de Ihor Lubyanov | iul. 11, 2015 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rada Suprema de la Kiev, arena a ambitiilor politice
Pe 1 iulie unul din cei mai cunoscuţi leaderi ai Euromaidanului Yuriy Lutsenko a făcut o declaraţie prin care afirma că Statele Unite ar putea slăbi suportul lor faţă de Ucraina în caz, dacă alianţa de putere de la Kiev se va prăbuşi. Vice-preşedintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden ne-a transmis un mesaj clar: dacă unitatea conducerii ţării şi a alianţei din parlament nu se va păstra – atunci gata, good-bye!”
Nu este primul Lutsenko a vorbi de unitate a alianţei. Formată din forţe democratice vechi şi noi, aceasta se rupe tot timpul din cazul scandalelor dinăuntrul parlamentului şi al guvernului.
Însă, la început să vedem cam ce forţe reprezintă alianţa de putere în Ucraina. Parlamentul ucrainean are 450 de deputaţi. 295 de deputaţi reprezintă alianţa: aceştia sunt reprezentanţii Blocului lui Petro Poroşenko (144), ai Frontului Popular legat de prim-ministru Arseniy Iaşeniuk (82), ai partidului „Samopomich” (30), ai Partidului Radical al lui Oleh Liashko (21) şi ai lui „Batkivshchyna”, partidul veche creat şi condus de Iulia Timoşenko (18). Opoziţia este reprezentată de Blocul de opoziţie (42), partidul „Renaşterea” (22) şi partidul „Voinţa poporului” (19). Restul 43 de deputaţi nu aparţin niciuneia dintre fracţiuni. În Ucraina există o tradiţie veche să fie numiţi „noroi”, de vreme ce ar putea susţine orice decizie, inclusiv în caz dacă vor fi plătiţi cum trebuie. Şi încă 29 de locuri nu sunt ocupate, deoarece ar trebui aparţine deputaţilor din teritorii ocupate: Crimeea şi o treime din teritoriul Donbasului. Deci, situaţia e clară. Pentru a crea majoritatea din parlament (226 de voturi), dar şi guvern, alianţa nici nu trebuie să fie atât de mare. Aşadar, nici prăbuşirea acesteia n-ar constitui cine ştie ce problem. Însă, pentru a forma majoritatea constituţională (una pentru a introduce modificări în Constituţia Ucrainei), trebuie o alianţă de minim 300 de deputaţi, adică cu 5 deputaţi mai mult decât îi are alianţa de azi.
Obligatii si scandaluri
Iar modificările constituţionale nu sunt un problem pur teoretic, precum, să zicem, în România sau în celelalte ţări din UE. Ucraina şi-a luat obligaţii de a modifica Constituţia într-atât încât regiunile să aibă mai multă independenţă. A fost una dintre cele mai importante obligaţii de la Minsk, dar şi cererea din partea UE. Iar, în caz de prăbuşirea alianţei de putere, 300 de voturi pentru noua constituţie ar părea pură fantastică. Doar asta a şi fost unul din motive ale creării unei alianţe atât de mari.
Cealalta a fost putere. Pardon, „îndeplinirea acordului de alianţă”, dacă folosim limbajul politic ucrainean. Ucraina are nevoie de reforme în toate domeniile, şi, bineînţeles, o seamă de politicieni vor să participe la aşa ceva. Nu totdeauna din motive nobile. Multe reforme înseamnă bani grei. Problema, însă, constă în faptul că pe moment doar 39% din planuri pentru această perioadă pe care le conţine acordul de alianţă, sunt îndeplinite. Înseamnă că cineva le sabotează.
