de Anatol Terzi | mai 19, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In urma cu cateva saptamana, mass-media de la Tiraspol semnala absenta din peisaj a seful KGB-ului transnitrean, despre care specula ca ar fi pe faras. Vineri a venit si confirmarea dupa ce liderul separatist transnistrean, Evgheni Sevciuk, a semnat decret pentru destitutirea acestuia. Potrivit documentului, Finaghin a fost eliberat pe motiv ca „a atins limita maxima de varsta prevazuta de statutul cadrelor militare”. In aceeasi zi, sevciuk l-a numit pe Finaghin in functia de secretar al Consiliului transnistrean de Securitate. Functiile sefului KGB-ului vor fi exercitate de seful-adjunct al KGB-ului, Nicolai Zemtov. In paralel cu aceasta decizie, vicepremierului rus, reprezentantul special al Presedintiei ruse in Transnistria, Dmitri Rogozin, a declarat vineri ca prezenta pacificatorilor rusi in Transnistria permite mentinerea pacii in regiune si acest lucru ar putea continua pana la rezolvarea definitiva a conflictului. „Atat timp cat Rusia isi pastreaza statutul de pacificator pe ambele maluri ale Nistrului, se mentine pacea in lume. Da, aceasta este o tara nerecunoscuta, dar, totusi, este vorba de pace, securitate”, a spus Rogozin. Referindu-se in general la problema statelor nerecunoscute, oficialul rus a declarat ca principiile dreptului international prevad respectarea integritatii teritoriale si inviolabilitatii frontierelor, dar si dreptul natiunilor la autodeterminare. „De obicei, prioritate se acorda primului principiu, dar exista si situatii cand, prevaleaza dreptul natiunilor la autodeterminare”, a mai subliniat Rogozin. In acest context, vicepremierul rus a dat exemplul Abhaziei si Osetiei de Sud a caror independenta a fost recunoscuta de Rusia imediat dupa razboiul ruso-georgian din 2008.
de Dana Pojar | mai 16, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul Comunistilor de la Chisinau, Vladimir Voronin, ar face orice sa saboteze dreptul de vot al moldovenilor din diaspora, deoarece majoritatea sunt votanti ai altor partide. Alaturi de comunisti a consimtit si PLDM-ul lui Filat. Liberalii si liberal-democratii au venit cu doua proiecte azi in Parlament prin care propun simplificarea procedurii de vot pentru elevi, studenti si cetatenii din diaspora. Deputatul PLDM, George Mocanu, a solicitat ca initiativa sa sa fie dezbatuta deja in sedinta de astazi Parlamentului. Argumentele lui Voronin au fost ca toti alegatorii sunt egali si nu este corect ca unele categorii sa beneficieze de anumite privilegii. „Noi cunoastem ca toti cetatenii Republicii Moldova, incepand cu varsta de 18 ani, au dreptul la vot. Noi daca vom interveni cu fragmentari pe categorii: studenti, militari, care sunt de peste hotare, noi o sa ne incurcam. Pana acum am fost incurcati definitiv. Trebuie de terminat cu aceste initiative. Noi cu totii stim ce interese stau la baza acestor propuneri. Daca nu puteti, stimati colegi, sa organizati activitatea politica si sa mobilizati alegatorii, trebuie sa ramaneti oameni constienti. Nu trebuie sa divizati alegatorii. Este o rugaminte foarte si foarte mare. Toti alegatorii au aceleasi drepturi”, a declarat liderul PCRM, deputatul Vladimir Voronin. PLDM s-a scuzat ulterior ca ar fi votat un proiect de lege fara sa il citeasca si ca a fost o „confuzie regretabila”. Liderul PLDM, Valeriu Strelet a explicat joi ca amendamentul a fost inclus de deputatii comunisti in apropierea procesului de votare, iar ei nu au stiut despre el. „Pe 3 mai s-a votat un amendament care a limitat acest drept. Este rezulatul unei confuzii, pe care o consideram regretabila. Sistemul mixt este un sistem prematur pentru Republica Moldova si a vizat pragul electoral, dar s-a dovedit ca autorii proiectului din fractiunea PCRM au mai inclus niste amendamente care nu erau discutate. Trebuie sa recunoastem ca a fost o confuzie, pe care ne vom stradui sa o reparam”, a declarat Valeriu Strelet, citat de Publika.
