UDMR forțează autonomizarea Ținutului Secuiesc

UDMR forțează autonomizarea Ținutului Secuiesc

Uniunea Maghiara din Transilvania (EMSZ) va prezenta in cadrul Parlamentului de la Bucuresti un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc.

Deputatul UDMR Kulcsar-Terza Jozsef va avea un proiect legislativ, in calitate de co-initiator, care va fi sustinut de catre deputatul UDMR Zakarias Zoltan.

Sprijin de la Budapesta

Parlamentarii Uniunii Maghiare din Transilvania au vorbit despre acest subiect la reuniunea Grupului de lucru regional pentru autoguvernare al Forumului reprezentantilor maghiari din bazinul carpatic in Parlamentul maghiar de la Budapesta.
Conform sursei citate, deputatul Zoltan Zakarias a precizat la o reuniune a grupului de lucru regional a Forumului Reprezentantilor Maghiari din Bazinul Carpatic, ca scopul legii ar trebui sa fie institutionalizarea autonomiei culturale si ca partidele politice ar trebui sa o rezolve in timpul verii cu organizatiile guvernamentale care s-au ocupat deja pe larg de aceasta problema.

Jozsef Kulcsar-Terza, impreuna cu Jozsef Kulcsar-Terza, au depus un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc si in luna aprilie 2020, initiativa fiind adoptata tacit de Camera Deputatilor si apoi respinsa de Senat. Proiecte de lege cu acelasi obiect au mai fost depuse de-a lungul anilor in diferite legislaturi ale Parlamentului si respinse.

Asigurări pentru români

Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, pe 13 ianuarie, ca nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala.

„Noi am spus de fiecare data si sunt de acord cu dumneavoastra ca trebuie o abordare extrem de echilibrata si cu argumente si de fiecare data trebuie sa spui ca nici autonomia locala, nici autonomia regionala, nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala. Astea sunt lucrurile care trebuie precizate de fiecare data si eu incerc cand discutam serios si cu argumente despre orice forma de subsidiaritate sau de autonomie sa incep cu aceasta fraza: nu lezeaza integritatea teritoriala si unitatea nationala”, a spus Kelemen Hunor, intr-o emisiune difuzata de Antena 3.

Identitate regională

El a adaugat ca autonomia nu inseamna secesionism, ci subsidiaritate si aducerea deciziilor la nivelul comunitatii.

„Da, exista aceasta sensibilitate, zic eu absolut fara nicio baza, dar o inteleg, da, fiindca oamenii au impresia ca autonomie inseamna secesionism. Nu inseamna secesionism. Universitatile sunt autonome, sunt regii autonome, nu exista secesionism. Autonomie inseamna ca tu decizi despre viata ta. In ceea ce priveste aceasta idee a subsidiaritatii, e valabila pentru fiecare comunitate locala, nu e valabila doar pentru Secuime, nu e valabila doar pentru o anumita parte a tarii. Da, acolo unde traiesc maghiari sau alte comunitati etnice, intervine o alta chestiune: competenta lingvistica, asta este ceva in plus fata de Oltenia, fata de Moldova, fata de Muntenia: o competenta lingvistica in relatia cu autoritatile, dincolo de scoala, dincolo de institutiile culturale. Dar, in rest, lucrurile ar trebui sa mearga paralel: decizii lasate in mana comunitatilor locale, in cele mai multe domenii, cu mici exceptii, asta am spus de fiecare data. Fiindca relatiile externe, Justitia, Apararea, Ordinea Publica de fiecare data trebuie sa ramana la nivelul autoritatii centrale. Despre acest lucru vorbim”, a explicat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR mai afirmat ca si Secuimea face parte din Romania, ca si Tara Motilor, Dobrogea sau alte regiuni,iar in tara noastra exista mai multe identitati regionale. (K.P.)

