E oficial: Ucrainenii nu vor mai călători cu vize în UE

E oficial: Ucrainenii nu vor mai călători cu vize în UE

Documentul privind liberalizarea vizelor în UE pentru cetățenii ucraineni a fost semnat, miercuri, la Strasbourg. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și premierul Maltei, Joseph Muscat, țară ce deține președinția rotativă a UE, au semnat acest document din partea UE, relatează Tass.

La ceremonie a participat și președintele ucrainean Petro Poroșenko. Consiliul de Miniștri ai UE a luat decizia finală de liberalizare a vizelor la 11 mai, iar după publicarea actului în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, liberalizarea vizelor intră în vigoare la 20 de zile, cel mai probabil la data de 11 iunie.

Potrivit acordurilor internaționale, nu mai puțin de 34 de state europene, membre ale UE sau în acorduri cu UE, vor aplica această prevedere, respectiv liberalizarea vizelor pentru cetățenii ucraineni ce călătoresc în UE și stau mai puțin de 90 de zile, la fiecare 180 de zile consecutive.

Share our work
Rusia își arată mușchii în fața Chișinăului și Kievului în favoarea separatiștilor transnistreni

Rusia își arată mușchii în fața Chișinăului și Kievului în favoarea separatiștilor transnistreni

Adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin, împreună cu omologul său de la Chișinău, Lilian Darii

Adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin, împreună cu omologul său de la Chișinău, Lilian Darii

Posibilitatea închiderii punctelor de frontieră ale Republicii Moldova cu Ucraina, de pe segmentul controlat de separatiștii transnistreni, a activizat Rusia. Moscova l-a trimis la Chișinău și Tiraspol pe adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin (foto stânga). În ciuda faptului că reprezentanții de la Chișinău au reclamat probleme legate de controlul excesiv pe care autoritățile ruse îl aplică oficialilor moldoveni, Karasin a fost mult mai preocupat de situația de la punctele de control din regiunea transnistreană. De altfel, Karasin a spus că vrea mai multe discuții în formatul 5+2 și discutarea problemei punctelor vamale moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean, potrivit TVR Moldova. „Am acordat o atenţie problemei punctului vamal comun al Moldovei şi Ucrainei de la Cuciurgan. În opinia noastră, aceasta este una dintre cele mai vulnerabile teme pentru administraţia de la Tiraspol, deoarece aceasta afectează schimburile comerciale ale regiunii”, a declarat Karasin, în cadrul întâlnirii avute la Chișinău, astăzi cu omologul său moldovean, Lilian Darii (foto dreapta).

Încurajați de prezența în regiuni a diplomaților ruși, pretinsul șef al diplomației de la Tiraspol Vitali Ignatiev a devenit și el vocal. „Decizia de a institui un regim comun la frontieră încalcă direct atât spiritul cât și prevederile procesului de negocieri și acordurilor semnate anterior. În plus, în protocolul de la Berlin este clar menționat că părțile nu pot lua decizii unilaterale, iar toate deciziile vor fi luate la masa de negocieri”, a declarat Vitali Ignatiev.

Ucraina nu dă înapoi

Autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au plâns Moscovei și au cerut autorităților ruse se intervină cu presiuni asupra celor de la Chișinău și Kiev, după ce Ucraina a precizat că nu vor mai accepta doar grăniceri transnistreni la punctele de control cu Ucraina, ci vor introducerea și a unora moldoveni la punctele comune de control. De altfel, președintele subcomitetului din Comisia pentru securitate națională și apărare din Parlamentul de la Kiev, Irina Friz, a scris luni pe pagina sa de Facebook că, în cazul retragerii posturilor vamale moldovenești de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, Ucraina va fi nevoită să închidă toate punctele de trecere unde vor lipsi polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali moldoveni.

