de Razvan Iorga | mai 11, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni ca Rusia si-a sporit capacitatile militare in estul Ucrainei si ca acest avantaj va permite ‘sa lanseze noi atacuri’ in termen foarte scurt. ‘In ultimele saptamani si luni am observat un sprijin continuu din partea Rusiei pentru separatisti, cu arme grele, artilerie, sisteme sofisticate de aparare antiaeriana, antrenament, dar si forte’, a enumerat Stoltenberg, vorbind despre o ‘crestere militara regulata’. ‘Ei (rusii si separatistii — n.r.) au capacitatea de a lansa noi atacuri in termen foarte scurt’, a adaugat secretarul general al NATO in timpul unei conferinte de presa desfasurate la Bruxelles.
‘Desigur, nimeni nu poate spune care sunt intentiile lor, insa urmarim cu mare ingrijorare aceasta sporire’ a capacitatilor militare, a spus Stoltenberg. Secretarul general al NATO a cerut Rusiei sa-si retraga ‘sprijinul acordat (separatistilor) prin incalcarea acordurilor de la Minsk’, semnate in februarie, acorduri ce prevad o incetare a focului, ‘sa respecte frontiera’ si ‘sa faca uz de influenta sa fata de separatisti, pentru ca acestia sa respecte acordurile de la Minsk’.
Probleme cu `omuleti verzi`
Pe de alta parte, armata rusa se confrunta cu probleme tot mai mari in randul militarilor. Cinci militari care au parasit armata, dintre care doi spun ca au preferat ca mai degraba sa faca acest lucru decat sa lupte in Ucraina, si-au povestit experienţele pentru Reuters, in acest material in exclusivitate. Unul dintre ei, originar din Moscova, a declarat ca a fost trimis anul trecut la exerciţii in sudul Rusiei, dar a ajuns in Ucraina, cu un convoi de vehicule blindate. „Dupa ce am trecut frontiera, un locotenent-colonel ne-a spus ca putem fi trimisi la inchisoare daca nu indeplinim ordinele. Unii militari au refuzat sa stea acolo”, a declarat barbatul, care a facut parte dintr-o unitate de elita din cadrul Diviziei de tancuri Kantemirovskaia. Reuters precizeaza ca acesta si-a spus numele, dar a solicitat protecţia anonimatului, temandu-se de represalii.
Presedintele rus Vladimir Putin a dezminţit in mai multe randuri ca Moscova a trimis forţe sa-i ajute pe rebelii din estul Ucrainei, unde confruntarile armate continua sa faca victime, in pofida armistiţiului din februarie. Un purtator de cuvant al lui Putin a luat in deradere asemenea acuzaţii din partea NATO, unor guverne occidentale si Kievului. Oficialii rusi susţin ca eventuali militari care lupta in Ucraina sunt „voluntari” si-i ajuta pe rebeli pentru ca asa doresc. Fostii militari rusi care au stat de vorba cu Reuters, dar si activistii din domeniul drepturilor omului, declara ca asupra militarilor carora le era teama ca puteau fi trimisi in Ucraina s-au exercitat presiuni sa mearga acolo.
Prime si medalii
Fostul tanchist originar din Moscova subliniaza ca el nu s-a fi dus voluntar in Ucraina. „Pentru ce? Nu este razboiul nostru. Daca trupele ar fi fost in mod oficial acolo, ar fi fost alta poveste”, a declarat el. El afirma ca a fost trimis sa lupte in Ucraina vara trecuta si a revenit in Rusia in septembrie, cand au avut loc primele negocieri de pace. Echipajul din care a facut parte a operat un tanc de tip T-72B3 modernizat, a precizat el. „(Cand am ajuns inapoi in Rusia) am fost aliniaţi si ni s-a spus ca fiecare va primi o indemnizaţie zilnica, prime pentru lupte si medalii”, a spus el, adaugand ca militarii nu au primit primele la care se asteptau. „Am decis sa plecam. Am fost 14”, spune el.
Numele a noua militari care au parasit Divizia Kantemirovskaia sunt meţionate intr-un schimb de scrisori intre Viktor Miskoveţ, seful Departamentului pentru resurse umane din cadrul Districtului Militar de Vest, si Valentina Melnikova, conducatoarea Alianţei Comitetelor Mamelor Soldaţilor, o asociaţie cu sediul la Moscova.