Share our work
Martie. Referendum pentru Tinutul Secuiesc

Martie. Referendum pentru Tinutul Secuiesc

tinutul_secuiescConsiliul Judeţean Covasna a adoptat luni un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local, în 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc. Grupul consilierilor judeţeni PCM din cadrul Consiliului Judeţean Covasna a depus, încă în luna iulie, la CJ un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc, proiect inclus pe ordinea de zi a şedinţei de luni a instituţiei. După lungi dezbateri, reprezentanţii UDMR au propus, la iniţiativa primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, modificarea proiectului de hotărâre iniţiat de cei de la PCM. Astfel, dacă documentul iniţiat de PCM a avut titlul „proiect de hotărâre privind organizarea unui referendum local”, acesta s-a modificat în „proiect de hotărâre privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetăţenilor din judeţul Covasna privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului Covasna şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold”, transmite Mediafax. De asemenea, în urma modificărilor propuse de reprezentanţii UDMR, în hotărâre se stabileşte că în 11 martie 2012 se va organiza un referendum local în judeţul Covasna, ocazie cu care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarele două întrebări: „Sunteţi de acord cu modificarea delimitării teritoriale a judeţului Covasna?”, respectiv „Sunteţi de acord cu înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold şi cu faptul ca judeţul Covasna să facă parte din această unitate administrativă?”. Proiectul de hotărâre a fost votat de cei 24 de consilieri judeţeni ai UDMR şi PCM, în schimb, cei şase consilieri din partea grupului „Alianţa Românească din judeţul Covasna” au refuzat să participe la vot.

Referendum si in Harghita

PCM vrea ca şi Consiliul Judeţean Harghita, precum şi unele consilii locale din judeţul Mureş să adopte hotărâri legate de organizarea, în data de 11 martie 2012, a unui referendum local privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc. Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, şi liderul grupului consilierilor judeţeni PCM din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Kovacs Arpad Andras, au declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii formaţiunii vor discuta cu cei ai UDMR pentru ca atât CJ Harghita, cât şi unele consilii locale din Mureş să adopte hotărâri precum cea aprobată de CJ Covasna, care a decis organizarea unui referendum local, în data de 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc. Kulcsar Terza Jozsef a apreciat că adoptarea acestei decizii de către CJ Covasna reprezintă „un succes foarte mare, după 20 de ani în care s-a discutat despre autonomia Ţinutului Secuiesc”. „Sper că prefectul UDMR Gyorgy Ervin, un om maghiar, nu va ataca această hotărâre. Este obligaţia dânsului să sprijine această problemă”, a spus Kulcsar Terza. Potrivit acestuia, PCM va cere ca şi CJ Harghita, precum şi unele consilii locale din Mureş să adopte decizii similare.

Share our work
Martie. Referendum pentru Tinutul Secuiesc

Ofensiva maghiara. Cat de multa risca Romania cu reorganizarea administrativa?

tinutul_secuiescScandalul pornit gratuit de Traian Basescu privind reorganizarea administrativa a Romaniei a iscat tensiuni ce pareau a fi de mult stinse. Dependenta aberanta a partidului lui Basescu (PDL) de UDMR a pus Romania intr-o situatie destul de grava, mai ales ca, din cauza lipsei unei reactii ferme din partea diplomatiei romanesti, s-au intensificat reactiile cu iz de amestec in treburile interne venite de la Budapesta. Cert este un lucru. In cazul in care nu se vor linisti cat mai rapid apele, Romania se poate gasi in fata unei situatii deloc convenabile, in care anumite judete sa capete autonomie pe criterii etnice. Recent, am avut de a face cu o reactie halucinanta din partea vicepremierului ungar Zsolt Semjen, care a afirmat recent ca proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice. Proiectul de reorganizare administrativă reprezintă o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din ţinutul secuiesc şi Transilvania, a declarat Semjen, potrivit agenţiei ungare MTI. Vicepremierul ungar a subliniat că au mai existat planuri de acest fel şi că este greu de spus cât de serioase erau în contextul politic “furtunos”. “Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a ţinutului secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică“, subliniază Semjen, care a mai cerut autonomie pentru maghiari. Potrivit vicepremierului ungar, planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vreamea regimului Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, “realitatea” ţinutului secuiesc trebuie respectată, adaugă vicepremierul ungar. Conform lui Semjen, dacă planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.