De aici apar scandalurile. Acum două săptămâni parlamentul l-a dat afară pe şeful serviciului de informaţie (Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU), Valentyn Nalyvaichenko. Cota partidului UDAR al lui Vitali Klichko, care acum este primarul Kievului şi aparţine cu tot cu partidul Blocului lui Poroşenko. Nalyvaichenko a fost învinuit că nu a putut învinge corupţia şi contrabanda. O parte din deputaţii Blocului, dar şi a altor forţe politice din cadrul alianţei, n-au votat pentru această hotărâre. Pentru prima dată alianţa n-a votat toţi împreună, mai ales cei din cadrul aceleiaşi fracţiuni. Mulţi îl învinuiesc pe Nalyvaichenko că a fost apropiatul oligarhului Dmytro Firtash şi influenţa în mod negativ negocierile cu Rusia duse de Ucraina cu privire la gaz. Respectiv, deputaţii legaţi de oligarhatul nu au votat pentru această decizie. Inclusiv, toată fracţiunea Partidului Radical. Doar influenţa oligarhilor, a lui Firtash, dar şi a lui Ihor Kolomoisky şi Rinat Ahmetov, persistă în Rada.
Cutia Pandorei, vechea problemă ucraineană
Al doilea scandal a început îndată după cazul lui Nalyvaichenko. Ihor Shevchenko, ministrul ecologiei şi partizanul „Batkivshchynei” (unul dintre doi în guvern) a fost învinuit de fracţiuni majoritare (în afară de „Batkivshchyna”) de lobbyism şi corupţie. Dar, spre deosebire de Nalyvaichenko (SBU fiind o structură mai închisă), Shevchenko a pariat declarând că îl vor da afară pentru că nu era de acord cu oamenii lui Ianukovici propuşi de Arsenii Iaţeniuk pentru ministerul ecologiei. Şi aici s-a deschis cutia Pandorei, vechea problemă ucraineană. Toţi au început să-i învinuiască pe altcineva. Însă, fără nicio reacţie din partea Parchetului General sau a Biroului Anti-Corupţie. Vechiul bla-bla-bla care nu se termină cu nimic. Cazul lui Shevchenko se va discuta în parlament joi.
Dar acum două-trei zile în urma a apărut şi al treilea – cazul ministrului sănătăţii Alexander Kvitashvili, fostul cetăţean al Georgiei. Acesta este învinuit de Blocul lui Poroşenko că ar fi incompetent şi n-a făcut nicio reformă în domeniul sănătăţii, unul foarte sensibil pentru ucraineni. Se vede că este o lovitură dată de Poroşenko lui Iaţeniuk, şi iarăşi ar putea provoca dezbinări între Blocul preşedintelui şi Frontul Popular al premierului.
Lupte parlamentare
Pe de altă parte, „lupta” între cei doi pare a fi încă destul de blândă. Amândoi au nevoie unul de altul. Fără Frontul Popular Poroşenko nu va putea forma o alianţă cât de cât stabilă. Dar nici Frontul nu poate trece în opoziţie fiindcă nu este destul de puternic. Mai ales acum, când trebuie votate modificările în Constituţia cerute de Vest. Însă, toamna, după votul respectiv, luptele se vor izbucni cu o forţă dublă. Mai ales că Ucraina se va apropia de alegeri regionale. Iar regiunile, conform noii constituţii, vor avea mult mai multe puteri decât acum. Şi partidele iarăşi vor încerca să-i placă populaţiei. Încep chiar şi acum să devină mai populiste. Ultima lege asupra caselor de marcat obligatorii a stârnit scandalul şi ocuparea tribunei de către deputaţii din „Batkivshchyna” şi Partidul Radical, pe departe cele mai populiste din Rada. Celelalte forţe parlamentare nu vor nici ele să arate drept „asupritorii poporului”. Însă, trebuie să voteze pentru reforme, altfel nu vor obţine bani de la IMF şi pot duce ţara la default. Iar ce înseamnă asta, vedem în Grecia.
Aşadar, alianţa în prezent totuşi este nevoită să fie mai vie decât moartă. Va mai trăi cel puţin câteva luni bune.
de Anatol Terzi | iun. 9, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Situatia regiunii separatiste transnistrene devine tot mai inflamata, dupa ce Ucraina a denuntat recent o serie de acorduri militare cu Rusia privind accesul militar pe teritoriul sau. Si Republica Moldova a impus o blocada pentru militarii rusi ce se rotesc in regiunea transnistreana din corpul asa-zisului grup de „pacificatori rusi” ce asigura securitatea regiunii. Aceste actiuni ale Kievului si Chisinaului au creat sporirea retoricii Tiraspolului si a angrenat Rusia in aceasta disputa sub pretextul imposibilitatii de a-si aproviziona trupele din regiune.
