PKK a inceput retragerea din Turcia

PKK a inceput retragerea din Turcia

pkk_fighter20100701115639 Turcia

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din Turcia a inceput miercuri retragerea din nordul Irakului, a declarat liderul principalului partid pro-kurd din Turcia. „Noi stim ca miscarea (de repliere) a combatantilor a inceput”, a subliniat Selahattin Demirtas, un copresedinte al Partidului pentru Pace si Democratie (BDP), fara sa fie in masura sa spuna daca retragerea a inceput miercuri sau mai devreme si fara sa ofere detalii cu privire la detaliile acestei actiuni. „Ca urmare a apelului leadership-ului nostru si avand in vedere decizia luata de conducere (a PKK) combatantii nostri vor demara procesul de retragere incepand din 8 mai”, arata intr-un comunicat aripa militara a PKK. Primele grupuri de rebeli trebuie sa ajunga ‘in interval de o saptamana’ la bazele lor din nordul Irakului, unde PKK dispune de tabere de antrenament, subliniaza comunicatul citat. PKK adauga sa va ramane fidel angajamentului sau de a se retrage de pe solul turcesc indata ce nu este atacat de fortele armate turce. Numarul rebelilor kurzi prezenti in Turcia este estimat la 2.000, lor adaugandu-li-se si 2.500 de combatanti din bazele miscarii aflate in Irak. PKK a anuntat pe 25 aprilie, din Kurdistanul irakian, ca fortele combatante vor parasi Turcia incepand cu data de 8 mai, in cadrul negocierilor de pace purtate de la sfarsitul anului trecut intre seful inchis al rebelilor, Abdullah Ocalan, si autoritatile turce. Ocalan a cerut PKK sa inceteze focul si sa se retraga din Turcia.

Erdogan face apel la respectarea termenilor

Miercuri, jurnalistilor care l-au interogat la Ankara, primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan, le-a declarat din nou sa rebelii trebuie sa paraseasca teritoriul turc. ‘Asa cum au stiut sa intre in Turcia, asa vor sti sa o paraseasca prin acelasi loc’, prin sud-estul Turciei, la frontiera cu Irakul, a declarat el citat de agentia de presa turca Anadolu. Intr-un interviu acordat jurnalului turc, numarul doi al PKK, Murat Karayilan, a declarat ca retragerea ar urma sa se incheie in toamna. Conflictul kurd din Turcia a provocat peste 45.000 de morti, potrivit armatei turce, de la inceputul insurectiei PKK, in anul 1984.

Share our work
Kerry a incalzit terenul pentru viitoarea intalnire de gradul zero Obama-Putin

Kerry a incalzit terenul pentru viitoarea intalnire de gradul zero Obama-Putin

putin-obama

Seful diplomatiei americane John Kerry a pregatit la Moscova viitoarea intrevedere dintre presedintii rus si american, Vladimir Putin si Barack Obama, programata pentru iunie. Moscova si Washingtonul spera ca viitoarea intalnire va fi mai prolifica decat cea de anul trecut, subliniaza cotidianul rus Kommersant. Potrivit publicatiei ruse mentionate, in stadiul final de dezbatere se afla cinci documente care ar putea ajunge pe masa presedintilor: despre masurile de incredere in spatiul cibernetic, cooperarea in domeniul neproliferarii armelor de distrugere in masa, lupta cu terorismul, consolidarea relatiilor economice si contactele dintre departamentele de stat. intr-o singura zi John Kerry a reusit sa depuna flori la Mormantul Soldatului Necunoscut, s-a intalnit cu presedintele rus Vladimir Putin, iar spre seara a avut negocieri cu ministrul de externe Serghei Lavrov. in ajunul deplasarii sale, Kerry le-a spus jurnalistilor ca ‘a sosit demult timpul’ pentru o asemenea vizita in Rusia. intr-adevar, comenteaza Kommersant, intre cele doua tari s-au adunat multe teme de discutii, una dintre cele mai importante fiind Siria. in timpul intrevederii cu Putin, Kerry a declarat ca interesele SUA si Rusiei in ceea ce priveste reglementarea situatiei din aceasta tara ‘coincid in mare masura’. ‘si voi, si noi suntem interesati de stabilitate in regiune’, si-a exprimat convingerea secretarul de stat american.

