de Vitalie Goncearov | apr. 28, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul Ucrainei, Iuri Boiko, impreuna cu directorul Gazprom, Aleksei Miller
Vicepremierul ucrainean Iuri Boiko a declarat sambata ca este imposibil ca Ucraina sa poata desface contractul energetic cu Rusia prin intermediul cailor legale in justitie. Aceasta opinie a fost exprimata de oficialul de la Kiev in cadrul unui interviu pentru ziarul Zerkalo Nedeli. „Din pacate nu avem niciun temei legal pentru un proces. Pentru ca aceste provizioane salbatice, motiv pentru care am fi putut ajunge la judecata, are fost scoate, cand au fost semnate acordurile de la Harkov. Ma refer la penalitati”, a declarat Iuri Boiko. El a mai reamintit ca, potrivit contractului, pretul actual al gazului pentru Ucraina este de 406 dolari pe mia de metri cubi, acelasi pret pe care il platesc tari precum Ucraina, Slovacia si Polonia. „Asadar, daca pretul ar fi fost mai mare cu 100 de dolari, ii actionam in judecata. Numai ca in cazul in care avem aceleasi preturi, nu avem practic niciun motiv”, a explicat Boiko.
de Camelia Rada | apr. 28, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Doi jurnalisti belarusi de la postul independent de radio Racja (Ratiune) au fost arestati vineri la Minsk, in urma unei manifestatii legale, a anuntat duminica postul, care emite in limba belarusa de pe teritoriul Poloniei, indemnând la „eliberarea lor si la solidaritate” cu acestia, potrivit agentiilor de presa occidentale. Jurnalistii Ghenadi Barbarici si Aleksandr Iarasevici vor fi judecati luni de un tribunal, la Minsk, pentru „nesupunere fata de ordinele fortelor belaruse de ordine”, potrivit postului de radio. Ei au fost arestati in timp ce realizau un reportaj despre manifestatia, autorizata de catre Minsk, marcând 27 de ani de la catastrofa de la Cernobil, in Ucraina. „Noi consideram arestarea jurnalistilor un caz inacceptabil de incalcare a dreptului la informare”, scrie Eugeniusz Wappa, presedintele postului de radio, intr-un apel. „Nu este prima oara când jurnalisti de la postul nostru de radio se confrunta cu obstacole in exercitarea meseriei lor”, a subliniat el, si fac „obiectul unor reprimari”. Postul de radio Racja emite incepând din 1999 din orasul Bialistok, in estul Poloniei, in apropiere de frontiera cu Belarusul, dar si pe un site. Finantat de catre Polonia, postul difuzeaza informatii independente cu privire la regimul autoritar al presedintelui autoritarist Aleksandr Lukasenko.
de Razvan Iorga | apr. 28, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE)
Viitorul politic la Chisinau ramane incert. Desi in fata liderii partidelor isi fac tot felul de declaratii impaciutoare, in culise „meciul orgoliilor” nu este nici pe departe finalizat. O lupta acerba pentru putere intre personaje politice care nu sunt decat interfete ale grupurilor economice si ale intereselor acestor care sunt in spate. In toata aceasta ecuatie, singurii perdanti sunt cetatenii Republicii Moldova care sunt pe cale sa primeasca o noua lovitura iar increderea lor ca vor ajunge intr-un viitor recent a fi cetateni UE este pe cale de a fi complet spulberata. Unii fosti lideri de la Chisinau, precum premierul Mircea Druc, considera ca Republica Moldova este un stat falimentar, care va disparea. In acelasi timp, liderul liberalilor de la Chisinau, Mihai Ghimpu, a declarat sambata ca de dragul viitorul european al Republicii Moldova este gata sa se aseze la masa negocierilor cu liderul PLDM, Vlad Filat. El a declarat ca este pregatit pentru formarea unei noi aliante politice la Chisinau. „Vom ceda chiar daca nu ne vor fi pe plac niste lucruri, numai ca sa mergem inainte, sa ne rupem de Rusia tarista, adica sa fim alaturi de Filat, de acesta care nu doar ca nu merita sa fie prim-ministru, dar nici in politica nu are dreptul sa mai ramâna”, a subliniat Mihai Ghimpu. Anterior, liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat, in cadrul unei emisiuni, ca Partidul Liberal Democrat nu va negocia cu deputatii PL in frunte cu Mihai Ghimpu in vederea formarii unei noi majoritati parlamentare. In prezent, nu exista foarte multe optiuni politice pentru liderii AIE. Dupa demiterile premierului si presedintelui Parlamentului, partidele politice ar trebui sa opteze intre renegocierea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) sau organizarea unor alegeri parlamentare anticipate pentru a iesi din impas. Ultimele alegeri anticipate parlamentare, organizate la 28 noiembrie 2010, au configurat un Legislativ format din patru partide: Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), cu 42 de mandate, PLDM (32), PDM (15) si PL (12). in prezent, PCRM a ramas cu 34 de deputati, PLDM cu 31 si PL cu 7, PDM fiind singurul partid care a reusit sa-si pastreze intact numarul de mandate. Aparitia a noua deputati neafiliati in Parlamentul de la Chisinau si formarea unui alt grup PL denota evolutii, insotite adeseori de frictiuni, in interiorul partidelor parlamentare, cu repercusiuni pe scena politica moldoveneasca. Potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice (BOP) din Republica Moldova, publicat miercuri de Institutul de Politici Publice (IPP), peste 84 la suta din populatie considera ca tara merge intr-o directie gresita, iar aproximativ 35 la suta declara ca nu stie daca si cu cine ar vota in caz de noi alegeri generale. Acelasi sondaj indica o crestere a popularitatii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) si liderului lor, Vladimir Voronin. Marele perdant este fostul premier Vlad Filat si partidul acestuia, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). PCRM ar obtine peste 32% din voturi, urmat de PLDM cu 12,6%, PL (Partidul Liberal) cu 10,5% si PDM (Partidul Democrat din Moldova) cu 6,8%, daca ar fi alegeri duminica viitoare.