Precedentul Semjen

In urma cu un an, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a declarat, la Universitatea de vara de la Baile Tusnad (Tusvanyos), ca se doreste “autonomie culturala pentru maghiarii din diaspora si teritoriala pentru cei care traiesc in bloc”, adaugand ca aceste solicitari nu sunt diferite de “ceea ce s-a realizat” in alte tari UE. De asemenea, vicepresedintele Parlamentului European Tokes Laszlo a chemat comunitatile maghiare din Bazinul Carpatic sa continue lupta pentru obtinerea autonomiei. Zsolt Semjen a spus ca politica nationala a Ungariei se bazeaza pe trei piloni, si anume maghiarii din Ungaria, cei din vecinatatea acestui stat si maghiarii din diaspora. Semjen a spus ca statul ungar trebuie sa reprezinte drepturile tuturor si a sustinut ca aceasta natiune trebuie sa fie unificata. Vicepremierul Ungariei a declarat ca primul pas spre unificare a fost facut, si anume adoptarea de catre actualul Guvern a legii dublei cetatenii. Vicepremierul ungar a abordat problema autonomiei pentru minoritatile maghiare din Bazinul Carpatic, afirmand ca nu cere alte lucruri decat ceea ce s-a realizat pana acum in Uniunea Europeana. “Nu cerem nimic altceva decat ceea ce s-a realizat in alte tari din Uniunea Europeana. Pentru maghiarii din diaspora, vrem autonomie culturala, iar pentru maghiarii care traiesc in bloc vrem autonomie teritoriala. Daca alte natiuni nu renunta la ele, nici noi nu renuntam”, a afirmat Semjen. El a mentionat ca, pentru persistenta etniei maghiare, este important ca acolo unde reprezentantii acesteia sunt majoritari sa existe partide etnice maghiare, iar acolo unde nu se poate ar trebui sa existe sectii maghiare ale partidelor ne-etnice. “Aceste aspecte definesc strategia noastra nationala, nu alte simpatii”, a incheiat Semjen, adaugand ca politica dusa de Ungaria pentru minoritati se va axa pe permanenta natiunii maghiare, dezvoltarea ei si a fiecarui individ.

Pretentiile ambasadorului Fuzes

România ar trebui să acorde autonomie maghiarilor din România, considerând asta “compromisul cel mai logic între suveranitatea României şi drepturile minorităţilor”, consideră ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Füzes. Totodată, diplomatul consideră că şi românii din Harghita şi Covasna ar trebui să aibă organisme speciale la nivel local şi central, dat fiind că sunt minoritari în aceste judeţe. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Füzes, a acordat un interviu Ziare.com, în care, în prima parte, a vorbit despre motivele pentru care ar trebui acordată autonomie maghiarilor din România. Pe de altă parte, oficialul a spus ce crede despre acuzele de separatism sau enclavizare şi atacurile naţionaliste din politica românească şi a mărturisit că ungurii din Ungaria, cu excepţia a “20.000 de idioţi”, nu se mai gândesc să ia înapoi Transilvania, vorbind despre faptul că cetăţenii statului vecin au acceptat faptul că au pierdut “lupta de 700 de ani” cu românii. Oszkar Füzes consideră “o glumă proastă” ideea că maghiarii din România ar putea să rupă o parte a ţării, spunând că aceştia sunt cetăţeni loiali statului român, care consideră România ca fiind patria lor. El consideră că mulţi români cred că autonomia e totuna cu separatismul “din greşeală” şi că au, ca şi maghiarii, obsesii istorice care vor trebui schimbate.

