de Razvan Iorga | iun. 26, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, acuzat de trădare
Tribunalul din Kiev a început audierile în cazul penal deschis împotriva fostului președinte ucrainean, Viktor Ianukovici, acuzat de trădare. Judecătorul Vladislav Deviatko a deschis luni ședința de judecată și a declarat că: „Curtea dorește să audieze părțile privind implicarea participării lui Ianukovici în audieri prin intermediul unei videoconferințe”, relatează Tass. Anterior, curtea decisese să îl citeze pe fostul președinte pentru termenele ce vor urma ale procesului și anume pe 26, 29 iunie, precum și pe 6, 12, 13 iulie, apoi pe 3, 10, 17, 23 și 31 august.
Înainte de audierea la instanța districtului Obolon al Kievului, avocatul fostului președinte, Vitali Serdiuk a declarat că Ianukovici este gata să participe la audierile curții în acest caz, în care este acuzat de trădare, și să adreseze întrebări judecătorilor curții în ciuda opoziției acuzării.
„Apărarea va insista pe faptul că Ianukovici poarte participa (cu ajutorul tehnologiei video) și de a depune mărturie în acord cu normele dreptului internațional”, a declarat acesta. „Ianukovici plănuiește de asemenea să participe la interogarea liderilor țării și dorește să le pună și acestora întrebări”, a mai spus avocatul.
„Această procedură va fi similară cu cea folosită la tribunalul Sviatocinsky (cel care a anchetat crimele de la Euromaidan -n.r.)”, a adăugat el. „Ianukovici are tot dreptul de a participa la audierile instanței și va participa în cadrul lor, în ciuda obstacolelor și a rezistenței din partea procuraturii”, a precizat avocatul. El a concluzionat că va cere recuzarea actualului complet de judecată, din cauza presiunii enorme ce apasă pe umerii acestor judecători.
de Razvan Iorga | iun. 22, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Ucraina
Ucraina trage un semnal de alarmă în ceea ce privește sinuciderile tot mai mari ca număr al soldaților care participă la lupte cu rebelii proruși în estul țării. Problema a fost făcută publică de către publicația „Adevărul ucrainean”, chiar de către ministrul de Interne al Ucrainei, Arsen Avakov. „Potrivit datelor procuraturii militare, la începutul lunii curente au fost înregistrare circa 500 cazuri de suicid ale participanților la operațiunile antiteroriste, după revenirea din zona acțiunilor de luptă”, se arată în mesajul oficialului ucrainean.
El a amintit că, în conformitate cu standardele internaționale, aproximativ 90-95% dintre combatanți au, ulterior, probleme sociale, dar și psihice. Fiecare al treilea este diagnosticat cu sindromul post-traumatic, principala cauză a sinuciderilor. Avakov a mai afirmat că, în 2015, a crescut și numărul plângerilor depuse de membrii familiilor participanților la războiul din Donbass, în care se menționează că violența cotidiană s-a majorat de opt ori. Ucraina se luptă cu rebelii sprijiniți de Rusia în estul țării, în regiunile Donbass și Lugansk, de circa patru ani de zile.
de Razvan Iorga | iun. 21, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Ucraina
Președintele american Donald Trump l-a primit, marți, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, într-o vizită simbolică de sprijinire a Ucrainei și a integrității sale teritoriale de către SUA. „Am primit un sprijin puternic din partea SUA, sprijin pentru suveranitate, integritate teritorială și independența a statului nostru, precum și ajutor pentru a continua reformele în Ucraina”, a declarat Poroșenko la o întâlnire cu presă din Washington, relatează Ukrinform.
În particular, cele două părți au discutat liniile de cooperare dintre Ucraina și SUA în sfera tehnico-militară. „Președintele (Trump n.r.) a dat instrucțiuni clare pentru a ne extinde cooperarea”, a mai spus Poroșenko.
„Agenda discuțiilor a fost foarte largă. Sunt pe deplin mulțumit de rezultatele negocierilor noastre și sunt recunoscător președintelui Trump, vicepreședintelui Pence și miniștrilor cu care m-am întâlnit, acolo unde am întâlnit un mare sprijin al statului nostru”, a concluzionat președintele.
Președintele Poroșenko a adăugat că SUA a cofirmat sprijinul privind acordurile de la Misnk de încetare a focului, reiterând necesitatea retragerii Rusiei din estul Ucrainei, cu tot cu soldați și echipamente militare, dincolo de granița Ucrainei cu Rusia.
Noi sancțiuni pentru Rusia
După întâlnirea dintre Trump și Poroșenko, Casa Albă a comunicat, prin secretarul de presă Sean Spicer, că sancțiunile americane împotriva Rusiei vor fi menținute atâta vreme cât Moscova se implică în conflictul din estul Ucrainei.