Reconfigurari recente
PLDM este primul partid care a pierdut un parlamentar. Prim-vicepresedintele partidului, Mihai Godea, a parasit formatiunea, la 3 mai 2011, si s-a lansat in calitate de candidat independent la alegerile primarului general al muncipiului Chisinau, obtinând 0,82% de voturi. Ulterior, la 21 iulie 2011, el a anuntat lansarea formatiunii politice Partidul Actiunea Democrata (PAD). Plecarea din PLDM a fost urmata de altele opt din cadrul PCRM, o formatiune politica asupra careia plana pericolul scindarii, dupa ce s-a aflat timp de opt ani la putere, in perioada 2001-2009. in noiembrie 2011, Igor Dodon, Zinaida Greceanii si Veronica Abramciuc au parasit partidul, constituind un grup al socialistilor in Parlament, caruia i s-a alaturat, la sfârsitul lunii septembrie 2012, un alt fost membru PCRM, deputatul Ion Ceban. Un alt grup de fosti comunisti, format din deputatii Vadim Misin, Oleg Babenco si Tatiana Botnarciuc, a plecat din PCRM in iunie 2012, iar, in decembrie 2012, juristul si deputatul Sergiu Sârbu si-a anuntat, la rândul sau, retragerea, in urma unor tensiuni cu alti lideri ai partidului. in plus, PCRM a pierdut numerosi consilieri raionali, principalii beneficiari ai plecarilor din rândurile comunistilor fiind Partidul Socialistilor din Republica Moldova (PSRM) si PDM, ceea ce denota o reconfigurare a esichierului de centru-stânga din politica moldoveneasca. PL este ultimul partid care s-a confruntat cu nemultumirea unor membri. Un grup reformator, constituit din sapte deputati si condus de presedintele grupului parlamentar Ion Hadârca, l-au constestat pe actualul lider al partidului, Mihai Ghimpu, cerând, la 12 aprilie 2013, convocarea unui Congres PL si alegerea lui Dorin Chirtoaca, primarul general al Chisinaului, in functia de presedinte al liberalilor. „Este momentul potrivit ca rolul de lider sa-i revina lui Dorin Chirtoaca, exponentul schimbarii si innoirii clasei politice din Republica Moldova”, a anuntat deputata Ana Gutu, citind decizia Consiliului de Reformare al PL. in schimb, Mihai Ghimpu a evocat, intr-o interventie la Publika TV, actul unei tradari. „Tradarea trebuie minutios analizata. Eu am sa dau raspuns, dar nu acum. Totul s-a pregatit din timp (…) inseamna ca este un scenariu. O sa-l depanam fir cu fir. Aici este un joc de fapt, il inainteaza pe Chirtoaca, stiind ca Chirtoaca o sa refuze, pentru ca imi este nepot. Planul lor este altul”, a comentat liderul PL. Cinci din cei sapte deputati reformatori au fost exclusi din PL.