Jocul periculos al lui Basescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1TV, că va discuta, la Bruxelles, cu Viktor Orban despre problemele apărute în dialogul româno-ungar, adăugând că a refuzat să participe la reuniunea organizată de ambasadorul Ungariei cu ceilalţi ambasadori din UE „ca un semn”.”Nu am vrut să se creeze un sentiment de alertă pentru că discutăm despre incidente minore, dar am refuzat să particip la întâlnirea organizată de ambasadorul Ungariei cu ambasadorii UE premergător Consiliului. Trebuia să fie o astfel de întâlnire. Ambasadorul Ungariei, având preşedinţia UE, a dorit să aibă obişnuita întâlnire cu preşedintele României. Ca ţară deţinătoare a preşedinţiei UE organizează această întâlnire cu toţi ambasadorii UE la care mă duceam. Sigur că n-am avut timp să particip. Nu am avut timp a fost răspunsul diplomatic dar n-am vrut, ca un semn că….”, a spus Băsescu. El a adăugat, răspunzând unei întrebări că în dialogul cu Orban va încerca o clarificare. „Să ne clarificăm. Atâta timp cât un viceprim-ministru face astfel de declaraţii avem o problemă”. De asemenea, Traian Băsescu a declarat, miercuri că le-a spus reprezentanţilor UDMR, la Cotroceni, că maximul pe care îl poate oferi este o formulă de opt judeţe plus Harghita şi Covasna, separat, care să rămână aşa cum sunt acum, dar „niciodată unite”. „Le-am spus că maxim ce putem face în condiţiile în care nu vreţi să organizăm teritoriul pe judeţe mari este ca cele două judeţe, Covasna şi Harghita, să rămână aşa cum sunt. Separate, ca judeţe. Le avem acum, Covasna şi Harghita. Rămân aşa cum sunt. Este varianta opt plus doi şi este maxim ce puteţi obţine”, a spus Băsescu, referindu-se la discuţiile avute, marţi, la Cotroceni. „Am spus: Vă putem oferi o variantă maximală peste care nu se poate trece, adică opt judeţe plus două care rămân aşa cum sunt, Covasna şi Harghita de acum. Nu unite. Niciodată”, a mai spus el.

Reticenta partidelor unguresti

Deputatul UDMR Peter Lakatos a declarat că varianta avansată de preşedintele Traian Băsescu referitoare la opt judeţe plus Harghita şi Covasna are „zero şanse” de a fi acceptată de Uniune, el susţinând totodată că unii democrat-liberali transmit UDMR să se ţină „tare”. „Şi PDL a fost luat prin surprindere de preşedintele Traian Băsescu. Vin la noi colegi din PDL şi ne spun «Să vă ţineţi tare, că nici noi nu vrem»”, a declarat, pentru „Gândul”, deputatul UDMR Peter Lakatos. El a susţinut că oferta prezidenţială de a păstra un statut special pentru Harghita şi Covasna „are zero şanse” de a fi acceptată de Uniune, singura „variantă rezonabilă” fiind amânarea proiectului regionalizării pentru o perioadă în care să se facă analize de impact şi comunităţile să fie consultate. Insa, Lakatos nu este singurul reprezentant al UDMR care nu vede cum Uniunea va accepta oferta prezidenţială. De asemeena, si liderul PCM, Szasz Jeno, a ţinut să precizeze, miercuri, într-o conferinţă de presă, că statul român ar trebui să trateze minorităţile naţionale cu ‘discriminare pozitivă’ şi să facă totul pentru ca ‘maghiarii din această ţară să rămână aici, să se simtă, să fie mulţumiţi ei de soarta lor’. Acesta a susţinut că nu politicienii din Bucureşti trebuie să se declare mulţumiţi de starea comunităţii maghiare din ţară. ‘Noi ar trebui să fim mulţumiţi, nu invers. Îşi dau cu părerea că maghiarii trăiesc bine şi că au toate drepturile, dar noi nu simţim starea asta de bine şi nici că am avea drepturile colective asigurate. Dimpotrivă, drepturile colective nu sunt codificate în România, nici acum revizuirea Constituţiei nu prevede drepturile colective ale minorităţilor naţionale. Dacă am fi o ţară europeană nici nu ar trebuie să vorbim de minorităţi, ci de comunităţi naţionale. Dreptul colectiv înseamnă că subiectul problemei este comunitatea însăşi, nu eu personal am dreptul de a vorbi în limba maternă, ci comunitatea să aibă dreptul la o universitate de stat în limba maghiară, pe care nu o avem nici azi’, a spus Szasz Jeno. Acesta a ţinut să precizeze că nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod ”foarte grosolan şi necivilizat”. ‘Nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod foarte grosolan şi necivilizat, şi fără cultură, şi fără tradiţie (…) de cei care, spre exemplu, au propus să regionalizăm Ţara Românească în 8 judeţe, iar Ţinutul Secuiesc să intre într-o regiune cu 8 judeţe, unde maghiarii devin minoritari, chiar de domnul Traian Băsescu şi Guvernul PDL’, a declarat liderul PCM, Szasz Jeno. Acesta a opinat că prin includerea celor trei judeţe într-o regiune mare se pune în pericol viitorul comunităţii maghiare.

