de Razvan Iorga | iul. 6, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat, joi, o lege prin care aderarea Ucrainei la NATO este o prioritate de interes național a Kievului. „De acum înainte, cursul Ucrainei către accederarea în NATO este clar definit ca unul dintre factorii-cheie a politicii de stat a țării. Am semnat Legea Ucrainei „privind amendamentele pe anumite legi al Ucrainei ce țin de politica externă a țării”, ceea ce determină aderarea la NATO drept una dintre prioritățile și interesele naționale ale statului”, a menționat el pe pagina sa de Facebook.
Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral ucrainean -n.r.), a adoptat luna trecută un proiect de lege care stabileşte politica externă a Ucrainei şi prevede ca prioritate aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Documentul a fost adoptat cu voturile a 276 de deputaţi din Parlamentul ucrainean. În nota explicativă ataşată documentului, se arată că pe baza acestuia urmează să se facă modificările necesare aderării Ucrainei la NATO atât la Legea referitoare la principiile politicii interne şi externe ale ţării, cât şi la Legea privind securitatea naţională a statului ucrainean. Potrivit autorilor proiectului de lege, adoptarea acestui document va contribui la extinderea şi aprofundarea cooperării dintre Ucraina şi Alianţă, va consolida securitatea naţională a ţării şi va aduce o garanţie în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a statului ucrainean.
„Agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi anexarea unei părţi din teritoriul ucrainean au adus în faţa statului nostru o sarcină urgentă de a asigura în mod real securitatea naţională a ţării” – explică iniţiatorii necesitatea unui astfel de pas din partea Ucrainei. În document se mai subliniază faptul că necesitatea aderării la NATO este demonstrată şi de experienţa unui număr de state vecine ale Ucrainei, pentru care coeziunea a fost ”cel mai eficient instrument de asigurare a securităţii şi menţinerii integrităţii şi suveranităţii teritoriale”.
de Razvan Iorga | iul. 4, 2017 | Info Militar
Rusia a provocat pagube de 50 de miliarde de dolari americani de la începutul conflictului în estul Ucrainei și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, a declarat prim-adjunctul ministrului ucrainean al Apărării, Ivan Rusnak. „În estul Ucrainei a fost distrusă infrastructura energetică, rutieră, socială, oamenii au rămas fără locuri de muncă. Potrivit datelor preliminare, pagubele sunt de aproximativ 50 de miliarde de dolari”, a spus el, citat de media ucrainene.
Rusnak a făcut și un bilanț a victimelor de rândul forțelor ucrainene care se ridică la „peste 2.700 de soldați ucraineni au fost uciși și mai mult de 10.000 au fost răniți”. Oficialul ucrainean a mai afirmat că militarii ucraineni au stabilizat totuși zona din estul țării, acolo unde încă se luptă sporadic cu separatiștii proruși și mercenarii aflați în solda Rusiei. „Aceste semne de stabilizare temporară se datorează înţelegerilor convenite la Minsk cu privire la încetarea focului, la data de 1 aprilie 2017”, a mai explicat el.
de Razvan Iorga | iul. 3, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Președintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, a subliniat că statele membre NATO se apără pe sine în timp ce susțin Ucraina. Declarațiile sale vin în marja „Inițiative Rose-Roth” (program ce are în vedere sprijinirea țărilor central-estice din Europa ce trec prin perioade de tranziție -n.r.), ce are loc în Kiev. „Știm că ne apărăm pe noi sprijinind Ucraina… Poziția noastră privind Ucraina este clară și puternică. Condamnăm categoric ocuparea unei părți a Ucrainei de către Rusia și susținem o Ucraină euro-atlantică”, a mai spus oficialul NATO, citat de Ukrinform.
În același timp, Paolo Alli a făcut apel la Ucraina să-și intensifice eforturile în implementarea reformelor importante. „În special, cele legate de lupta anticorupție și a influenței oligarhice. În ciuda realizărilor recente, Ucraina trebuie să facă mult mai mult”, a declarat el.
Potrivit site-ului oficial al Radei Supreme de la Kiev, cel de-al 95-lea seminar al Adunării Parlamentare a NATO va fi desfășurat în marja Inițiativei Rose-Roth în Kiev, în perioada 3-5 iulie. Seminarul este dedicat problematicilor de securitate și stabilitate în Ucraina și regiunea Mării Negre.
de Razvan Iorga | iun. 29, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
NATO va spori cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării cibernetice în contextul puternicelor atacuri informatice ce au avut loc zilele aceste în Ucraina, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru corespondentul Ukrinform din Bruxelles. „Cred că atacurile cibernetice pe care le-am văzut în această săptămână confirmă importanța sprijinului NATO acordat Ucrainei pentru a-și întări securitatea cibernetică. Această este o parte importantă a cooperării noastre cu Ucraina și o vom continua”, a declarat oficialul NATO.
El a preciza că Alianța oferă asistență tehnică și consultanță în domeniul apărării cibernetice și că în acest sens a fost creat un fond special care este deja operațional. EvZ Moldova a scris, joi, că România va fi responsabilă de apărarea cibernetică a Ucrainei, citând-o pe vicepremierul Ucrainei pe probleme de integrare europene și euro-atlantice, Ivana-Klimpuș Țințadze. „Sprijinul va fi acordat în contextul fondului pus la dispoziție de NATO pentru securitatea cibernetică. Astfel, Ucraina va beneficia gratuit de echipament, și asta pentru că partenerii din Alianța Nord-Atlantică au decis că statul vecin (România -n.r.) „se află pe prima linie de atac” și are nevoie de ajutorul Occidentului. „Așteptăm livrarea tehnicii și a dispozitivelor din România, care ne vor garanta un sistem mult mai sigur de securitate cibernetică. România este lider în acest fond. S-ar putea chiar într-o săptămână să beneficiem de echipament”, a subliniat dna Ivana-Klimpuș Țințadze.
de Razvan Iorga | iun. 28, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Consiliul Uniunii Europene a decis, miercuri, să prelungească până la 31 ianuarie 2018 sancţiunile economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruseşti, potrivit unui comunicat de presă. Sacțiunile europene fac referire la trei aspecte principale: anularea de vize pentru persoane din Rusia, sancțiuni economice împotriva unui număr de companii din industriile petrolieră, apărare și sectorul financiar și măsuri restrictive pentru Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2013. Sacțiunile europene fac referire la trei aspecte principale: anularea de vize pentru persoane din Rusia, sancțiuni economice împotriva unui număr de companii din industriile petrolieră, apărare și sectorul financiar și măsuri restrictive pentru Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2013.
Acest fapt a provocat reînnoirea sancţiunilor pentru o perioadă suplimentară de şase luni. Consiliul UE a oficializat această decizie prin procedură scrisă şi, potrivit regulii aplicabile tuturor deciziilor de acest tip, în unanimitate.
Sancţiunile au fost introduse iniţial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina. Măsurile au fost consolidate în septembrie 2014. Acestea vizează sectorul financiar, sectorul energetic şi sectorul apărării, precum şi domeniul produselor cu dublă utilizare. La 19 martie 2015, Consiliul European a convenit să coreleze durata sancţiunilor cu punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk, prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2015. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, Consiliul a prelungit sancţiunile.