de Razvan Iorga | mai 16, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
In contextul in care Occidentul nu intreprinde nimic concret impotriva regimului de la Damasc, Presedintele Turciei, Abdullah Gul, a criticat joi raspunsul comunitatii internationale la conflictul din Siria, calificandu-l drept simpla ‘retorica’ si subliniind ca tara sa a primit prea putin ajutor pentru a face fata fluxului masiv de refugiati sirieni, potrivit Anadolu. Contributia comunitatii internationale la ajutorul financiar acordat de Turcia acestor oameni aflati intr-o situatie dificila este doar simbolica’, a declarat Gul in fata presei, in orasul Reyhanli, aflat in apropierea granitei cu Siria si unde 51 de oameni au fost ucisi la sfarsitul saptamanii trecute in atentate cu masini-capcana. In afara de faptul ca ofera gazduire pentru circa 400.000 de refugiati sirieni, Turcia sustine ferm revolta impotriva presedintelui sirian Bashar Al-Assad, iar atentatele de la Reyhanli au sporit temerile privind o ‘contaminare’ a teritoriului turc de la conflictul civil care macina de doi ani vecinul sau sudic. Damascul a respins insa acuzatiile turcesti ca ar fi implicat in respectivele atentate. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan urmeaza sa se intalneasca joi la Washington cu presedintele american Barack Obama si situatia din Siria se va afla in mod cert pe agenda de discutii a celor doi lideri. ‘De la bun inceput, comunitatea internationala a folosit doar retorica si bravura in abordarea sa fata de problema siriana’, a apreciat joi la Reyhanli presedintele Turciei. Divizarile dintre marile puteri au impiedicat pana in prezent Natiunile Unite sa ia masuri in privinta Siriei. SUA si Rusia incearca sa reuneasca partile implicate in conflictul sirian la o conferinta de pace, luna viitoare.
de Anatol Terzi | mai 16, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liberalii de la Chisinau cer ca vicepremierul rus Dmitri Rogozin sa fie sanctionat pentru iesirea de pe 9 mai cand a spus ca Republica Moldova nu are niciun viitor in Uniunea Europeana, ci in Uniunea Euroasiatica. Deputatul Partidului Liberal, Valeriu Saharneanu, intr-o adresare catre Ministerul de Externe al Republicii Moldova, a solicitat joi sa fie analizata posibilitatea de a-l declara persona non grata pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin. „El a declarat ca vine la Chisinau intr-o vizita privata, dar, atat la Tiraspol, cat si la Chisinau, a facut declaratii oficiale. La Tiraspol, a declarat ca Federatia Rusa va sustine aceasta „insula ruseasca”, avand in vedere Transnistria care este teritoriul RM. Este o declaratie facuta in numele Guvernului rus si nu este una privata. La Chisinau, a facut propaganda contra vectorului european, care este vectorul RM, si a indemnat lumea sa sustina integrarea RM in Uniunea Euroasiatica. Aceasta este de asemenea o declaratie politica, facuta sub acoperirea de persoana privata. Un oficial nu procedeaza in felul acesta. Am cerut de la MAEIE sa vada daca dl Rogozin nu a intrunit toate motivele si conditiile pentru a fi declarata persona non grata pe teritoriul RM”, a mentionat Saharneanu. Dmitri Rogozin a intreprins o vizita privata in Republica Moldova la 9 mai, in timpul careia a organizat o conferinta de presa la Tiraspol si a participat la un concert, la care au evoluat si artisti rusi, in centrul Chisinaului
de Razvan Iorga | mai 16, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
UE se arata tot mai critica vizavi de ultimele miscari legislative de la Chisinau efectuate de PLDM si PCRM. Comisarul european pentru extindere si politica de vecinatate, Stefan Fule, a fost extrem de criticit fata de recenta adoptare pripita in Parlamentul de la Chisinau, a unor importante modificari legislative. Criticile s-au extins si asupra presedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a promulgat aceste legi. Inainte de a introduce astfel de modificari legislative, Moldova ar trebui sa solicite opinia institutiilor internationale competente in chestiunile constitutionale, cum sunt Comisia de la Venetia sau Consiliul Europei, institutii in care Moldova este membru”, a declarat Fule pentru Europa Libera. El a adaugat ca acele legi care ating domenii vitale ale functionarii unei democratii, precum functionarea sistemului electoral sau interactiunea dintre institutii, ar trebui sa fie adoptate pe baza unui consens cât mai larg al principalelor forte politice. „Asemenea decizii vitale trebuie pregatite temeinic, iar evolutiile politice trebuie sa aiba loc in interiorul, nu in afara institutiilor democratice. Aceasta se aplica si pachetului legislativ aprobat in mod pripit de catre Parlamentul Moldovei”, a precizat oficialul european.
