de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Uncategorized @ro
Dunărea, obiectiv strategic pentru România
România va continua implementarea proiectului Danube Floodplain, privind reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor, o iniţiativă finanţată cu 3,67 milioane de euro la care participă 10 ţări din bazinul Dunării, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În acest context, a fost organizat recent la Port Cultural Cetate, din judeţul Dolj, un al doilea workshop, cu tema „Reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunării în zona pilot Bistreţ”, cu scopul unei mai bune înţelegeri de către factorii interesaţi a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme şi bunăstarea umană. „În acest sens, workshopul a contribuit la cunoaşterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreţ (judeţul Dolj), determinarea valorii şi a importantei acesteia pentru societate, determinarea serviciilor sau a bunurilor oferite de zona pilot care ar trebui să fie susţinute prin măsurile de reconstrucţie”, se menţionează în comunicat.
Management îmbunătățit
Potrivit sursei citate, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea managementului apelor transfrontaliere şi prevenirea riscului de inundaţii, maximizând în acelaşi timp beneficiile pentru biodiversitate. „Acest lucru ar putea contribui la crearea unei reţele de ecosisteme acvatice mai stabile şi bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităţilor locale şi care să reducă atât impactul diferitelor activităţi umane, precum şi efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătăţirea cunoştinţelor despre managementul integrat al apei în rândul ţărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice şi a celor verzi, precum şi adoptarea unor măsuri de retenţie naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea şi implementarea durabilă a unor astfel de proiecte. În cadrul proiectului se testează şi se evaluează eficienţa proiectelor locale de conservare şi restaurare pentru reducerea riscului de inundaţii şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice utilizând zone pilot selectate în bazinul Dunării”, notează ANAR în comunicatul remis.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Statististici îngrijorătoare
Datele oficiale relevă faptul că lucrările de regularizare istorice şi recente – baraje şi diguri, întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafeţelor de luncă. „Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunităţile locale care au fost expuse inundaţiilor, cât şi asupra biodiversităţii. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecţie naturală împotriva inundaţiilor cauzate de viituri şi scurgeri rapide, iar scăderea suprafeţei acesteia, împreună cu ploile torenţiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundaţii masive în Europa începând cu anul 2002. În acelaşi timp, reducerea suprafeţelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme şi implicit scăderea biodiversităţii, o bogăţie a acestor zone în trecut”, se precizează în comunicatul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
10 pentru Dunăre
Implementarea proiectul Danube Floodplain a început în data de 1 iunie 2018 şi se va încheia la 30 noiembrie 2020, mai arată sursa citată.
Proiectul este finanţat cu 3,67 milioane de euro prin Programul Interreg Europe prin Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, fiind implementat de 18 instituţii şi organizaţii partenere şi patru instituţii cu rol de parteneri strategici asociaţi din zece ţări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Serbia).
Instituţiile şi organizaţiile partenere din România sunt Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională ‘Apele Române’ care are şi rolul de lider al proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi WWF România.
Danube Floodplain intră sub incidenţa Axei prioritare 2 a Programului Transnaţional Dunărea respectiv „Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării’, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Grupul rus Gazprom este pregătit să implementeze o strategie pentru a prelungi conducta de gaze naturale TurkStream în patru state din sudul şi centrul Europei (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia), relatează mass-media rusă, citată de agențiile internaționale, preluate de KARADENIZ PRESS. „Documentele trimise operatorilor de transport din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia în lunile octombrie şi noiembrie, în cadrul procedurilor de rezervare pentru viitoare capacităţi, arată că Gazprom a ales deja o rută pentru livrările de gaze spre Europa via al doilea tronson al conductei TurkStream prin aceste ţări”, informează ”Kommersant”.
Izolarea Ucrainei
Gazoductul TurkStream este parte din eforturile autorităţilor de la Moscova de a evita Ucraina ca rută pentru tranzitul gazelor ruseşti spre Europa, regiune care importă aproximativ o treime din necesarul său de gaze naturale de la Gazprom.