de Razvan Iorga | mai 7, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Tensiunile au sporit in ultimele 24 de ore in estul Ucrainei, acolo unde sase militari ucraineni au fost ucisi in lupte cu separatistii pro-rusi. „Sase militari au fost ucisi in ultimele 24 de ore”, a comunicat armata ucraineana, relateaza agentia Unian. Un vehicul de transport apartinand armatei ucrainene a fost atacat in satul Horlivka, in regiunea Donetk. Doi militari ucraineni au murit, iar patru au fost raniti in incident. Alti patru militari ucraineni au fost ucişi in explozia unei bombe in localitatea Avdivka. Confruntarile s-au intensificat in pofida armistiţiului aflat in vigoare din 25 februarie. De asemenea, liderul de la Kiev, Petro Porosenko, a avertizat miercuri despre riscul ridicat de reizbucnire a ostilitatilor la scara larga din partea rebelilor prorusi din Donbas. El a estimat efectivele acestora la 40.000 de insurgenti, plus 50.000 de militari rusi desfasurati in apropierea frontierei dintre Rusia si Ucraina, potrivit Unian. Declaratia liderului politic de la Kiev intervine in contextul in care ministrul american al apararii, Ashton Carter, avertizase miercuri ca separatistii prorusi din Ucraina pregatesc noi actiuni militare impotriva armatei guvernamentale ucrainene.
Pericolul unor actiuni militare de amploare din partea insurgentilor nu doar persista, ci este in crestere, ceea ce necesita masuri suplimentare pentru apararea statului, a subliniat presedintele ucrainean in deschiderea unei reuniuni a Consiliului pentru Securitatea Nationala si Aparare. In acest context, Porosenko a afirmat necesitatea unei regrupari rapide a fortelor si intaririi pozitiilor trupelor guvernamentale in zona oraselor Mariupol, Berdiansk si pe intreaga coasta a Marii Azov. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit in martie 2014, s-a soldat pana acum cu peste 6.200 de morţi, potrivit estimarilor ONU.
de Razvan Iorga | mai 6, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Situatia in estul Ucrainei se degradeaza. Separatistii pro-rusi au incalcat de 42 de ori armistitiul, incepand de marti dupa-amiaza. In regiunea Donetk, formatiunile militare separatiste au tras de trei ori asupra pozitiilor militarilor ucraineni din artilerie de calibru 152 si 122 milimetri, o data nu departe de Avdeevka si de doua ori in zona localitatii sirokino, se mentioneaza intr-un comunicat al Operatiunii Antitero din Ucraina (ATO). De asemenea, in apropiere de Kirovo, ‘dusmanul a deschis focul din tanc, lansatoare de mine si arme de foc’. In regiunea Lugansk, formatiunile armate separatiste au tras cu intensitate, din lansatoare automate de grenade si arme de mic calibru, in special in zona Stanita Luganska, anunta biroul de presa al ATO.
de Razvan Iorga | mai 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a atras atentia luni asupra pericolului inaintarii militare a Rusiei in Marea Neagra in urma anexarii Peninsulei Crimeea, ocazie cu care Moscova a castigat pozitii la frontiera maritima a NATO, potrivit raportului redactat de eurodeptatul roman Ioan Mircea Pascu, preluat de EFE. Intr-o rezolutie adoptata, se subliniaza ca Rusia si-a consolidat capacitatile militare atat ofensive, cat si defensive in Marea Neagra cu bombardiere cu raza lunga de actiune „capabile sa poarte rachete de croaziera si avioane de recunoastere care opereaza aproape de tarmurile vestice ale Marii Negre si care pot patrunde adanc in Europa Centrala”. Pentru parlamentarii europeni, anexarea ilegala a peninsulei ucrainene Crimeea ofera Rusiei un”Kaliningrad de sud’, cu alte cuvinte „un alt avanpost in vecinatatea imediata a NATO, de aceasta data pe mare”, intr-o aluzie la enclava rusa de la Marea Baltica.
Potrivit informatiilor PE, Rusia intentioneaza sa adauge flotei sale din Marea Neagra sase noi submarine diesel moderne de tip „Rostov pe Don” si sase noi fregate de tip „Amiral Grigorovici”. De asemenea, eurodeputatii au acuzat faptul ca Rusia si-a sporit semnificativ capacitatile de aparare aeriana si navala in bazinul Marii Negre, amplasand noi rachete de aparare navala (anti-nave), cu o raza de actiune de 600 km, capabile sa ajunga la Stramtoarea Bosfor. Pe plan tactic, s-a subliniat ca doua brigazi de infanterie navala — ce pot fi sustinute de nave portelicopter de tip Mistral — prezinta o amenintare potentiala semnificativa de invazie pe cale terestra. In rezolutie, europarlamentarii incurajeaza statele membre ale UE „sa aiba un raspuns de securitate la aceste provocari”. in plus, se insista asupra „importantei critice” pentru toate tarile UE a coordonarii cu NATO si Statele Unite, precum si asupra faptului ca Marea Neagra este o „componenta cheie” a securitatii euro-atlantice.
