerea unei a doua monezi este dreptul suveran al oricărui stat, o astfel de decizie trebuie să aibă la bază beneficiul economic în perspectivă”, a spus el, indicând că, în prezent, experţii de la Tiraspol deliberează în privinţa plusurilor şi minusurilor unei astfel de decizii.
Uniunea Euroasiatică ar urma să fie creată de Rusia, Kazahstan şi Belarus până în 2015. Un acord în acest sens a fost semnat deja la Moscova, iar ideea acestei forme de asociere în spaţiul postsovietic îi aparţine premierului Vladimir Putin, candidatul favorit la alegerile prezidenţiale din 4 martie în Rusia.