„Aceasta este de fapt ruta South Stream, pe care Uniunea Europeană a blocat-o în luna decembrie 2014 la presiunile americanilor”, subliniază ”Kommersant”, adăugând că extinderea conductei TurkStream ar urma să coste aproximativ două miliarde dolari.
Publicaţia menţionată adaugă faptul că Gazprom vrea să demareze livrarea de gaze către Bulgaria şi Serbia prin TurkStream în anul 2021, urmând ca livrările spre Ungaria să înceapă în 2021, iar cele spre Slovacia la mijlocul lui 2022.
Inaugurare politică
Reamintim că luni, 19 noiembrie, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au participat la o ceremonie ce a marcat finalizarea lucrărilor de construcţie la porţiunea submarină a conductei TurkStream. „Proiectul TurkStream va fi gata de operare în 2019, după efectuarea tuturor testelor. Cel puţin jumătate din gazele tranzitate prin noul gazoduct vor ajunge pe pieţele europene prin Turcia”, a declarat Erdogan, la ceremonia desfăşurată la Istanbul.
Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei.
Gazoduct strategic
Lucrările la gazoductul TurkStream, care va lega Rusia de Turcia via Marea Neagră, au început în luna mai 2017. Prima linie a acestui gazoduct este destinată aprovizionării cu gaze ruseşti a consumatorilor din Turcia în timp ce a doua linie va permite furnizarea de gaze consumatorilor din sudul şi sud-estul Europei.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 14, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Secretarul american al Energiei, Rick Perry, a cerut marţi Ungariei şi ţărilor vecine să respingă gazoductele ruseşti, care în opinia autorităţilor de la Washington sunt folosite pentru a consolida influenţa Moscovei asupra Europei Centrale şi de Est, transmite Reuters, citat de KARADENIZ PRESS.
Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie va fi crucială pentru regiunea Europei Centrale şi de Est având în vedere că, în trecut, Rusia a utilizat energia ca o armă, a subliniat oficialul american. „Rusia utilizează un proiect de gazoduct denumit Nord Stream 2 precum şi unul denumit TurkStream în încercarea de a-şi întări controlul asupra securităţii şi stabilităţii Europei Centrale şi de Est”, a declarat Rick Perry cu ocazia unei vizite la Budapesta.
În replică, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că gazoductul TurkStream, care este în prezent construit între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, este o veste bună pentru Ungaria, în condiţiile în care va avea o capacitate anuală de transport de 5-6 miliarde metri cubi şi una din ramurile acestui gazoduct ar urma să permită livrarea de gaze naturale în sudul Ungariei via o nouă rută.
Interese economice
Administraţia Trump încearcă să încurajeze achiziţiile de gaze din SUA sau alţi furnizori în dauna achiziţiilor din Rusia. „SUA se opun cu fermitate acestor proiecte şi cerem Ungariei şi ţărilor vecine să ni se alăture în respingerea lor”, a spus Perry.
Ungaria depinde în mare parte de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, care ajung în Ungaria prin conducte via Ucraina. În plus, Rusia în prezent este implicată în construcţia de noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria.
Peter Szijjarto a spus că Guvernul de la Budapesta este dispus că cumpere gaze naturale din Croaţia, care în prezent construieşte un terminal de gaze naturale lichefiate pe insula Krk, precum şi din România. Szijjarto a mai spus că a cerut SUA să sprijine eforturile de diversificare ale Ungariei, subliniind că în prezent o conducă de interconectare nu este capabilă să transporte gaze naturale importate din Marea Neagră via România. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 31, 2018 | Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina, confruntată cu un război diplomatic prelungit împotriva Ungariei
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a negat categoric informația cum că Budapesta intenționează să schimbe granițele, să anexeze anumite raioane din regiunea Transcarpatia sau să atingă scopul de a obține un statut autonom al regiunii, relatează Buc Press, citând ziarul polonez Gazeta Prawna. „Eu resping întotdeauna acuzațiile, atunci când suntem acuzați de revizionism Sunt niște insinuări nesăbuite și false. Noi nu suntem revizioniști și eu resping fără echivoc astfel de acuzații”, a spus Péter Szijjártó, fiind întrebat de jurnaliști dacă pe fundalul crizei în relațiile cu Ucraina, într-o bună zi Ungaria nu va decide să schimbe granițele pentru a proteja minoritatea maghiară.