Tensiuni interne
AIE 2 este o coalitie de partide, constituita dupa alegerile anticipate din noiembrie 2010 de PLDM, PDM si PL, cu scopul de a guverna Republica Moldova. Alianta a fost adeseori marcata de frictiuni intre cele trei partide, care s-au mentinut intr-un sah permanent, incepând de la stabilirea principiilor de guvernare pâna la aducerea unor acuzatii si critici reciproce. Dupa alegerea presedintelui tarii, neintelegerile in interiorul AIE 2 au devenit mai vizibile, remarcându-se o lupta pentru influenta intre PLDM si PDM, precum si multiplicarea criticilor liderului PL la adresa premierului Vlad Filat, presedintele liberal-democratilor. Episodul Padurea Domneasca, soldat cu autosuspendarea din functie a procurorului general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, acuzat ca ar fi impuscat mortal un tânar la o partida de vânatoare, la 23 decembrie 2012, a fost urmat de scurgeri de stenograme in presa, in care seful Guvernului este acuzat de favorizarea unor agenti economici, si retinerea fostului sef al Fiscului, Nicolae Vicol.
Iesirea din Alianta
La 13 februarie, Vlad Filat a anuntat iesirea partidului sau din Acordul de constituire a AIE 2 si i-a invitat pe partenerii din coalitia de guvernare „sa inceapa neintârziat negocierea unui nou acord de redresare si de functionare in continuare a majoritatii parlamentare in baza componentelor AIE”, dar „cu excluderea din textul noului acord a prevederilor neconforme legilor si practicilor democratice”. „Astazi, suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului in numele intereselor unei singure persoane obscure. Aceasta persoana si-a cumparat un loc in politica, iar acum vrea sa-si cumpere o tara”, declara liderul PLDM, in timpul unei conferinte de presa, facând aluzie la deputatul PDM Vlad Plahotniuc. Reactia liderului PL a venit in timp scurt, Mihai Ghimpu anuntând ca formatiunea pe care o conduce ramâne in AIE, dar le-a cerut retragerea din politica premierului Vlad Filat si deputatului Vlad Plahotniuc. „Este straniu sa denunti acordul, dar sa ramâi premier. Pentru prietenii nostri, problema Republicii Moldova nu este lupta cu saracia si coruptia, ci este lupta statului sa fie un papusar sau un contrabandist. PL nu sustine asemenea politica. Noi vrem decizii colective. Democratia inseamna majoritate, dialog”, a declarat Ghimpu.
Razboiul Filat-Plahotniuc
in cele din urma, duelul PLDM-PDM s-a soldat cu demiterea premierului, la 5 martie, printr-o motiune de cenzura, votata de 54 de deputati democrati, comunisti si neafiliati, urmata de cea a presedintelui Parlamentului, liderul democrat Marian Lupu, la 25 aprilie, cu votul a 76 de deputati, in special liberal-democrati si comunisti. Asocierea liberal-democratilor la initiativa comunistilor pentru revocarea din functie a presedintelui Parlamentului pare a fi o consecinta a deciziei Curtii Constitutionale moldovenesti din 22 aprilie de a declara neconstitutional decretul prin care presedintele Nicolae Timofti l-a desemnat candidat la functia de premier pe Vlad Filat deoarece a fost demis prin motiune de cenzura, pentru suspiciune de coruptie si este in imposibilitatea de a-si exercita mandatul.
Scenarii posibile
in prezent, alianta de guvernare pare compromisa, Guvernul moldovean este condus de catre un premier interimar, liberal-democratul Iurie Leanca, iar sedintele Parlamentului sunt conduse de catre un presedinte interimar. Miza partidelor aflate inca la guvernare este refacerea AIE, altfel Republica Moldova riscând sa ramâna restanta in negocierile cu Uniunea Europeana. Republica Moldova a pierdut deja 76 de milioane de dolari, reprezentând ultima transa din acordul incheiat cu FMI in 2010, pe fondul instabilitatii politice din tara, potrivit reprezentantului permanent al fondului la Chisinau, Tokhir Mirzoev, intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera, citat de Mediafax. in timp ce PCRM cere alegeri anticipate, PLDM si PDM sustin calea renegocierii aliantei. „Noi nu vom conditiona intâmplarea de azi reluarea negocierilor politice. Mai sunt sanse, mai ramân sanse pentru o normalizare a situatiei”, a declarat Marian Lupu, afirmând totodata ca, „noi nu ne vom opune alegerilor anticipate si vreau sa va spun ca suntem si vom fi gata pentru ele”. „Dupa votul de astazi (joi), avem toate sansele ca sa revenim la o veritabila varianta zero; a invocat-o si domnul Lupu (…) si, in conditiile acestea, se poate relansa un nou proces de negocieri care se poate dezvolta destul de dinamic”, a afirmat, la rândul sau, liderul grupului parlamentar PLDM, Valeriu Strelet. PLDM, PDM si grupul reformator PL ar avea 53 de deputati, suficient pentru a crea o noua majoritate parlamentara.
