Antonov ucrainene pentru NATO. Kremlinul blochează armatele Alianței

Antonov ucrainene pentru NATO. Kremlinul blochează armatele Alianței

An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO

An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO

Compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului, relatează mass-media internațională, citând un comunicat de presă al companiei, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.

Moscova răspunde dur

Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.

Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.

Opțiuni corespunzătoare

NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.

Antonov 225 „Mrya”, propus NATO

Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.

Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G.)

Share our work
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, sfidează amenințările diplomației maghiare

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, sfidează amenințările diplomației maghiare

Ucraina rezistă presiunilor diplomatice maghiare

Ucraina rezistă presiunilor diplomatice maghiare

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, va merge în iulie 2018 la Bruxelles, pentru a participa la summitul Alianţei Nord-Atlantice, chiar dacă Ungaria va bloca desfăşurarea reuniunii Comisiei Ucraina-NATO, a declarat ambasadorul ucrainean la NATO, Vadim Pristaiko, ca răspuns la amenințările ministrului afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, privind blocarea de către Budapesta a relațiilor Ucrainei cu Alianța Nord-Atlantică.

„Cred că acum, înainte de alegeri, partea ungară demonstrează că ‘se apropie de final’. Cred că reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, care trebuie să se desfăşoare la nivel de miniștri de externe, este într-adevăr în pericol. În ceea ce priveşte summitul NATO, preşedintele Poroşenko va merge, totuşi, la Bruxelles, deoarece, în plus față de reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, există și alte întâlniri la care şeful statului a fost deja invitat” a explicat Pristaiko pentru mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Declarații politice dure

Diplomatul a adăugat că Ucraina nu a primit încă o invitație formală, o decizie în acest sens urmând să fie luată până la sfârșitul lunii aprilie. „Am fost invitaţi la summit, însă nu am primit în mod oficial o invitație, iar Szijjártó lansează ameninţări în acest sens. Noi nu am primit încă o invitație, dar Szijjártó deja ne spune că blochează întâlnirea. Decizia în acest sens va fi adoptată nu mai devreme de sfârșitul lunii aprilie sau chiar mai târziu” a adăugat Pristaiko. El a sugerat că declarațiile recente ale liderulor de la Budapesta au legătură cu alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 8 aprilie. „Afirmația potrivit căreia vor bloca summitul este într-adevăr acea linie roșie la care s-a referit ministrul nostru de externe, Pavlo Klimkin, când a declarat că partea ungară s-a apropiat foarte mult de linia roșie prin amenințările făcute şi și prin reacţiile sale. Am sentimentul că ministrul Szijjártó este îngrijorat nu atât de mult de statul său, cât de cariera sa politică, având în vedere viitoarele alegeri” a subliniat ambasadorul Ucrainei la NATO. (N.G.)

Share our work
Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Budapesta „va readopta bucuroasă poziția pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023”, a declarat recent reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, informează MTI, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei „nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice”, el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze „discuţiile necesare” cu maghiarii din Ucraina.

Condiții clare

Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.

Îngrijorare maghiară

În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de „ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, este chiar şi mai „îngrijorător”. „Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm”, a insistat el.

Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Ucraina, sabotată la NATO

„În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului”, a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. „Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale”, a conchis Szijjarto.

Acuzații de la Budapesta

„Ne asumăm toate disputele şi luptele pentru apărarea maghiarilor, fie în Ungaria, fie în afara graniţelor ţării”, a declarat ministrul ungar de externe la o conferinţă de presă susţinută la Budapesta. El a subliniat că „în Ucraina este clar că partidele şi ideologiile extremiste şi naţionaliste se află în plină expansiune. Această tendinţă poate fi observată de mult, pe de o parte, la Kiev, în deciziile Parlamentului ucrainean, iar pe de altă parte, în Transcarpatia, unde maghiarii sunt supuşi permanent atacurilor şi intimidărilor”.

Péter Szijjártó a mai precizat că a purtat discuţii de mai multe ori cu liderii OSCE şi a solicitat de la aceştia ca observatorii speciali ai organizaţiei să fie prezenţi permanent nu numai în partea estică a Ucrainei, ci şi în partea vestică, precum şi în Transcarpatia, şi să adopte o poziţie pentru ca maghiarii din Transcarpatia să numai fie intimidaţi şi să nu mai aibă loc atacuri asupra acestei comunităţi.