„Plângerea autorităților separatiste de la Tiraspol în fața celor de la Moscova, cu solicitarea ca cea din urmă să folosească pârghiile economice pentru a elimina posturile vamale la frontiera cu Ucraina, nu contribuie la soluționarea problemei transnistrene și este inacceptabilă pentru Ucraina. Pentru Ucraina, teritoriul Transnistriei este teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, la punctele de trecere pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene trebuie să se afle polițiștii de frontieră și vameșii moldoveni”, a scris Irina Friz, pe pagina sa de Facebook. Ea a completat că, în cazul retragerii vameșilor moldoveni de la aceste puncte de control, Ucraina i-a foarte serios în calcul să închidă definitiv acest puncte inclusiv celui de la Cuciurgan pentru transportul de mărfuri și, eventual, pentru circulația transportului rutier, cu excepția trecerii pietonale.

„Rusia are suficiente motive de a trage sforile aici, la Chișinău”

Analistul Oazu Nantoi a declarat, referitor la această problemă, într-un interviu pentru Europa Liberă, că Rusia are mai multe interese în această speță și că va interveni în favoarea Tiraspolului. usia e deranjată de acest lucru deoarece poziția Rusiei este reflectată în ceea ce se numește memorandumul Kozak. Acesta este un document care reflectă doleanțele Rusiei. Și atât Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră care a început să activeze la 3 martie 2006, precum și stabilirea unui control comun asupra porțiunii de 452 de kilometri care deocamdată nu sunt controlați de Chișinău. Deci, acest regim va deveni unul totalmente dependent de Chișinău. El și așa e dependent de Chișinău. Dacă ne uităm la faptul că agenții economici din stânga Nistrului nu plătesc impozite în bugetul central al Republicii Moldova, însă profită de documente vamale și certificate de conformitate pentru efectuarea operațiunilor de export, în special, pe piața Uniunii Europene.

Dar aceasta, în fond, ar constitui încă o pârghie de control asupra fluxului de persoane. Și sigur că aceasta deranjează Rusia. Rusia, probabil, caută posibilități pentru ca, Chișinăul să continue procurarea energiei electrice din stânga Nistrului, prin intermediul companiei Energokapital și nu din partea companiilor ucrainene, că altfel, fără acest flux de bani, regimul din stânga Nistrului colapsează foarte repede. Prin urmare, Rusia are suficiente motive de a trage sforile aici, la Chișinău. Rămâne de văzut care va fi reacția Chișinăului”, a declarat Nantoi.

Coordonare Moscova-Tiraspol

El a mai spus că vizita lui Karasin are ca scop noi instrucțiuni pentru Tiraspol despre cum să se comporte cu Chișinăul și Kievul și totodată de a-și coordona mișcările pe aceste coordonate. „Domnul Karasin lasă la Tiraspol instrucțiuni cum să se comporte în raport cu Republica Moldova. Și să nu uităm că în ultimul timp, în pofida vizitei domnului Dodon la Tiraspol, din 4 ianuarie, Tiraspolul se comportă absolut provocator și demonstrativ provocator cu ziua de 2 martie, ziua „începutului agresiunii Republicii Moldova împotriva Transnistriei”, ideea ca tricolorul rus să fie arborat în paralel cu drapelul așa-zisei Transnistrii. Așa că acolo domnul Karasin lasă instrucțiuni. Aici, probabil, la Chișinău are loc un târg în culise. Spre regret, nu este transparent”, a conchis analistul politic.

Într-o conferință de presă comună ținută la Tiraspol, pretinsul lider transnistrean Vadim Krasnoselski și viceministrul rus de externe, Grigori Karasin, au vorbit despre activarea negocierilor privind problema punctelor de trecere în formatul „5+2”. „Am atins subiectul punctele de control transnistrene, am discutat despre acele contacte la nivel internațional pe care reprezentanții Transnistriei și Rusiei le așteaptă în diverse formate în care chestiune practice de interacțiune să fie discutate”, a declarat Karasin la Tiraspol, citat de portalul novostipmr.com. El a mai subliniat că „Rusia, garant și mediator, insistă ca în formatul 5+2 să se discute mai mult și nu doar să se dea mesaje teoretice, despre nevoile poporului transnistrean și a structurilor sale”.