De astfel, liderul de la Kiev, Petro Porosenko a promulgat marti o serie de legi ce vizeaza anularea unor acorduri militare cu Rusia semnate anterior de fostele guvernari de la Kiev. Printre acestea se afla si cel privind tranzitul militarilor rusi catre regiunea separatista Transnistria, din Republica Moldova. Porosenko a mai promulgat si anularea Acordului de cooperare ucraineano-rusa in domeniul industriei militare, Acordul dintre guvernele rus si ucrainean referitor la organizarea transportului militar interstatal, Acordul de cooperare in domeniul contrainformatiilor militare si Acordul cu privire la protectia reciproca a informatiilor clasificate. Aceste actiuni, coroborare si cu numirea fostului presedintele georgian Mihail Saakasvili in calitate de guvernator al Odesei au iritat si mai mult spiritele la Moscova, acolo unde se foloseste tot mai des o retorica belicoasa.
Amenintari din Duma, „sfaturi” prin presa
Deputatul din Duma de Stat, Serghei Jelezniak, a spus recent ca un atac asupra fortelor rusesti din regiunea transnistreana ar insemna aproape sigur razboi cu Ucraina si „un mars rusesc asupra Kievului”. Astfel de declaratii apar tot mai des la Moscova, iar scenariul invadarii Odesei dinspre regiunea transnistreana este tot mai des invocat. Europa Libera relateaza despre un materialul aparut in Moscow Times, sub semnatura lui Vladimir Frolov, presedintele Grupului LEFF, in care se vorbeste despre faptul ca Ucraina a facut o mutare riscanta prin anularea acordurilor militare cu Rusia ce ar putea da „cassus beli” Federatiei Ruse. „Avand in vedere trucurile rusesti din Crimeea si Donbas, decizia Ucrainei este de inteles, dar ar putea in acelasi timp furniza Moscovei un „casus belli” legitim pentru a porni o campanie pe scara larga, un fel de repetare a razboiului cu Georgia din 2008. Un oficial de rang inalt de la Ministerul rus al Apararii a declarat dupa votul ucrainean ca Rusia isi va reaproviziona baza in orice imprejurari, chiar si printr-un pod aerian. El ar putea sa nu aiba ca destinatie Chisinaul, capitala Moldovei, ci un aerodrom recent reconstruit la Tiraspol. Aceasta ar pune Ucraina intr-o pozitie dificila – daca sa permita zboruri rusesti peste teritoriul sau, care sa aduca „omuleti verzi” la 100 de kilometri de Odessa”, se mentioneaza in articolul din „Moscow Times”.
Autorul materialului mai scrie ca, totusi, Rusia nu dispune in regiunea transnistreana de fortele necesare lansarii unui atac spre Odesa si ca ar putea sa atace dinspre Donbans si poate Harkov. El mai indeamna voalat Occidentul sa preseze Republica Moldova pentru a permite rotatia trupelor rusesti din Transnistria, sub monitorizarea OSCE, fapt ce va mai amortiza din tensiunile existe in regiune.
Exercitii dupa scenarii militare complexe
Agentia Karadeniz Press a scris ca militarii rusi din regiunea transnistreana au inceput recent o serie de manevre si exercitii militare. Programul de pregatiri prevede antrenamente de tragere la tinta, pregatire fizica, protectie radiologica, chimica si biologica. In urma cu circa trei saptamani, lunetistii rusi din Transnistria efectuau un amplu antrenament. In cadrul antrenamentelor lunetistii s-au concentrat pe asigurarea securitatii in cazul atacului de grupuri de diversionisti, deasemenea asigurarea securitatii pentru coloanele de transport si confectionarea podurilor de acces. In cadrul antrenamnentului militarii si-au imbunatatit experienta in domeniul tragerii, camuflarii, descoperirea si distrugerea potentialilor dusman.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari in Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la granita cu Ucraina. Dintre acestia, aproximativ 1.400 de militari fac parte din Grupul Operativ de Trupe Rusesti din Transnistria, constituit in urma cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Republica Moldova considera insa ca stationarea militarilor rusi in regiunea transnistreana contravine Constitutiei moldovene si, din acest motiv, Chisinaul, OSCE, UE si SUA au cerut in repetate randuri retragerea lor. Tensiunile au sporit in regiunea separatista dupa ce Ucraina a anulat mai multe acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor rusi pe teritoriul sau, iar Republica Moldova a intors mai multi militari rusi de pe aeroportul de la Chisinau ce intentionat sa calatoreasca spre Transnistria.