Relații bune de vecinătate
Șeful ministerului ungar de externe a spus că e în interesul Budapestei „să aibă relații bune de vecinătate cu o Ucraină puternică și democratică, care respectă obligațiile internaționale și consideră minoritățile naționale drept resurse proprii”. „Noi acordăm mari ajutoare pentru ca Ucraina să devină un stat puternic”, a conchis înaltul oficial.
În ceea ce privește posibilele provocări ale Rusiei în Transcarpatia, fapt despre care afirmă autoritățile ucrainene, Péter Szijjártó a afirmat, că datoria Kievului este de a „nu admite iscarea unei situații când cineva să se poate amesteca în afacerile interne”.
Progres diplomatic
Ungaria a schimbat titulatura scandaloasă a funcției, care, în opinia părții ucrainene, era în contradicție cu principiile democratice, relatează mass-media de la Kiev, citată de BucPress. De acum înainte, postul funcționarului maghiar István Grezsa se va numi „Persoana Autorizată a Ministrului responsabil pentru dezvoltarea cooperării între regiunea Szabolcs-Sathmar-Bereg și regiunea Transcarpatia, precum și pentru coordonarea programului de dezvoltare a instituțiilor de învățământ pentru copii din regiunea Carpatică”, scrie jurnalist Elvira Chilaru, corespondentul BucPress în regiunea Transcarpatia.
Astfel, este vorba nu numai despre o activitate ce viza o singură regiune a Ucrainei, Transcarpatia, ci și de activitățile demarcate în regiunile maghiare de frontieră. Obligațiile persoanei autorizate includ acum și relațiile cu instituțiile de învățământ pentru copii din Transcarpatia.
După cum se știe, în vara acestui an, Ucraina și-a expus protestul în ceea ce privește crearea în guvernul Ungariei a unui post nou de „ministru autorizat pentru dezvoltarea Transcarpatiei și programul de dezvoltare al instituțiilor de învățământ preșcolar din Bazinul Carpatic”, pe care l-a ocupat István Grezsa.
Atare schimbări ale Ungariei au fost percepute ca ingerințe în afacerile interne ale Ucrainei, deoarece o parte din teritoriul suveran al Ucrainei urma să intre în competența persoanei împuternicite de Budapesta. Ungaria a inițiat aceste acțiuni drept răspuns la schimbările din legea ucraineană a educației.
Corespondentul BucPress la Ujgorod precizează, citând 24TV, că ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, în cadrul Forumului de securitate de la Varșovia. În cadrul întrevederii, reprezentanții Ucrainei și Ungariei au convenit să organizeze la Budapesta consultări pentru soluționarea situațiilor de conflict. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 27, 2018 | România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Premierul-Ungariei-Orban-mobilizează-maghiarimea-din-România-în-războiul-cu-Ucraina
În absența amendamentelor la legea ucraineană privind educația, precum şi adoptarea de către Rada Supremă a noii legi referitoare la limba de stat, situaţia din Ucraina s-a deteriorat, a declarat de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, după întâlnirea cu secretarul general al NATO la Bruxelles, notează Evropeiska pravda cu referire la serviciul de presă al guvernului maghiar, citată de mass-media de la Kiev. După întâlnirea cu Jens Stoltenberg, Szijjártó a spus că Kievul acționează împotriva minorității maghiare. Potrivit lui, noua lege privind limba de stat „îngrădeşte dreptul comunităţilor naţionale de a folosi limba maternă în mass-media, cultură, învăţământ şi autoguvernare”.
Piedici maghiare
„Este clar că în aceste condiții nu putem aproba organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe la nivelul Consiliului NATO-Ucraina”, a menționat oficialul, citat de mass-media.
Péter Szijjártó a declarat că pentru deblocarea orgănizării acestei reuniuni este necesară modificarea legislaţiei ucrainene în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. „Péter Szijjártó l-a întrebat pe Stoltenberg dacă angajamentul Ucrainei față de NATO ar putea fi luat în serios, în timp ce Kievul nu este capabil să îndeplinească condiții simple, care erau cunoscute acum un an” se arată în declarația serviciului de presă al guvernului maghiar.