Share our work
Rusia pune bocancul pe grumazul înghețat al Europei de Est

Rusia pune bocancul pe grumazul înghețat al Europei de Est

Eu bunConferința pentru Securitate de la Munchen, un fel de ceas deșteptător al problemelor legate de configurația de putere în lume a sunat în acest an „ora înghețului”. Alarma a fost fixată de la Kremlin și a fost premeditată ca atare pentru a face o demonstrație de forță politică la finalul săptămânii trecute. Victima a fost de această dată estul Ucrainei, stat care se îndreaptă, ca toate celelalte țări din sfera de influență ex-sovietică, spre un deznodământ nefericit. Înghețarea conflictului din estul țării în regiunile Donbas și Lugansk sub pretextul respectării Acordurilor de la Minsk.

Decizia Rusiei survine pe fondul unei dezamăgiri, sau mai degrabă a scenariului negativ, în care Donald Trump nu este tocmai „calul de curse” pe care a pariat Moscova în a negocia cu Washington acestă bucată răsăriteană de Europă. Este foarte important de urmărit succesiunea care a condus la această nouă turnură în criza dintre Vest și Est.

Cu câte zile înainte de Conferința de la Munchen, Casa Albă cerea Rusiei să înapoieze Crimeea către Ucraina. Nu numai că nu s-a conformat, dar Rusia a plusat la masa de joc. Putin a decretat recunoașterea pașapoartelor separatiștilor proruși din estul Ucrainei și a plăcuțelor de înmatriculare. Un scenariu care se repetă în paralel și cu regiunea separatistă transnistreană a R. Moldova. Dacă ar fi să folosim și noi în retorică rusească, acest lucru ar echivala cu o „provocare”, dar lucrurile nu se opresc doar aici.

Nu numai extinderea recunoașterii republicilor separatiste de către Rusia în acest spațiu este importantă. Nu doar pașaportizarea în masă în Lugansk, Donbas și Transnistria, ci și pașii programatici care sunt făcuți după un scenariu bine pus la punct. Situația merge și mai departe. Foarte puțini au anticipat următorul pas al Rusiei în această privința. Și anume cel de a-și putea apăra toți cetățenii, inclusiv aceștia mai noi, prin intervenție militară directă în afara granițelor Federației Ruse. Acțiuni ce sunt conforme cu modificările aduse constituției Rusiei în urmă cu câțiva ani. De altfel, precedentul pentru această situație există încă din martie 2014, atunci când în Duma de stat de la Moscova s-a votat în unanimitate propunerea președintelui Vladimir Putin de intervenție militară în Ucraina și anexarea Crimeei.

Dar ce relevanță au pentru Chișinău toate acestea? Într-un astfel de context regional, nu este de mirare că și în Republica Moldova lucrurile se precipită. Republica Moldova este, vrând-nevrând, inclusă în acest malaxor al politicilor rusești în regiune. Vârful de lance al intereselor rusești în R. Moldova îl reprezintă, paradoxal, președintele și partidul său pe care încă îl conduce de facto. De la venirea la putere, Dodon își asediază propria cetate. Vrea să o incendieze din interior pentru ca apoi să o construiască în rânduiala rusească. Dovadă a acestei realități crude este întâlnirea de marți pe care a avut-o cu Candu și Filip. Acestora le-a spus verde-n față că în aprilie se pregătește să semneze Acordul de colaborare cu Uniunea Euroasiatică. Mai mult, că va denunța, după venirea PSRM la putere, a celui existent – Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE.

