Ucraina a demarat discuțiile pentru aderarea la NATO. Rusia tot mai vocală

Ucraina a demarat discuțiile pentru aderarea la NATO. Rusia tot mai vocală

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (dreapta)

Președintele ucrainean Petro Poroșenko, a avut luni o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care cei doi au discutat despre implementarea unui plan de acțiuni legat de aderarea Ucrainei la NATO. „Considerăm scopul politicii noastre internaționale o necesitate, iar astăzi a fost foarte clar subliniat că trebuie să începem discuțiile pentru introducerea unui plan de acțiuni. Propunerea noastră demararea acestor discuții a fost bine primită”, a declarat Poroșenko, într-o conferință comună ținută la Kiev, alături de Stoltenberg.

El a declarat că Ucraina este hotărâtă să facă reforme și a adăugat că „avem un calendar clar legat de ceea ce trebuie să facem până în 2020 pentru a biga criterii de aderare”, relatează Ukrinform. Potrivit lui, acum Ucraina nu întâlnește aceste condiții, deoarece în circa 20 de ani nu s-a făcut nimic în acest sens și s-au promovat legi care au dus la îndpărtarea de NATO”.

Pe 6 iunie, Rada supremă de la Kiev a adoptat o lege care să permită Ucrainei să adere la NATO pe viitor, ca parte a prioritate de politică externă a țării.

Kremlinul se arată deranjat

Decizia Kievului nu putea rămâne fără ecouri la Moscova, acolo unde Kremlinul a comunicat că posibila aderare a Ucrainei la NATO nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat luni de asemenea declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat că Rusia trebuie să-și retragă mii de militari din Ucraina. Peskov a spus că Rusia nu are niciun fel de trupe în Ucraina.

Share our work
Moscova acuză Comisia Europeană e jocuri energetice incorecte față de Nord Stream 2

Moscova acuză Comisia Europeană e jocuri energetice incorecte față de Nord Stream 2

Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak a numit acțiunile Comisiei Europene de a interveni în negocierile comercial pentru gazoductul Nord Stream 2 drept „sabotaj vădit”, relatează Tass. „Vedem un sabotaj total la adresa unul proiect de infrastructură pentru consumatori, așa cum este Nord Stream 2. O interferență în relațiile economice ale companiei (Gazprom -n.r.)”, a declarat oficialul rus.

Declarațiile sale vin după ce CE a pregătit un plan de mandat pentru negocierile cu Rusia pentru această conductă. Potrivit documentului altor companii decât Gazprom li se va permite accesul proiectul Nord Stream 2.

Proiectul Nord Stream 2 va transporta, pe sub Marea Baltică, gaz de pe coasta de vest a Rusiei (adus din nord, din Peninsula Iamal) direct în nordul Germaniei (Greifswald), evitând astfel statele baltice și Polonia și oferind o alternativă la coridorul care traversează Ucraina. Are o lungime de 1.200 de metri și multe state europene se opun acestui proiect, dar și SUA.

Share our work
Duma de Stat de la Moscova „pune tunurile” pe Kiev și Chișinău pentru separatiștii transnistreni

Duma de Stat de la Moscova „pune tunurile” pe Kiev și Chișinău pentru separatiștii transnistreni

Parlamentarii ruși au adoptat, vineri, o declarație în care denunță așa-numite presiuni pe care Republica Moldova și Ucraina le-ar exercita asupra regiunii separatiste transnistrene. Potrivit deputaților ruși, Chișinăul și Kievul ar încerca să creeze o blocadă în jurul regiunii transnistrene și nu s-ar consulta cu Tiraspolul în anumite decizii pe care cele capitalele le iau, relatează RIA Novosti. În declarația Dumei de Stat se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei ar fi o amenințare asupra stabilității regiunii transnistrene și a securității populației, inclusiv pentru mai mult de 200 de mii de cetățeni ai Federației Ruse. Deputații ruși somează Guvernul de la Chișinău și pe autoritățile de la Kiev să renunțe ”la orice formă de presiune asupra Transnistriei și la acțiuni de organizare a blocadei sale”.