Share our work
Efectul tupeului “secuiesc”: Ambasadorul ungar, convocat la MAE

Efectul tupeului “secuiesc”: Ambasadorul ungar, convocat la MAE

tinutul secuiesc nu e romania - muie iredentistilor maghiariMinisterul Afacerilor Externe şi-a exprimat preocuparea faţă de găzduirea aşa-zisei „Reprezentanţe a ţinutului secuiesc” în „Casa Regiunilor Maghiare” de la Bruxelles şi a solicitat clarificări în acest sens autorităţilor ungare. Aceste informaţii au fost comunicate marţi, la Bucureşti, ambasadorului Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkár Füzes, care a fost convocat la sediul MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a arătat că, în spiritul relaţiei de parteneriat strategic dintre cele două ţări, se aşteaptă ca niciun oficial ungar să nu participe la evenimentul de lansare a aşa-zisei „Reprezentanţe a ţinutului secuiesc”. Cu toate acestea, inaugurarea propriu-zisă a reprezentanţei aşa- zisului ţinutului secuiesc va avea loc miercuri. Consiliile judeţene Harghita şi Covasna vor suporta cheltuielile aferente funcţionării biroului, care le este pus gratis la dispoziţie de Casa Regiunilor Ungariei la Bruxelles. „Autonomia nu lezează unitatea statului român, dar repet acesta este un birou de lobby. Chiar dacă ar fi vorba despre declararea autonomiei, nu se face la Bruxelles, nu cu un birou de lobby, ci parlamentul României va vota acest lucru şi parlamenul României va vota pentru că e în interesul României” a declarat pentru TVR Csaba Sogor, europarlamentar UDMR. Conducerea grupului Popular European refuză să deconteze cheltuielile deputaţilor maghiari pentru invitaţii şi afişe care anunţă deschiderea reprezentanţei ţinutului secuiesc la Bruxelles – au declarat pentru TVR surse de la vârful PPE. Liderul popular-europenilor, Joseph Daul, se delimitează de gestul deputaţilor maghiari de a susţine deschiderea reprezentanţei ţinutului secuiesc. Într-un scurt comunicat, Daul subliniază că grupul nu e în niciun fel implicat, e vorba doar de o acţiune personală a europarlamentarilor maghiari. Anterior, MAE anunţase că va fi considerată regretabilă orice acţiune care ar viza inaugurarea unei „reprezentanţe” a unei aşa-zise „unităţi administrativ-teritoriale” din România care nu există şi nu are fundament constituţional sau legal, declară Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat referitor la deschiderea la Bruxelles a unei reprezentanţe a “ţinutului secuiesc”. Potrivit practicii la nivel UE, unităţi teritorial-administrative recunoscute, din statele membre, pot să îşi deschidă birouri de reprezentare la Bruxelles, în vederea promovării intereselor lor la nivel european. România încurajează o reprezentare activă la nivel european, a tuturor entităţilor administrative, legal constituite, care pot aduce un plus de valoare la aprofundarea integrării europene, cu respectarea deplină a legislaţiei naţionale. MAE precizează că a întreprins demersuri în direcţia clarificării acestei situaţii încă de la momentul apariţiei primelor informaţii în acest sens şi va acţiona, potrivit competenţelor sale, pentru a se asigura că normele relevante sunt respectate. În prezent, la Bruxelles îşi desfăşoară activitatea următoarele birouri care au competenţe de reprezentare a autorităţilor locale din România:

-Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, organizaţie non-guvernamentală care reuneşte, pe baza liberului consimţământ, toate consiliile judeţene din ţara noastră;

-Biroul de la Bruxelles al Asociaţiilor Municipiilor din România, care asigură reprezentarea acestei asociaţii şi participarea la Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor;

-Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Centru care are ca obiectiv promovarea activă a şase judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş si Sibiu), în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă şi competitivitate economică.

-Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est.

KARADENIZ PRESS reaminteşte ca trei europarlamentari UDMR, în frunte cu vicepreşedintele Parlamentului European Tokes Laszlo vor să deschidă o reprezentanţă a ţinutului secuiesc la Bruxelles. Cei trei au lansat o invitaţie eurodeputaţilor şi presei. Evenimentul ar urma să aibă loc pe 31 mai, în Parlamentul European. Invitaţia poartă sigla grupului PPE din care face parte şi PDL. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, susţine că Guvernul trebuie să adopte o poziţie fermă în legătură cu deschiderea reprezentanţei ţinutului secuiesc la Bruxelles, eveniment anunţat din aprilie, şi care va fi organizat de doi eurodeputaţi UDMR şi de Laszlo Tokes la finele lunii mai. “Iniţiativa a doi europarlamentari UDMR şi europarlamentarului independent Laszlo Tokes de a deschide, marţi, 31 mai, o ‘reprezentanţă a ţinutului secuiesc’ la Bruxelles reprezintă o situaţie îngrjorătoare care a ieşit din firescul atitudinilor şi abordărilor normale într-un stat de drept. Faptul domnul Tokes şi ceilalţi doi europarlamentari UDMR au lansat deja invitaţii pentru eveniment, poate fi considerat chiar o provocare. Deşi cred că în acest moment este necesară o abordare calmă şi raţională, consider că Executivul României trebuie să adopte fermă, tranşantă, lipsită de orice echivoc pe acest subiect. Doresc să amintesc faptul că în articolul 1, alineatul 1, Constituţia României precizează că ţara noastră este un ’stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil’”, se arată într-un comunicat remis joi de Mircea Geoană.

Share our work
Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

In urma cu ceva vreme, scriam cum PDL, amenintat de UDMR cu riscul pierderii majoritatii in Parlament, face “ciocu’ mic si joc de glezne”, de teama ca nu cumva sa supere partenerii ungari, indiferent daca este vorba despre cei aflati la Budapesta sau in Romania. Dar ce s-a intamplat zilele acestea depaseste orice imaginatie: autoritatile romane inchid ochii la atacurile tot mai dese ale Ungariei la adresa statului unitar roman. Pe langa faptul ca lasa sa fie terfelite simbolurile romanesti, care in anumite zone ale tarii au fost inlocuite cu o carpa albastra cu semiluna, politicienii romani dovedesc ca nu sunt altceva decat niste slugi ale Budapestei. In momentul de fata, Romania a fost abandonata de clasa politica si risca sa fie sfasiata de unguri. Astfel, Senatul si Camera Deputatilor nu lucreaza luni si marti, pentru ca UDMR sa participe la manifestarile de 15 martie. Partidul Jobbik – „Miscarea pentru o Ungarie mai buna” a organizat la Targu Mures prima intalnire a prezidiului formatiunii in afara granitelor Ungariei, devenind astfel primul partid ungar a carui conducere se intalneste in afara frontierelor tarii. Iar presedintele Parlamentului Ungariei a spus in Romania ca dorinta de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc va avea intotdeauna sprijin din partea Guvernului maghiar.