Reamintim că autoritățile de la Kiev a făcut apel la Adunarea Parlamentară NATO să influențeze Ungaria, care blochează aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei.
Diaspora maghiară din România, armă politică pentru Budapesta
Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din România au atras atenţia, printr-o declaraţie comună, asupra rolului pe care Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trebuie să îl joace în domeniul protecţiei minorităţilor naționale din Transcarpatia, relatează Libertatea Cuvântului, citată de KARADENIZ PRESS. Concomitent, Budapesta a făcut o ofertă de pace Kiev-ului, ofertă menite să îmbunătățească relațiile dintre cele două state, grav afectate în ultimele luni. In această perioadă relațiile Ucrainei cu NATO și UE au fost afectate de opoziția Budapestei față de implicarea Kiev-ului.
„Acum, când în Ucraina, minorităţile din Ucraina Subcarpatică sunt nu doar deposedate de drepturile lor, ci maghiarii sunt de-a dreptul persecutaţi, trebuie subliniat şi mai puternic articolul 2 al declaraţiei, care prevede interzicerea discriminării. Solicităm ca ONU să se ocupe de obiectivele include în documentul său de înfiinţare şi să avertizeze Ucraina asupra obligaţiei de respectare a documentului adoptat şi de către aceasta”, se arată în declarația semnată de reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ai Partidului Civic Maghiar (PCM), respectiv ai Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi ai Consiliului Naţional Secuiesc (CNS). Aceștia s-au reunit miercuri, la Cluj-Napoca, la iniţiativa însărcinatului premierului ungar pentru activitatea de mediere, Katalin Szili.
Rolul ONU
Atragerea atenţiei asupra rolului pe care ONU îl are în domeniul protecţiei minorităţilor a avut loc cu ocazia faptului că 24 octombrie este Ziua Naţiunilor Unite. Participanţii la reuniune au arătat că declaraţia privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase sau lingvistice, adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prevede în mod clar că ONU are un rol important în domeniul protecţiei minorităţilor.
Documentul a fost semnat de Anna Horváth, vicepreşedintele executiv al UDMR, Tibor T. Toró, preşedintele executiv al PPMT, deputatul Terza József Kulcsár din partea PCM, Krisztina Sándor, preşedintele executiv al CNMT şi Balázs Izsák, preşedintele CNS.
Ofertă de pace
Ungaria îi propune Ucrainei semnarea unui acord cu privire la protecţia minorităţilor naţionale, a indicat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Agerpress, citată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie reconstruită încrederea între cele două ţări”, a declarat Szijjarto la Varşovia, unde a purtat convorbiri cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, în marja unui forum pe teme de securitate. Peter Szijjarto a mai menţionat miercuri că Ucraina s-a angajat să studieze propunerea.
În baza propunerii ungare de acord, cele două ţări trebuie să se abţină de la aplicarea oricăror politici susceptibile să ducă la asimilarea unei comunităţi naţionale sau să modifice componenţa etnică a unei regiuni. Propunerea va asigura drepturile minorităţilor naţionale în ce priveşte educaţia, religia, cultura şi administraţia.
Conflict prelungit
Acum două săptămâni, un parlamentar al partidului de guvernământ ungar Fidesz, Pal Barna, a anunţat că Ungaria a iniţiat adoptarea în cadrul Consiliului Europei a unei rezoluţii privind situaţia minorităţilor în Ucraina, rezoluţie care potrivit acestuia trebuie să menţioneze faptul că noile reglementări ucrainene în sectorul educaţiei contravin normelor internaţionale la care Ucraina a subscris anterior.
Noua lege ucraineană a educaţiei, adoptată în luna septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Anunţul parlamentarului Pal Barna a survenit în aceeaşi zi în care guvernul de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul ucrainean în contextul continuării disputei privind acordarea cetăţeniei ungare unor etnici maghiari din Ucraina. Această dispută a dus la expulzarea reciprocă a unor diplomați. (N.G.)