A fost aleasă și data, respectiv începutul lunii aprilie. Ceea ce ne face să credem că scenariul a fost ticluit încă din timpul vizitei la Moscova din ianuarie. Data nu este deloc una întâmplătoare. În aprilie 2009, Republica Moldova lua drumul european în urma revoltelor anti-comuniste. Un anotimp bun pentru ca PSRM și sateliții politici pro-moscoviți ce gravitează în jurul mișcării anti-UE să încerce, în 2017, să dea o lovitură finală guvernării pro-europene și să pună cruce pe acest parcurs. La întâlnirea de marți cu Dodon, Candu și Pavel au părut mai blajini decât europenii de la Bruxelles, în timp ce Dodon a făcut un spectacol populist de forță și a încercat să măture pe jos cu ei. În mare parte i-a și reușit.

 

Concluzia pe EvZ Moldova

Share our work
Rusia pune bocancul pe grumazul înghețat al Europei de Est

Noaptea minții și „trilateralele”: Dodon pe urmele lui Ianukovici

Eu bunCiclicitatea istoriei tinde de multe ori să capete aspecte dintre cele mai tragice. Jocurile politice interne făcute în țările ex-sovietice, sub tutela Moscovei, nu sfârșesc niciodată bine pentru acele state. Cei care decontează la final sunt cetățenii care-și joacă viitorul pe mâna cartoforilor înguști de la vârful ierarhiei.Președintele ales Igor Dodon se pare că nu a a înțeles nici acum nimic din ce s-a întâmplat la Kiev, la finalul lui 2013.

Ca și Dodon în ziua de astăzi, fostul președinte prorus Viktor Ianukovici a scos la mezat Ucraina pentru oricine ar fi oferit mai mult – UE sau Rusia. Legitimat și el de un vot masiv al cetățenilor la alegerile din 2010, atunci când obținut circa 49% cu aceleași 4% mai mult decât a obținut Dodon în fața Maiei Sandu, Ianukovici a făcut cea mai mare greșeala politică a carierei sale. Cea care avea să pună cruce definitivă de cariera sa politică și să-l arunce la lada de gunoi a istoriei.

Citind interviul recent din urmă cu câteva zile a lui Igor Dodon de la Europa Liberă despre viitorul Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, am avut o senzație de deja-vu. „Voi luptaţi între voi geopolitic, nu ne implicaţi pe noi în acest lucru”, a declarat Dodon despre UE și Rusia. Inevitabil, mi-au răsunat în cap cuvintele ex-premierului ucrainean Mykola Azarov care spunea, pe 26 noiembrie 2013, chiar cu câteva zile înainte reprimării violente de către autorități a protestelor pro-UE de la Kiev, că „Ucraina nu este un câmp de luptă între Rusia și UE”.

La câteva zile distanță de la aceste declarații, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Ianukovici venea oficial cu aceeași ofertă pe care Dodon o face astăzi Bruxellesului. O discuție trilaterală pe baza Acordului de Asociere UE-Ucraina și punerea țării pe post de mireasă ce se vrea a fi pețită de cel mai slobod la pungă dintre „mirii geopolitici”. Aceeași politică a fundului în două luntri, cu gândul ascuns ca oricum cel ales va fi cel venit dinspre Răsărit. Încercând să sape groapa Europei, Ianukovici avea atunci să cadă chiar el în propria-i capcană. Una pe care, credea el, le-o întinde naivilor de la Bruxelles. Socoteala sa de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar Ucraina a trecut apoi prin convulsiile Maidanului, ruperea Crimeei și s-a ales și cu un război în partea de est a țării.

Astăzi, Dodon calcă apăsat în aceleași isterii geopolitice lansate în trecut și de către Ianukovici. Cel care venea în urmă cu circa trei ani în urmă în fața Bruxellesului cu oferte similare de „trilaterale”. Negocierea cu UE nu se poate face ca la talciocul rusesc. Ea are niște pași concreți și nu este despre cine dă mai mult, ci despre aderarea la un spațiul civilizațional. Unul în care există un set de reguli, iar aspiranții trebuie să dovedească dorința apartenenței la un set de principii și valori.