Jobbik isi tine reuniunile in Romania

Partidul Jobbik – „Miscarea pentru o Ungarie mai buna” a organizat la Targu Mures prima intalnire a prezidiului formatiunii in afara granitelor Ungariei, devenind astfel primul partid ungar a carui conducere se intalneste in afara frontierelor tarii vecine. Presedintele partidului, Vona Gabor, a declarat ca Jobbik nu este un partid extremist, care cauta declansarea unor conflicte, ci ca este interesat de realitatile si problemele maghiarilor de peste hotare, transmite Radio Romania Actualitati. Potrivit acestuia, Jobbik urmareste trei obiective in privinta maghiarilor din Transilvania, si anume sprijinirea unui numar car mai mare de maghiari in vederea obtinerii cetateniei ungare si, implicit, a dreptului de vot, obtinerea autonomiei acestei comunitati, precum si construirea unei relatii cat mai stranse din punct de vedere cultural si economic cu acestia. Vona Gabor a aratat ca tarile din Centrul si Estul Europei, membre al Uniunii Europene, ar trebui sa ajunga la o reconciliere istorica si sa colaboreze cat mai strans.

Parlamentul Ungar sprijina autonomia secuilor

Presedintele Parlamentului Ungariei a spus ca dorinta de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc va avea intotdeauna sprijin din partea Guvernului maghiar. „Cererea autonomiei din punct de vedere moral mi se pare corecta si moderna. Nu doar oamenii din ziua de astazi cer autonomia, ci este viitorul natiei si vointa Divinitatii”, a spu presedintele Parlamentului ungar Kover Laszlo, citat de Realitatea Tv. Oficialul maghiar sustine ca secuii din afara granitelor Ungariei isi cer ,,doar drepturile” care li ,,se cuvin in mod firesc”. Presedintele Parlamentului Ungariei i-a indemnat pe maghiari sa aiba incredere in „succesul politicii nationale”. Kover Laszlo a primit la Targu-Mures premiul „Gabor Aron” pentru sprijinul acordat secuimii. Inaintea ceremoniei, cateva sute de persoane au marsaluit prin oras cu faclii si lumanari aprinse pentru a comemora maghiarii executati in 1848. Presedintele parlamentului ungar, Laszlo Kover, inceput sambata o vizita de patru zile in mai multe judete din Romania. Prima oprire a fost la Targu Mures, dupa care oficialul de la Budapesta va merge la Cluj Napoca. Luni, presedintele Parlamentului de la Budapesta va inaugura, la Odorheiul Secuiesc, judetul Harghita, un birou de informare privind acordarea cetateniei ungare. In aceeasi zi, Laszlo Kover se va deplasa si la Consulatul General al Ungariei din Miercurea Ciuc, unde vor depune juramantul primii solicitanti ai cetateniei ungare in baza procedurilor simplificate, introduse la inceputul acestui an. Luni dupa-amiaza, presedintele legislativului ungar va fi prezent la Congresul Partidului Civic Maghiar din Targu Secuiesc, judetul Covasna, iar marti va participa, in aceeasi localitate, la manifestarile organizate cu prilegul sarbatoririi zilei de 15 martie.

Parlamentul Romaniei isi ia liber de ziua maghiarilor

Senatul si Camera Deputatilor au decis, la solicitarea UDMR, ca programul de lucru pentru saptamana viitoare sa includa activitate in teritoriu luni si marti, avand in vedere ca in 15 martie este sarbatorita Ziua maghiarilor de pretutindeni. In Senat, decizia a fost luata, miercuri, de plen, cu 61 de voturi „pentru”, doua voturi „impotriva” si o abtinere. Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a anuntat, inainte de votarea programului de lucru pentru saptamana viitoare, ca la ultima sedinta de Birou Permanent, liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, si chestorul Verestoy Attila au cerut ca senatorii maghiari sa poata participa in data de 15 martie la festivitatile din colegiile lor. Secretarul Camerei Deputatilor, Nicolae Mircovici, a precizat ca programul de lucru care include activitate in teritoriu pentru zilele de luni si marti ale saptamanii viitoare a fost adoptat de majoritatea membrilor Biroului Permanent, inregistrandu-se doar doua abtineri, transmite Mediafax. Potrivit lui Mircovici, de la vot s-au abtinut liberalul Dan Motreanu si social-democratul Georgian Pop. Mircovici a precizat ca proiectul programului de lucru pentru saptamana viitoare a fost propus, ca si pana acum, la sugestia secretarului general al Camerei, Gheorghe Barbu, el admitand ca propunerea ca zilele de luni si marti sa fie dedicate activitatilor in teritoriu a fost sugerata de grupul UDMR. „Probabil ca la sugestia UDMR s-a facut acest proiect de program”, a admis Mircovici.