Trump a afirmat în fața camerelor de televiziune că „s-au făcut multe progrese” în relațiile bilaterale și că a avut cu oaspetele său „discuții foarte, foarte bune”. Nici el, nici purtătorul său de cuvânt nu au menționat însă acordul de pace de la Minsk, din 2015, remarcă Reuters.
Săptămâna trecută, secretarul de stat american Rex Tillerson a afirmat că SUA și-ar putea reconsidera poziția față de acord. Pe de altă parte, marți, înaintea întâlnirii celor doi președinți, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei, constând în includerea a încă 38 de persoane și organizații din Rusia pe lista de sancțiuni a Trezoreriei Statelor Unite.
Kremlinul se ferește de comentarii
Rusia nu a acordat prea mult spațiu în presa sa vizitei lui Poroșenko la Moscova, iar oficialii de la Kremlin s-au ferit să comenteze această întâlnire. Solicitat să dea o notă întâlnirii de la Casa Albă, purtătorul de cuvânt al Kremlinui, Dmitri Peskov s-a abținut. “E meseria politologilor ucraineni și a observatorilor americani”, a declarat reprezentantul oficial al Kremlinului. Acesta a adăugat că Moscova ar saluta faptul, dacă, în urma acestor contacte, “Kievul ar recepționa semnalele de respectare a Acordului de la Minsk”.
de Razvan Iorga | iun. 21, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina
Președintele prorus Igor Dodon a declarat, într-o emisiune televizată la postul deținut de socialiști – NTV, că regiunea separatistă transnistreană ar putea reintra în componența autorităților constituționale de la Chișinău, doar dacă din Parlament vor pleca pro-europenii și prounioniștii. „Consider că locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățenii Republicii Moldova și trebuie să facem tot posibilul pentru a uni țara. Scopul meu este de a ne apropia de regularizarea politică, și de a rezolva întrebările locuitorilor din stânga Nistrului și noi deja am început să ne ocupăm de asta”, a menționat Dodon.
Relațiile dintre Dodon și Krasnoselski au cunoscut în ultima perioadă o serie de declarații încordate care nu ar da vreun semn de reconciliere, ba mai mult, de o eventuală reintegrare a regiunii.
Igor Dodon a dat și variantele pe care le-ar avea în prezent regiunea seperatistă. „Întrebarea privind independența regiunii nu e constructivă și nu va duce nicăieri, pentru că regiunea transnistreană are doar două variante, sau se unește cu Republica Moldova sau cu Ucraina. Dar nimeni nu va recunoaște independența lor. Trebuie să avem o frontieră comună, sistem de finanțare comun, sistem juridic și bancar comun, dar pot să rămână cu autoritățile lor, imnul, drapelul, etc. Vor trece câțiva ani după asta și oamenii vor uita că au existat două regiuni diferite”, a declarat Dodon.
El a mai sugerat că acest deziderat ar putea fi dus la bun sfârșit după alegerile parlamentare din 2018, odată cu venirea socialiștilor la putere. „Eu foarte mult sper că termenul real de unire a țării este anul 2019-2020. În 2018 vor fi alegeri, până la alegerile parlamentare în Republica Moldova, nu vom putea rezolva această problemă. Exista majoritatea parlamentare care blochează, care sunt pentru NATO și Unirea cu România. Așa că până nu vom elimina aceste elemente care împiedică și ei nu vor fi la guvernare. După aceasta vom crea fundamentul pentru a ne apropia de regularizare politică. În 2018 vom termina alegerile aici, vom crea o altfel de majoritate parlamentară, la fel și la guvernare și în instituția parlamentară avem deja o viziune clară și anii 2019- 2020 sunt termenele reale cu care ne putem apropia de discuțiile privind statutul politic regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova”, a mai adăugat el.
de Razvan Iorga | iun. 19, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Consiliul European a prelungit cu un an de zile, luni, sancțiunile economice impuse peninsulei Crimeea, ocupată militară de către forțele ruse. Măsurile se aplică persoanelor și societăților din UE, acestea fiind limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului.
Sancțiunile includ interdicții cu privire la:
- importurile de produse în UE, originare din Crimeea sau din Sevastopol;
- investițiile în Crimeea sau Sevastopol, ceea ce înseamnă că nici cetățenii europeni, nici societățile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entități în Crimeea, să finanțeze societăți din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe;
- serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol, de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepția cazurilor de urgență;
- exportul anumitor mărfuri și tehnologii către societățile din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, precum și al celor legate de prospectarea, explorarea și extracția de petrol, gaze și resurse minerale. Se interzic, de asemenea, acordarea de asistență tehnică și furnizarea de servicii de brokeraj, de construcții sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.
Consiliul mai afirmă că prin aceste noi măsuri UE continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă și își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere. În concomitent, SUA pregătesc înăsprirea sancțiunilor economice pe care deja le aplică Rusiei.