de Razvan Iorga | apr. 30, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Oficialii Aliantei Nord-Atlantice au anuntat ferm ca NATO va reactiona rapid in cazul in care pe teritoriul Republicii Moldova vor aparea „omuletii verzi”, tactica Rusiei de a-si introduce in diverse teritorii fara insa a purta insemnele militare ale Moscovei. Oficialul american Earle Litzenberger, adjunctul misiunii SUA la NATO, a declarat ca NATO se va reuni de urgenta si va decide ce actiuni colective sunt „adecvate” in cazul in care in R. Moldova ar aparea „omuleti verzi”. El a subliniat ca unele tari NATO pot actiona si in mod individual. „Republica Moldova are o pozitie dificila din cauza situatiei din Transnistria. Continuam sa sprijinim si sa negociem o solutie in ceea ce priveste integritatea teritoriala si suveranitatea R. Moldova. Sprijinim procesul de negociere ‘5 plus 2’ in vederea gasirii unei solutii. Monitorizam situatia in Transnistria, asa cum facem in toate tarile din vecinatatea estica a Aliantei”, a declarat, miercuri, la Bucuresti, adjunctul misiunii SUA la NATO, Earle Litzenberger.
El a precizat ca Alianta Nord-Atlantica are in vedere demararea unui program care sa ajute R. Moldova in construirea unei capabilitati intarite de aparare pentru a face fata provocarilor viitoare. Intrebat daca NATO are un plan in cazul in care ar aparea „omuleti verzi” in Transnistria, Earle Litzenberger a reiterat faptul ca „NATO este o alianta defensiva si principala noastra responsabilitate este sa protejam membrii Aliantei”, dar a subliniat ca si intr-un astfel de caz ar exista o reactie. In ceea ce priveste Ucraina, oficialul SUA a precizat ca se exercita „o presiune diplomatica intensa” asupra Moscovei pentru a respecta termenii Acordului de la Minsk.
Romania, in colimator
In ceea ce priveste Romania, Earle Litzenberger a declarat este de parere ca Rusia incearca sa puna presiune asupra Aliatilor, inclusiv asupra Romaniei, dar apreciaza ca aceasta strategie este contraproductiva si se intoarce impotriva Moscovei, determinand si mai mult NATO sa ia masuri in vederea asigurarii securitatii. „Rusia incearca sa divizeze NATO si unitatea Aliantei. Am explicat foarte clar – si Rusia stie asta – sistemul antiracheta pe care NATO il amplaseaza in Romania este destinat sa contracareze amenintarile venite din afara Europei, in special din Orientul Mijlociu. Nu este indreptat impotriva Rusiei si nu schimba in niciun fel echilibrul strategic nuclear din Europa”, a declarat, miercuri, la Bucuresti, Earle Litzenberger, adjunctul misiunii SUA la NATO, rugat sa comenteze declaratiile oficialilor rusi referitoare la scutul antiracheta din Europa.
Litzenberger a mai precizat ca NATO si SUA au incercat in mai multe randuri sa aiba un dialog cu Rusia pe aceasta tema, dar Moscova nu a dorit sa discute. in ceea ce priveste amenintarile rusilor, adjunctul misiunii SUA la NATO considera ca Rusia „incearca sa puna presiune asupra unor tari ca Romania”, dar apreciaza ca acest lucru „se intoarce impotriva ei”. „Cred ca este contraproductiv, cred ca tot ce fac este sa intareasca determinarea Romaniei si a NATO in a lua masurile necesare pentru a asigura securitatea Aliantei”, a afirmat Earle Litzenberger. Referitor la actiunile de propaganda ale Moscovei, inclusiv in Romania, oficialul american considera ca spunerea adevarului este replica la aceasta propaganda.
NATO isi intensifica contactele cu Chisinaul
In paralel, Republica Moldova isi intensifica contactele cu Alianta. Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timfoti, l-a primit joi pe secretarul adjunct al NATO pentru combaterea noilor amenintari la adresa securitatii, Sorin Ducaru. De asemenea, saptamana trecuta in Republica Moldova s-a aflat intr-o vizita de doua zile, adjunctul comandantului suprem al Fortelor Aliate din Europa, generalul britanic Adrian Bradshaw. Oficialul a anuntat atunci ca Republica Moldova va primi asistenta necesara din partea NATO pentru dezvoltarea capabilitatilor de rezistenta in fata pericolelor militare, dar si amenintarilor neconventionale de natura non-militara.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni ca Rusia si-a sporit capacitatile militare in estul Ucrainei si ca acest avantaj va permite ‘sa lanseze noi atacuri’ in termen foarte scurt. ‘In ultimele saptamani si luni am observat un sprijin continuu din partea Rusiei pentru separatisti, cu arme grele, artilerie, sisteme sofisticate de aparare antiaeriana, antrenament, dar si forte’, a enumerat Stoltenberg, vorbind despre o ‘crestere militara regulata’. ‘Ei (rusii si separatistii — n.r.) au capacitatea de a lansa noi atacuri in termen foarte scurt’, a adaugat secretarul general al NATO in timpul unei conferinte de presa desfasurate la Bruxelles.