Interese comune

Interlocutorii au discutat de asemenea dosarele Iran si Coreea de Nord. Totodata, Kerry a subliniat ca problemele de politica externa care se afla in fata Rusiei si SUA necesita acelasi nivel de cooperare ca in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. La fel de importante au fost si problemele de ordin bilateral, in special pregatirea intrevederii dintre Putin si Obama, programata pentru iunie. Cei doi presedinti intentioneaza sa poarte negocieri in timpul summitului G8 din Irlanda de Nord. Ultima data, Vladimir Putin si Barack Obama s-au intalnit in iunie 2012, in timpul summitului G20 din Mexic, insa acea intrevedere a fost una cu putine rezultate. in opinia ziarului rus, intrevederea viitoare promite sa fie una mai prolifica: in pofida deteriorarii relatiilor bilaterale, al carei punct culminant a fost schimbul de ‘liste negre’ cu persoane non grata, Moscova si Washingtonul intentioneaza sa ‘dezvolte cooperarea in domenii care prezinta interes reciproc’.
Una dintre aceste probleme este lupta cu amenintarile la adresa securitatii cibernetice. La sfarsitul lui aprilie, intre cele doua tari au fost parafate o serie de acorduri interguvernamentale privind masurile de incredere in spatiul cibernetic (crearea unei ‘linii directe’ in cazul incidentelor cibernetice si a unui grup de lucru in probleme de securitate cibernetica). Negocieri pe marginea acestor acorduri au fost purtate timp de doi ani. Daca in iunie Putin si Obama vor semna documentele corespunzatoare, acest lucru va constitui o noutate: pana acum nimeni nu a semnat astfel de acorduri, subliniaza cotidianul moscovit. Lucrurile s-au clintit din punctul mort si in ceea ce priveste negocierile pe marginea acordului menit sa inlocuiasca programul Nunn-Lugar, in cadrul caruia de la inceputul anilor 1990, din mijloace ale SUA, era lichidat surplusul de munitii nucleare si arme chimice rusesti. Dupa cum aminteste Kommersant, toamna trecuta autoritatile ruse au decis ca nu prelungeasca acest program, care expira la 17 iunie, declarand ca Rusia nu mai are nevoie de subventii. in final insa, s-a decis ca programul sa nu fie ingropat, ci reformatat.

Proiecte in tari terte

In opinia analistului rus Vladimir Orlov, programul Nunn-Lugar trebuie inlocuit cu un altul, valabil zece ani, dar mai compact in ceea ce priveste volumul de finantare si numarul de proiecte. ‘Prioritate trebuie sa devina utilizarea experientei pozitive a programului Nunn-Lugar pentru realizarea proiectelor comune in terte tari’, a spus Orlov. De altfel, deocamdata nu este clar despre ce tari va fi vorba. Cu toate acestea, expertul opineaza ca incheierea unui nou acord ‘va pregati terenul pentru un progres’ in alte domenii de importanta strategica. in afara de cele doua domenii bilaterale mentionate, acorduri ar putea fi incheiate si in alte trei. in primul rand, in lupta cu terorismul. John Kerry a declarat ca SUA le sunt recunoscatoare Rusiei pentru cooperarea in vederea anchetarii atacului terorist din Boston, iar in iunie Vladimir Putin si Barack Obama planuiesc, potrivit Kommersant, sa adopte o declaratie comuna pe marginea acestei probleme. in al doilea rand, Rusia si SUA intentioneaza sa-si consolideze contactele interdepartamentale: in timpul intrevederii din Irlanda de Nord, presedintii rus si american ar putea anunta reluarea negocierilor in format ‘2+2’, participantii fiind ministrii de externe si cei ai apararii. Al treilea domeniu in care cele doua parti intentioneaza sa-si intensifice cooperarea este cel economic: pentru aceasta, Rusia si SUA planuiesc sa infiinteze un nou mecanism de consultari la nivelul ‘vicepresedinte american – premier rus’, propunere formulata recent de Washington. De vechea comisie ‘Gore-Cernomardin’, creata in anii 1990, noua platforma de negocieri ar urma sa se deosebeasca prin ‘formatul mai putin birocratizat’. Cu toate acestea, interlocutori rusi si americani ai Kommersant, apropiati de mersul negocierilor, nu exclud ca pe marginea unora dintre aceste probleme partile ar putea sa nu reuseasca sa ajunga la un acord pana in iunie si in acest caz ele vor fi incluse pe ordinea de zi a intrevederii pe care Obama si Putin o vor avea in septembrie la Sankt Petersburg. SUA spera ca pana in septembrie Moscova si Washingtonul sa inregistreze progrese pe marginea celor mai importante probleme de pe ordinea de zi bilaterala: in problema sistemului antiracheta si in ceea ce priveste continuarea reducerii arsenalelor nucleare.