de Razvan Iorga | iun. 8, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Kiev au facut luni o estimare conform careia in estul Ucrainei nu mai putin de 42.000 de combatanti, dintre care trei sferturi sunt rebeli separatisti si un sfert sunt militari rusi profesionisti fara insemne. In dotarea acestora ar intra si circa 500 de tancuri, ceea ce ar echivala cu armata unei tari europene de marime medie, a afirmat luni, ministrul ucrainean al Apararii, Stepan Poltorak. Dintre acestia, rebelii reprezinta 33.000 de persoane, a precizat ministrul, lasand sa se inteleaga ca numarul fortelor regulate ruse se apropie de 10.000 de persoane. Fortele care se opun trupelor guvernamentale in estul Ucrainei au la dispozitie 556 de tancuri si numeroase piese de artilerie, a indicat Stepan Poltorak.
La finalul saptamanii trecute, Alianta Nord-Atlantica preciza ca Rusia a livrat arme de ultima generatie rebelilor din estul Ucrainei, acuzand din nou Rusia de implicare in reaprinderea conflictului. „Avem informatii precise ca Rusia este prezenta in estul Ucrainei si ca livreaza mari cantitati de armament greu si avansat catre separatisti”, declara secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg la Oslo. Un consilier al Presedintiei de la Kiev, Iuri Birikov, anunta duminica ca peste 1.700 de militari ucraineni au fost ucisi in conflictul din Donbas Duminica, o nava apartinand Pazei de Coasta ucrainene a explodat in largul Portului Mariupol, o zona de conflict din estul Ucrainei. O persoana a murit, cinci au fost ranite, iar una este data disparuta in urma acestei explozii. Confruntarile separatiste s-au intensificat de cateva zile in estul Ucrainei, in cadrul conflictului care dureaza de peste un an si care s-a soldat pana acum cu cel putin 6.400 de morti.
de Razvan Iorga | iun. 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Legilativul de la Kiev a adoptat joi o lege prin care permite accesul fortelor militare straine in tara, in contextul in care cauta sa opreasca o revolta separatista prorusa in regiunile estice ale tarii. Legea, care interzice totodata orice forte militare care actioneaza impotriva Guvernului, vizeaza sa permita intrarea pe teritoriul ucrainean a unor trupe ONU si europene de mentinere a pacii, anunta Parlamentul intr-un comunicat postat pe site. Saptamana aceasta au avut loc cele mai sangeroase lupte intre rebeli si militari ucraineni de la intarea in vigoare a unui armistitiu, in februarie.
Uniunea Europeana (UE) a condamnat joi intensificarea confruntarilor armate, pe care le-a denuntat drept „cea mai grava incalcare a armistitiului”, care „risca sa antreneze o noua spirala a violentelor si suferintei oamenilor”. „Armistitiul este necesar sa fie respectat deplin, iar tot armamentul greu retras”, a indemnat Serviciul european de actiune externa (SEAE), intr-un comunicat postat pe site. Secreatrul general al NATO Jens Stoltenberg a exprimat o pozitie similara la Oslo. El a acuzat Rusia ca mobilizeaza trupe in estul Ucrainei si ca furnizeaza armament greu separatistilor, acuzatii pe care Moscova le respinge.
