de Anatol Terzi | sept. 4, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea luni după graţierea acordată de preşedintele azer unui ofiţer condamnat pentru uciderea unui militar armean şi a făcut apel la cele două părţi să dea dovadă de reţinere.
Într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton şi comisarul însărcinat cu politica europeană de vecinătate Stefan Fule şi-au exprimat „îngrijorarea” în urma acestei informaţii, adăugând că responsabilii UE se află „în contact cu autorităţile competente şi urmăresc situaţia îndeaproape”. „În interesul stabilităţii regionale şi al eforturilor de reconciliere”, dna Ashton şi domnul Fule „îşi reînnoiesc apelul la reţinere pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, atât pe teren, cât şi în declaraţiile publice, în vederea evitării unei escaladări”.
Erevanul a avertizat luni că este pregătită de război, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku l-a graţiat şi promovat pe ofiţerul azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean. “Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga”, a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean, Serj Sarkisian.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.
Ramil Safarov, avansat în grad
Preşedintele azer Ilham Aliev l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Primit ca un erou, Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuinţă şi plata soldei pe cei 8 ani petrecuţi în închisoare. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept „un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni”.
Erevanul a anunţat vineri că rupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, deşi aceasta a declarat că a respectat toate prevederile internaţionale în materie şi că primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofiţerul îşi va ispăşi restul pedepsei în ţara sa.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.
Nagorno-Karabah stă să explodeze
Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În pofida armistiţiului semnat în 1994, Armenia şi Azerbaidjan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.
de Anatol Terzi | sept. 3, 2012 | Alte regiuni, Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Armenia îşi întrerupe relaţiile diplomatice cu Ungaria, a anunţat preşedintele armean, Serj Sargsian, în cursul unei întâlniri convocate de urgenţă cu diplomaţii acreditaţi la Erevan.
„Declar oficial că întrerupem relaţii diplomatice şi toate legăturile oficiale cu Ungaria”, a afirmat şeful statului armean, citat de presa din Armenia. Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat ca urmare a deciziei autorităţilor de la Budapesta de a repatria la Baku un ofiţer azer condamnat la închisoare pe viaţă de justiţia ungară pentru uciderea unui cetăţean armean.
Ungaria respectă Armenia, cultura şi tradiţia acestei ţări şi regretă decizia autorităţilor de la Erevan de a întrerupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, au declarat sâmbătă într-un comunicat comun Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei. Comunicatul celor două ministere de la Budapesta subliniază că Ungaria a acţionat în cazul Safarov în concordanţă cu legile internaţionale, evocând Convenţia de la Strasbourg din 1983 privind transferul persoanelor condamnate, semnată de Budapesta şi Baku. “Ungaria respectă legislaţia internaţională în relaţiile sale cu toate statele şi se aşteaptă la acelaşi tratament din partea partenerilor internaţionali”, se mai arată în comunicat.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Ungurii, acuzaţi că s-au vândut ca prostituatele
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.
de Razvan Iorga | aug. 26, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Militantii mai multor organizatii ale extremei drepte maghiare, mobilizate de partidul Jobbik, au sarbatorit sâmbata a 5-a aniversare a crearii ‘Garzii maghiare’, formatiunea paramilitara a Jobbik, dizolvata in anul 2009. Desi organizatorii se asteptau ca cel putin 2.000 de persoane sa ia parte la manifestare, numai câteva sute au fost prezente la ceremonia desfasurata in centrul Budapestei in conditii de canicula, temperatura apropiindu-se de 40 de grade. Initial, politia a interzis manifestarea, dar organizatorii au sesizat justitia, care le-a dat câstig de cauza. Desi ‘Garda maghiara’ a fost oficial dizolvata, ea supravietuieste prin intermediul mai multor structuri create de fostii sai membrii, cum ar fi Noua garda maghiara, Garda maghiara nationala sau Regimentul national. Circa 200 de activisti ai acestor grupari au facut o parada in uniforme la manifestatia de sâmbata, in timp ce mai multi militanti antifascisti si-au exprimat nemultumirea, dar nu s-au inregistrat incidente. Atunci când a fost creata, in anul 2007, Garda maghiara afirma ca doreste sa ‘apere Ungaria pe plan fizic, moral si intelectual’. Uniformele negre ale membrilor sai semanau in mod izbitor cu cele ale partidului nazist maghiar din anul 1944, ‘Crucea cu Sageti’. La alegerile din anul 2010, partidul Jobbik a obtinut peste 17% din sufragii, devenind a treia forta politica a tarii.