de Anatol Terzi | apr. 25, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia continua razboiul cu ONG-urile finantate din afara tarii, pe motiv ca ar reprezenta interesele unor puteri straine. Un tribunal rus a condamnat pentru prima data, joi, un ONG, si anume asociatia rusa Golos, la o amenda de aproximativ 7.500 de euro deoarece nu s-a inscris in registrul „agentilor straini”, asa cum cere o lege controversata, a anuntat presa rusa, relateaza AFP. ONG-ul s-a remarcat, in timpul ultimelor alegeri legislative si prezidentiale, pentru denuntarea unor fraude masive in beneficiul partidului aflat la putere. El a fost condamnat la plata unei amenzi de 300.000 de ruble deoarece nu a respectat o lege noua ce obliga ONG-urile care benficiaza de finantare straina si care au „o activitate politica” sa se inscrie intr-un registru al „agentilor straini” si sa se prezinte ca atare in orice activitate publica. La tribunal, Golos nu si-a recunoscut culpabilitatea, dezmintind ca ar avea „activitati politice” si ar primi finantari straine. ONG-ul a anuntat ca va face apel. „Noi vom face apel la aceasta decizie ilegala si nefondata”, a anuntat un avocat al asociatiei, citat intr-un comunicat.
Renuntari fortate
La randul sau, Ministerul Justitiei a anuntat ca asociatia Golos, care a primit de la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Norvegia, in octombrie 2012, Premiul Andrei Saharov pentru Libertate, a beneficiat, in realitate, de finantari straine. insa ONG-ul a precizat ca a renuntat la aceste fonduri din cauza intrarii in vigoare a legii privind agentii straini, afirmatii care au fost confirmate la tribunal de catre un reprezentant al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Norvegia. Reprezentantul a precizat ca banii, virati initial intr-un cont de tranzit, au fost inapoiati expeditorului. In perioada stalinista, termenul de „agent strain” era aplicat opozantilor reali sau presupusi, acestia fiind, pe atunci, impuscati sau trimisi in lagare. De asemenea, autoritatile sovietice l-a folosit, in anii ’70 si ’80, pentru a-i califica pe disidenti, acuzati sa se afla in solda Occidentului. Pentru moment, niciun ONG nu s-a inscris in noul registru. Golos este primul ONG condamnat la plata unei amenzi, in baza acestei legi, care vizeaza, de asemenea, asociatii pentru apararea drepturilor omului, organizatii ecologice, uniuni ale comunitatilor religioase sau fundatii pentru ajutorarea bolnavilor. Miercuri, autoritatile ruse au cerut unui ONG pentru ajutorarea persoanelor bolnave de mucoviscidoza sa se inscrie in registrul „agentilor straini” deoarece a primit o subventie din partea unui ONG strain. O angajata a asociatiei, Olga Alekina, a anuntat pentru AFP ca acest ONG, ajutor pentru bolnavii de mucoviscidoza, va refuza sa se inscrie in registrul „agentilor straini”.
de Razvan Iorga | apr. 25, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, considera ca decizia Curtii Constitutionale in cazul desemnarii premierului Vlad Filat a fost una politica, potrivit Pro TV Chisinau. „Este vorba de o eroare a Curtii Constitutionale, o decizie politica. Este vorba de aprecieri politice, dar, daca ei spun acest lucru, ma supun. Am fost multumit de activitatea guvernului si a primului-ministru. In Europa, toti ma rugau sa transmit multumiri acestor doua persoane, Filat si Leanca. in tara asta, chiar se lucreaza”, a declarat Nicolae Timofti in cadrul sedintei de prezentare a noului premier interimar Iurie Leanca. Ministrul de Externe Iurie Leanca a preluat, joi, interimatul functiei de premier, dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit zilele trecute ca postul i-ar fi fost atribuit ilegal lui Vlad Filat. In paralel, Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) a propus, la inceputul sedintei de joi, doua initiative care prevad revocarea din functie a presedintelui Parlamentului, Marian Lupu, relateaza PRO TV Chisinau. Artur Resetnicov, un deputat al fractiunii comunistilor din Parlamentul Republicii Moldova, a propus, joi, ca proiectul care se refera la initiativa PCRM privind revocarea presedintelui Parlamentului prin vot secret sa fie inclus pe ordinea de zi. Liderul PCRM, Vladimir Voronin de asemenea i-a propus lui Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), sa-si prezinte demisia. „Domnule Lupu, cand o sa realizati programul ce prevede varianta zero? Poate va prezentati demisia”, a declarat Voronin. Demersul PCRM pare a fi sustinut de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Liderul fractiunii PLDM, Valeriu Strelet, i-a sugerat lui Marian Lupu sa se gandeasca la o eventuala demisie si sa-si respecte o promisiune anterioara.