Reuniune de urgenta la Natiunile Unite
Consiliul de Securitate al ONU va organiza o reuniune de urgenta, vineri, pentru a discuta despre reluarea violentelor in Ucraina, care ameninta armistitiul, aflat in vigoare de patru luni, relateaza Le Figaro. Reuniunea a fost solicitata joi de Lituania, dupa ce presedintele ucrainean a afirmat ca peste 9.000 de militari rusi au fost mobilizati in estul Ucrainei. Ucraina a avertizat asupra unei amenintari „gigantice” cu reluarea atacurilor rebelilor, Rusia avertizand la randul sau ca procesul de pace risca sa fie spulberat. Guvernul ucrainean si separatistii prorusi se acuza reciproc de lansarea, miercuri dimineata, a unor atacuri in zona orasului Marinka, aflat sub controlul Guvernului. Fostul presedinte ucrainean Leonid Kucima, reprezentant al Kievului la negocierile de la Minsk, sustine ca punerea in aplicare a acordurilor de pace depinde de Rusia. „Astazi, nu exista un alt format, in afara de cel de la Minsk. Prin urmare, la acest nivel trebuie sa negociem, pentru ca este un format recunoscut. Daca ar fi fost respectat primul protocol de la Minsk, astazi am fi avut pace. Daca s-ar fi respectat cel de-al doilea protocol, de asemenea, am fi avut pace” , a declarat Kucima, in timpul unei vizite in Kirovograd, oras situat in partea centrala a Ucrainei, citat de Transmedia.
de Vitalie Goncearov | iun. 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Trupele ruse stationate pe teritoriul Republicii Moldova, in regiunea separatista transnistreana, au indeplinit o serie de sarcini tactice si operative in cadrul unor actiuni de lupta cu inamici simulati, a anuntat Districtul Militar de Vest, citat de portalul rus Sputnik. „Militarii au efectuat un raid asupra unui post inamic simulat si alte elemente de formare tactica si speciala. De asemenea, cercetasii au gasit solutii la probleme practice in organizarea cautarii, observarii si supravegherii subiectului, au practicat spargerea securitatii si patrunderea sub acoperire in instalatii cu scopul de a obtine informatii secrete”, precizeaza Districtul Militar de Vest al Federatiei ruse intr-un comunicat.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari in Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la granita cu Ucraina. Dintre acestia, aproximativ 1.400 de militari fac parte din Grupul Operativ de Trupe Rusesti din Transnistria, constituit in urma cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Republica Moldova considera insa ca stationarea militarilor rusi in regiunea transnistreana contravine Constitutiei moldovene si, din acest motiv, Chisinaul, OSCE, UE si SUA au cerut in repetate randuri retragerea lor. Tensiunile au sporit in regiunea separatista dupa ce Ucraina a anulat mai multe acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor rusi pe teritoriul sau, iar Republica Moldova a intors mai multi militari rusi de pe aeroportul de la Chisinau ce intentionat sa calatoreasca spre Transnistria.
Odesa, noul punct fierbinte in conflictul ucrainean
De asemenea, tensiunea a crescut in stanga Nistrului dupa numirea la 30 mai a fostului presedinte georgian Mihail Saakasvili in functia de guvernator al regiunii Odesa din sudul Ucrainei, situata la granita cu Transnistria. De mai multe zile, o parte a presei ruse si transnistrene emite diferite scenarii privind reizbucnirea conflictului de pe Nistru, cu implicarea tarilor vecine in ostilitati, in contextul in care Ucraina a denuntat acordul cu Rusia privind tranzitul de militari rusi spre Transnistria, iar Republica Moldova a interzis accesul in Moldova pentru mai multi militari rusi.
‘Rusia deocamdata asteapta si indrazneala partii moldovene creste treptat. Dar ei trebuie sa inteleaga ca un raspuns va exista. intre altele, aceasta ar putea afecta grav interesele de afaceri in Rusia ale unor persoane concrete din conducerea Republicii Moldova. La Chisinau la putere se afla un guvern de afaceristi si acestia ar trebui loviti in ceea ce este mai sensibil — afacerile’, a declarat joi, intr-un interviu pentru agentia tiraspoleana de presa Novosti Pridnestrovia, expertul rus Vasili Kasirin. Republica Moldova si Ucraina fac un joc riscant pentru a testa rabdarea Federatiei Ruse, a mai spus el, in interviu.