Share our work
Voronin se razbuna pe „transfugii” Dodon si Misin

Voronin se razbuna pe „transfugii” Dodon si Misin

MOLDOVA-VOTE-POLITICS-VORONIN

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a recunoscut ca a gandit noul prag electoral mai mare tocmai pentru ca „transfugii” Igor Dodon si Vadim Misin si formatiunile lor „dizidente” sa nu mai poata intra in viitorul Parlament. Voronin a mai spus democratia nu va avea de suferit daca partidele acestora nu vor ajunge in Parlament. „Daca nu o sa fie partidute in Parlament o sa piarda tara la capitolul democratie? Ma scuzati, dar in SUA cate partide guverneaza? Daca vrem sa luam etaloane de democratie. Nu este niciun fel de atac. Cat o sa mearga aceste partide pe spinarea cuiva? Ce realizari poate obtine acest partid dupa alegeri? Ce o sa faca el cu patru mandate?”, a declarat Voronin. PCRM si PLDM au aprobat in Parlament majorarea pragului electoral atat pentru partide, cat si pentru blocurile politice. Aceste modificari operate la sistemul electoral avantajeaza formatiunile mari, dar lipsesc de orice sansa formatiunile mici. Pragurile electorale au fost ridicate de la 4% la 6% pentru partidele politice, de la 7% la 9% pentru blocurile electorale create din doua partide si de la 9% la 11% pentru blocurile electorale din trei si mai multe partide politice. fostii comunisti Vadim Misin si Igor Dodon, in prezent lideri ai Partidului „Renasterea” si, respectiv, al Partidului Socialistilor, isi propusesera sa creeze un bloc de stanga care sa reuneasca toate partidele de pe acest esichier politic.

Share our work
Timofti, strans cu usa de UE si Marian Lupu sa nu promulge legile „antidemocratice” votate impreuna de PLDM si PCMR

Timofti, strans cu usa de UE si Marian Lupu sa nu promulge legile „antidemocratice” votate impreuna de PLDM si PCMR

Nicolae-Timofti-02Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, este cel mai presat om la aceasta ora, responsabilitatea de pe umerii sai fiind extrem de mare. Presedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, i-a adresat o scrisoare sefului statului Nicolae Timofti, in care ii solicita sa nu promulge legile votate vineri de deputatii PLDM si PCRM si sa urgenteze desemnarea unui candidat la functia de prim-ministru pentru a fi depasita criza politica inj care se afla Republica Moldova. „Va adresez solicitarea de a nu promulga documentele respective pana ce nu avem opinii si expertize suplimentare privind constitutionalitatea acestora”, se arata in mesajul transmis de Marian Lupu. Acesta ii solicita lui Timofti sa nu implice institutia prezidentiala „in actiunea antidemocratica declansata de PLDM impreuna cu PCRM”. Marian Lupu explica faptul ca mai multe legi votate vineri de cele doua parte, printre care tecerea CNA in subordinea guvernului, reducerea inamovibilitatii judecatorilor Curtii Constitutionale, modificarile operate la Legea guvernului sunt antidemocratice si au fost dur criticate si de organismele internationale. Totodata, Marian Lupu ii solicita sefului statului sa desemneze cat mai rapid candidatul la functia de premier ”ca o solutie pentru stoparea acestor grave derapaje de la parcursul democratic si european al tarii noastre, dar si pentru stoparea crizei politice in care se afla tara”.

Avertismente de la Bruxelles

In paralel, Bruxelles-ul il sfatuieste pe seful statului sa nu promulge legile votate la finele saptamanii trecute de catre PCRM si PLDM in Parlamentul de la Chisinau. Comisarul european, Štefan Füle, ii sugereaza presedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, sa nu promulge pachetul de legi respectiv. Timofti a avut vineri o discutie telefonica neoficiala cu Comisarul European, insa nu dezvaluit continutul acesteia.Vlad Filat a mers marti intr-o vizita neoficiala la Nicolae Timofti, cei doi urmand sa poarte unele discutii pe marginea identificarii unei candidaturi la functia de premier.

Share our work
Saakasvili exclude reluarea livrarilor de gaz din Rusia in Georgia

Saakasvili exclude reluarea livrarilor de gaz din Rusia in Georgia

gaze Georgia Rusia fm3

Liderul georgian Mihail Saakasvili a respins ieri posibilitatea ca Georgia sa reia achizitionarea de gaze rusesti, motivand ca acest lucru ar pune in pericol independenta tarii sale, potrivit RIA Novosti. Declaratia sa vine in contradictie cu cea a ministrul georgian al Energiei, Kakha Kaladze, care a declarat marti pentru postul Imedi TV ca Georgia nu ar trebui sa depinda numai de o sursa de gaze, spunand ca este inca nevoie de furnizori alternativi precum Rusia. In replica, Saakasvili a descris declarat ministrului drept un „ciudata” adagand ca „luand in considerarea Rusia a o alternativa serioasa pentru livrarile energetice inseamna reevaluarea fundamentala a independentei tarii”. In 2006, Saakasvili anunta ca Azerbaidjanul va deveni principalul furnizor de gaze pentru Georgia. In 2007, Georgia a oprit cumpararea de gaz rusesc si a inceput sa importe gaz azer. Georgia a acuzat Rusia de santaj politic pentru ridicarea pretului la gaze si a sugerat ca Moscova creste deliberat preturile pentru a pedepsi autoritatile de la Tbilisi pentru indepartarea de Rusia apropierea de vest odata cu momentul 2003, cand a avut loc „Revolutia Trandafirilor”. Dupa razboiul din 2008, cele doua tari nu au restabilit inca relatiile diplomatice.

Share our work