Concluzia pe EvZ Moldova

Share our work
Putin a ordonat deja asaltul asupra Moldovei

Putin a ordonat deja asaltul asupra Moldovei

Eu

Să facem un pic abstracție de toate gesturile de PR ale lui Dodon la Moscova. Să privim un pic mai departe. Peste trucurile banale de iluzionism pe care Dodon a încercat să le vândă opiniei publice în cadrul vizitei sale la Kremlin. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că Vladimir Putin i-a dat lui Igor Dodon firmanul luptei sale pentru viitoarele alegeri parlamentare. Atacarea României și lupta de prin hățișurile moldovenismului primitiv cu Bucureștii. Totul pentru a le ține ocupată mintea moldovenilor care nici de corupție și nici de sărăcie nu au scăpat, odată cu întronarea lui Dodon în fruntea statului.

Ciclicitatea acțiunilor lui Dodon și a socialiștilor nu se va opri aici. O scurtă retrospectivă și un mic exercițiu de memorie ne va aduce cu siguranță aminte că Dodon nu a câștigat alegerile la finalul toamnei lui 2016. Campania sa electorală începuse de mult timp, încă de prin primăvară-vară, atunci când panourile publicitare cu Dodon și „Moldova sa cu viitor”, semnată de „președintele PSRM”, îi făceau acestuia o campanie mascată. Mai pe scurt, Dodon a intrat oficială, odată cu vizita la Moscova, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Fie că vorbim de cele la termen din toamna lui 2018, fie că ne referim la unele de tip anticipat.

Dodon se află în război cu toată lumea. Cu vecinii săi, cu UE, cu guvernul și cel mai important cu propriul popor. Tocmai celui care i-a jurat că va fi „președintele tuturor”. Nici pe departe. El seamănă cu spor sămânța scandalului, fără să îi pese că cine seamănă vânt va culege furtună. Aciuarea sa pe lângă porțile Kremlinului, puparea poalei popii rus Kiril, rictusurile sale la glumele cu rusoaicele prostituate sau slugărnicia afișată pe lângă idolul său, Vladimir Putin, nu îi pot garanta reușita. Ceea ce însă va face Dodon de acum încolo este să ducă un lung război de gherilă. Să bage bățul prin gardul vecinilor și a Guvernului și să se ia la ceartă cu toată lumea. Asta e miza principală și singura metodă de a se face vizibil.

Ca orice novice, Dodon își consumă rapid muniția din dotare, dar cert este că a primit binecuvântarea Kremlinului să se apuce de treaba. Țintele din cătare primite de la Moscova sunt clare: România, UE și Ucraina. Pe de altă parte, Dodon va lucra la pregătirea terenului pentru planul „Kozak 2.0”, de federalizare a Republicii Moldova, iar contactele cu separatiștii de la Tiraspol se vor înmulți. Prin aceasta, Dodon urmărește să bage pe ușa din spate a viitorului Parlamentul stângiștii pro-ruși găgăuzi și transnistreni. Cei care i se vor încolona după ordinului Moscovei. Într-un astfel de scenariu, drumul european al R. Moldova va fi compromis nu numai pe un ciclu parlamentar, ci poate pentru totdeauna. Acesta este matul pe care șahistul Dodon speră să îl dea tuturor. Acel scenariu negativ, dar nu unul imposibil pentru Dodon.

El va căuta victimizarea și se va bucura enorm în cazul în care actuala putere va face greșeala să-l suspende pentru nerespectarea Constituției. În cazul referendumului de demitere, Dodon va trâmbița că aceasta este dovada vie a faptului că este victima unui conspirații occidentale și îi va spori și mai mult notorietatea. Fapt ce îi va atrage capacitatea de tractare, pe post de locomotivă, a PSRM-ului în viitorul Parlament. Între timp, Dodon primește girul întăririi micului său imperiu media care se clădește în tăcere în spatele cortinei socialiștilor. Media ruse de la Chișinău dispun de destul de multe guri de tun care vor lovi atunci când va trebui.

Concluzia pe EvZ Moldova

Share our work