„Atât secretarul general al OSCE, cât şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale au reacţionat pozitiv, corect şi deosebit de deschis faţă de această iniţiativă”, a mai precizat oficialul ungar.

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

OSCE pentru Transcarpatia

Ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţi ai Uniunii pentru Cultura Maghiară din Transcarpatia, al cărui sediu a fost incendiat de două ori în cursul lunii februarie 2018.

În cadrul întrevederii, Szijjártó s-a pronunţat în favoarea extinderii prezenței misiunii OSCE în Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei. „Ne îngrijorează tot mai mult seria de atacuri asupra minorității maghiare. Așteptăm ca autorităţilor ucrainene să garanteze siguranța maghiarilor din Transcarpatia și salutăm prezența sporită a observatorilor OSCE în regiune” – a remarcat şeful diplomaţiei maghiare.

Totodată, Szijjártó a subliniat că se așteaptă ca Ucraina să asigure securitatea maghiarilor din această regiune. „Ungaria va sprijini din nou aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei numai în cazul în care nu vor fi implementate legi care restricționează drepturile maghiarilor” – a adăugat Péter Szijjártó.

Autonomie etnică

Mass-media de la Kiev a relatat pe larg faptul că în urmă cu câteva săptămâni ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că nu există nimic în neregulă legat de o autonomie maghiară în Transcarpatia și a atras atenţia că „solicitările minorității maghiare din regiune de a obține autonomie nu sunt o formă de separatism”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev a comunicat că ambasadorul ungar şi-a depășit atribuţiile, iar ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Vasil Bondar, a declarat că înfiinţarea unei autonomii maghiare în regiunea Transcarpatia„este imposibilă prin definiție”

Atribuții depășite

Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat că ambasadorul Ungariei la Kiev, Ernő Keskeny, şi-a depășit atribuţiile prin declaraţia potrivit căreia Budapesta va continua să blocheze aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, din cauza legii ucrainene a educaţiei. Totodată, oficialul ucrainean a menţionat că „este planificată o discuție cu partea ungară în acest sens”. „Avem programată o întâlnire cu partea ungară referitoare la faptul că ambasadorul își depășește atribuţiile de diplomat în Ucraina” – a subliniat Zerkal, adăugând că Ucraina nu şi-a schimbat poziţia cu privire la legea educației. „Ungurii se joacă de-a alegerile nu numai pe teritoriul nostru, ci şi în România, şi în Slovacia. România sunt deja în UE, iar noi încă depindem de modul în care ungurii se comportă în cadrul NATO. În același timp, cred că noi am adoptat o poziție destul de dură, o poziţie neschimbată atât în privinţa legii învățământului, cât şi privind alte chestiuni” – a explicat ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev.

Lege controversată

Amintim că ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că Budapesta va continua să blocheze aspirațiile internaționale ale Kievului până la modificarea noii legi ucrainene a educației. „Poziția noastră este următoarea: atâta timp cât Ucraina nu modifică articolul 7 din Legea educaţiei, noi nu putem sprijini aspirațiile internaționale ale Ucrainei” – a subliniat ambasadorul, comentând decizia Ungariei de a blocara reuniunile Ucraina-NATO. Totodată, diplomatul a remarcat că, în opinia sa, astfel de acțiuni ale conducerii ungare nu reprezintă un șantaj în relaţia cu partea ucraineană. „Este o nouă confuzie. Ucraina, prin adoptarea legii învățământului, o lege care încalcă grav drepturile minorităților, nu doar că nu îşi respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, ci ignoră şi obligațiile asumate față de NATO. Ucraina, în cadrul programului național anual de pregătire pentru aderarea la NATO, s-a angajat să respecte și să promoveze drepturile minorităților, însă adoptarea noii legi privind educația este absolut contrară acestui principiu” a explicat ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, citat de mass-media. (N.G./M.I.)