Deputații ruși amintesc în declarație despre interdicția impusă de Ucraina față de tranzitarea pe teritoriul său a bunurilor pentru aprovizionarea forțelor pacificatoare ruse din regiunea transnistreană. La fel, ei subliniază că și Chișinăul acționează pentru împiedicarea activității pacificatorilor ruși și a Grupului operațional de trupe ruse din regiunea transnistreană. În declarație se mai arată că, fără a consulta Tiraspolul, au fost instalate posturi vamale moldo-ucrainene la hotarul dintre cele două țări, care trece prin regiunea transnistreană. Pe acest fundal, procesul de negocieri în formatul 5+2 ar fi tergiversat, se mai arată în documentul menționat.

Share our work
Poroșenko semnează legea privind prioritizarea aderării Ucrainei la NATO

Poroșenko semnează legea privind prioritizarea aderării Ucrainei la NATO

 

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat, joi, o lege prin care aderarea Ucrainei la NATO este o prioritate de interes național a Kievului. „De acum înainte, cursul Ucrainei către accederarea în NATO este clar definit ca unul dintre factorii-cheie a politicii de stat a țării. Am semnat Legea Ucrainei „privind amendamentele pe anumite legi al Ucrainei ce țin de politica externă a țării”, ceea ce determină aderarea la NATO drept una dintre prioritățile și interesele naționale ale statului”, a menționat el pe pagina sa de Facebook.

Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral ucrainean -n.r.), a adoptat luna trecută un proiect de lege care stabileşte politica externă a Ucrainei şi prevede ca prioritate aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Documentul a fost adoptat cu voturile a 276 de deputaţi din Parlamentul ucrainean. În nota explicativă ataşată documentului, se arată că pe baza acestuia urmează să se facă modificările necesare aderării Ucrainei la NATO atât la Legea referitoare la principiile politicii interne şi externe ale ţării, cât şi la Legea privind securitatea naţională a statului ucrainean. Potrivit autorilor proiectului de lege, adoptarea acestui document va contribui la extinderea şi aprofundarea cooperării dintre Ucraina şi Alianţă, va consolida securitatea naţională a ţării şi va aduce o garanţie în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a statului ucrainean.

„Agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi anexarea unei părţi din teritoriul ucrainean au adus în faţa statului nostru o sarcină urgentă de a asigura în mod real securitatea naţională a ţării” – explică iniţiatorii necesitatea unui astfel de pas din partea Ucrainei. În document se mai subliniază faptul că necesitatea aderării la NATO este demonstrată şi de experienţa unui număr de state vecine ale Ucrainei, pentru care coeziunea a fost ”cel mai eficient instrument de asigurare a securităţii şi menţinerii integrităţii şi suveranităţii teritoriale”.

Share our work
La cât se ridică pagubele făcute de RUSIA în războiul din Ucraina

La cât se ridică pagubele făcute de RUSIA în războiul din Ucraina

Rusia a provocat pagube de 50 de miliarde de dolari americani de la începutul conflictului în estul Ucrainei și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, a declarat prim-adjunctul ministrului ucrainean al Apărării, Ivan Rusnak. „În estul Ucrainei a fost distrusă infrastructura energetică, rutieră, socială, oamenii au rămas fără locuri de muncă. Potrivit datelor preliminare, pagubele sunt de aproximativ 50 de miliarde de dolari”, a spus el, citat de media ucrainene.

Rusnak a făcut și un bilanț a victimelor de rândul forțelor ucrainene care se ridică la „peste 2.700 de soldați ucraineni au fost uciși și mai mult de 10.000 au fost răniți”. Oficialul ucrainean a mai afirmat că militarii ucraineni au stabilizat totuși zona din estul țării, acolo unde încă se luptă sporadic cu separatiștii proruși și mercenarii aflați în solda Rusiei. „Aceste semne de stabilizare temporară se datorează înţelegerilor convenite la Minsk cu privire la încetarea focului, la data de 1 aprilie 2017”, a mai explicat el.

Share our work