Ambasadorul Ungariei a sfidat Romania chiar in sediul MAE

Ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes, a declarat la sfarsitul lunii noiembrie 2010, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ca Teatrul National din Budapesta are o importanta speciala in dezvoltarea natiunii ungare si nu este „cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”. Declaratia a fost facuta cu ocazia scandalului izbucnit in urma refuzului autoritatilor maghiare de a permite sarbatorirarea Zilei Nationale a Romaniei la Budapesta.”Nu avem niciun fel de problema cu Ziua Nationala a Romaniei. Asta a fost o problema legata de sensibilitati ale partii ungare. Teatrul National din Budapesta este un loc de importanta speciala pentru noi in dezvoltarea natiunii si, din acest punct de vedere, Teatrul National din Budapesta nu este cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”, a spus ambasadorul, la finalul unei ceremonii desfasurate la MAE, cu ocazia implinirii a 90 de ani de relatii diplomatice bilaterale romano-ungare. “Pentru noi, pentru maghiari, pentru unguri, aceasta zi este ziua cand noi am pierdut Transilvania. Trebuie si partea romana sa inteleaga sensibilitatea maghiara”, a adaugat ambasadorul.

Autonomie si in Bihor si Satu Mare

Vicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat la sfarsitul lunii septembrie, la Oradea, ca doreste introducerea autonomiei teritoriale, „cu consimtamantul politicului romanesc si prin intelegere reciproca”, si in Bihor si Satu Mare. „Tinem la autonomia comunitatii maghiare din Romania, respectiv la autonomia teritoriala a unor regiuni unde majoritatea este maghiara. Avem dreptul la autonomie conform normelor si sistemului democratic european. Nu dorim independenta, nu dorim secesiune, respectam integritatea teritoriala a Romaniei”, a afirmat Tokes. „Avem de gand sa introducem autonomia teritoriala – cu consimtamantul politicului romanesc, desigur, prin intelegere reciproca – si in alte regiuni in afara secuimii, in tinuturile asa-numite Partium, adica Bihor si Satu Mare, unde suntem in relativa majoritate intr-o oarecare regiune restransa”, a afirmat Tokes. Totodata, Laszlo Tokes a afirmat ca i-a trimis o scrisoare presedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, caruia ii cere sa ii ofere sprijin in oprirea atacurilor din partea politicienilor romani impotriva sa, atacuri care „revitalizeaza atmosfera national-comunismului de alta data”. Laszlo Tokes a raspuns luni acuzatiilor pe care mai multi politicieni romani i le-au adus dupa declaratiile sale de la Scoala de Vara de la Baile Tusnad, privind autonomia Tinutului Secuiesc. „Doamna Corina Cretu (eurodeputat – n.r.), fosta colega de munca a presedintelui Ion Iliescu, a cerut schimbarea mea din postul de vicepresedinte al Parlamentului European”, a afirmat Tokes. Fostul episcop a adaugat ca in „campania de denigrare nationalista-sovinista” impotriva sa se inscriu si declaratiile senatorului PSD Titus Corlatean, ale purtatorului de cuvant al PNL Mihai Voicu si ale vicepresedintelui PC Bogdan Diaconu, dar, spre surprinderea sa, si ale „aliatilor” din PDL. Eurodeputatul PSD Corina Cretu a cerut, la inceputul lunii septembrie, in plenul PE retragerea calitatii lui Laszlo Tokes de vicepresedinte al Parlamentului European, ea aratand ca, de la numirea in functie, acesta si-a intensificat mesajele extremiste si sovine.

Share our work