de Anatol Terzi | aug. 16, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Ungaria a devenit prima ţară care a eliberat toate autorizaţiile de mediu necesare pentru gazoductul Nabucco, a anunţat marţi consorţiul Nabucco Gas Pipeline International GmbH.
Nabucco West, o versiune prescurtată a proiectului original în valoare de 10 miliarde de dolari, ar urma să includă o secţiune de 384 de kilometri pe teritoriul Ungariei. „Eliberarea acestei autorizaţii este un important pas înainte în Ungaria şi semnalează stadiul avansat al dezvoltării proiectului Nabucco West”, a declarat directorul Nabucco Gas Pipeline International GmbH, Reinhard Mitschek.
Proiectul iniţial Nabucco prevedea construirea unei conducte cu o lungime de 4.000 de kilometri care să permită transportul de gaze naturale din regiunea caspică în Europa şi reducerea dependenţei de importurile ruseşti. Nabucco West este o versiune prescurtată a proiectului iniţial, care prevede construcţia unei conducte care să facă legătura între Austria şi graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.
În luna iunie a acestui an, consorţiul care dezvoltă zăcământul Shah Deniz a selectat Nabucco West ca singura opţiune pentru posibilul export al gazelor naturale produse la Shah Deniz către Europa Centrală, iar decizia finală cu privire la ruta de export este aşteptată în 2013. Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).
de Razvan Iorga | iun. 11, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comunicat al FIJR:
Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) organizează un concurs de eseuri cu tema „Proiect România”. Nu vrem să ne pierdem în limite, detalii, sau regulamente stufoase, ci dorim ca participanţii să arate că au imaginaţie şi să ne trimită materiale originale cu o gamă variată de abordări despre situaţia românilor din interiorul, dar şi din afara graniţelor.
Concursul este adresat tinerilor până în 35 ani. Participanţii pot trimite materialele lor din România sau din orice comunitate românească de peste hotare. Cei care doresc să se înscrie sunt rugaţi să trimită pentru concurs un singur material. Articolele trebuie să conţină peste 2.000 de semne.
Participanţii pot face o descriere a satului românesc, pot face eseuri despre situaţia românilor din zonele istorice ale României şi nu numai, pot aborda subiecte de actualitate privind comunităţile de români. Materialele trebuie să fie originale, incisive, controversate care să poată naşte dezbateri.
Înscrierile se pot face în perioada 9.06.2012 – 31.07.2012, urmând ca la începutul lunii august să fie anunţaţi câştigătorii.
Trei eseuri vor fi premiate în cadrul concursului „Proiect România”. Premiile pentru cele mai bune materiale sunt:
– Locul I – 500 de euro,
– Locul II – 300 euro,
– Locul III – 200 de euro.
Juriul concursului va fi compus din jurnaliştii care fac parte din conducerea FIJR, dar şi oameni de cultură din comunităţile româneşti din jurul graniţelor. În ecuaţia jurizării se vor lua în calcul şi „like-urile” şi numărul de comentarii pentru fiecare material în parte. Nu în ultimul rând, câştigătorii vor primi automat o invitaţie la congresul FIJR din această toamnă. Materialele vor fi publicate pe Facebook în cadrul grupului deja format intitulat „Forumul Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”, unde îi invităm să adere pe toți participanții și pe cei interesați de acest concurs pentru a putea citi materialele. Mult succes!
Eseurile pot fi trimise pe următoarele adrese de e-mail: mad_vdo@yahoo.com şi sergiudan@ymail.com