Share our work
Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Premierul ucrainean, Volodimir Groisman

Ucraina nu va lăsa pe nimeni să o șantajeze, a declarat premierul ucrainean Volodimir Groisman legate de piedicile pe care Ungaria pe pune deschis Kievului în dialogul cu NATO și UE. Nu vom lăsa pe nimeni să vorbească cu noi pe acest ton de șantaj. Aceasta ar trebui să fie poziția noastră comună – atât a Parlamentului, cât și a președintelui și a guvernului”, a declarat Groisman.

El a mai adăugat că celelalte țări trebuie să respecte Ucraina, deoarece Kievul își respectă vecinii și partenerii.

Ucraina și Ungaria au intrat într-o dispută la începutul lunii septembrie, imediat după adoptarea noii legi a educației. Budapesta blochează deschis dialogul politic al Ucrainei cu NATO și abordarea cu UE, relatează Ukrinform.

Pe 15 noiembrie, vicepremierul ungar Zsolt Semen a declarat că etnicii ungarii din afara granițelor au dreptul la autonomie și cetățenie maghiară. El a comentat despre legea educației din Ucraina că guvernul maghiar susține tot sistemul instituțional din regiunea Transcarpatia.

Potrivit lui, guvernului de la Budapesta va bloca toate inițiativele importante pentru Ucraine până ce legea cu pricipa va di revocată.

Și la nivel de relație bilaterală între Administrațiile prezidențiale ucrainene și române, relațiile sunt recei, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să mai meargă în Ucraina, acolo unde era așteptat în vizită oficială. Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a insistat apoi într-o discuție telefonică, dar poziția lui Klaus Iohannis a rămas aceeași privind controversata lege a educației de la Kiev care taie treptat dreptul accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților, inclusiv cea română.

Share our work
Ucraina cere Ungariei și României să se așeze la masa tratativelor pe noua Lege a Educației

Ucraina cere Ungariei și României să se așeze la masa tratativelor pe noua Lege a Educației

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin (foto), a scris pe contul său de Twitter că Ucraina este gata să se așeze la masa tratativelor, după ce Ungaria a anunțat deschis că suspendă toate procedurile de asistență a drumului european al Ucrainei. „Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. De ambele părți”, a afirmat Klimkin în mesajul său.

„Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă”, a pledat șeful diplomației ucrainene.

Ungaria a adus la cunoștință marți Ucrainei că intenționează să-i obstrucționeze orice avans „în procesul său de integrare europeană” ca represalii la noua Lege a educației ce extinde învățământul în limba ucraineană în școli în dauna limbilor minorităților, între care și minoritatea maghiară. „Ungaria va bloca fiecare pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic” între UE și fostele republici sovietice, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-un comunicat.

De asemnea, Ministerul de Externe al României a condamnat de asemenea marți promulgarea acestei legi.

Emoție invocată pe fond de deznaționalizare fățișă

Guvernul ucrainean a replicat, spunând că este o „declarație emoțională nejustificată” a Budapestei, potrivit vicepremierului Ivanna Klympush-Tsintsadze. Legea, care va intra în vigoare în 2020, a suscitat de câteva săptămâni critici din partea autorităților țărilor din regiune. „Sunt convins că reacția Europei și a lumii întregi (la această lege) trebuie să fie severă și imediată”, a declarat marți ministrul de externe adjunct al Rusiei, Grigori Karasin, citat de agenția de presă TASS.

„Deși legea nu menționează limba rusă, este evident că scopul principal al parlamentarilor ucraineni a fost de a încălca interesele a milioane de rezidenți vorbitori de limba rusă din Ucraina, stabilirea forțată a unui regim monoetnic într-un stat multinațional „, se menționează într-o declarație a Ministerului de Externe rus, citat marți într-o analiză a agenției RIA Novosti.

La rândul său, ministrul educației ucrainean Lilia Grinevici a declarat că Ucraina este dispusă să trimită Consiliului Europei pentru expertiză articolul referitor la limbă din această lege, pentru confirmarea absenței încălcărilor obligațiilor internaționale. În conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limbile minorităților, inclusiv română, urmează să fie predate în limba ucraineană.

Share our work