de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Gazprom joacă tare în RM
Rusia pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o amplă analiză publicată de Balkan Insight, preluată de mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze Moldovagaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
TurkStream, proiect strategic pentru Kremlin
Amenințarea TurkStream
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina. Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune. „Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze. „Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire. El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „. „E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
Autor: Mădălin Necșuțu pentru Balkan Insight, corespondență de la Chișinău
N.R.- Unele intertitluri aparțin redacției KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Grupul rus Gazprom se aşteaptă să livreze primele cantităţi de gaze naturale prin conducta TurkStream în ultima parte a lunii decembrie 2019, a declarat recent vicepreşedintele Gazprom, Oleg Aksyutin, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.
„Cu privire la TurkStream, ne aşteptăm ca livrarea de gaze naturale să înceapă până la 31 decembrie. Este clar că porţiunea offshore este gata. Porţiunea onshore este gata în proporţie de 100% pe partea rusă şi în proporţie de aproximativ 73,5% pe partea turcă. Estimăm că în noiembrie vom fi gata în totalitate astfel că livrările vor putea începe în ultima parte a lunii decembrie”, a spus Aksyutin la o conferinţă de presă organizată la Sankt Petersburg.
Capacitate strategică
Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia, urmând ca această cantitate să crească treptat, în funcție de necesități. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de-a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute, Atena și Sofia fiind implicate într-un adevărat război pentru a determina Gazprom să aleagă ruta greacă, respectiv cea bulgară.
Garanții UE
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat anterior la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Problema unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Un proiect eșuat
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct strategic urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean. „Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Premierul bulgar Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro.
Precedentul North Stream
„Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită conform declarațiilor factorilor din conducerea proiectului. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | apr. 29, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Ungaria şi Slovacia se pregătesc, împreună, pentru eventualitatea în care, în lipsa unui contract de transport de gaze naturale ruso-ucrainean, nu va mai exista furnizare dinspre Ucraina, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, după ce a discutat la Beijing despre situaţia alimentării cu gaze naturale, începând cu 1 ianuarie 2020, cu ministrul slovac al economiei, Peter Ziga, transmite hirado.hu, citat de mass-media internațională.
Szijjártó a afirmat că între Ucraina şi Rusia deocamdată nu există un contract de tranzit pentru transportul de gaze naturale, valabil şi din 1 ianuarie 2020, astfel că poate uşor apărea situaţia că prin Ucraina nu vor ajunge gaze nici în Ungaria, nici în Slovacia, „trebuie să ne pregătim în acest sens”.
Soluția TurkStream
Oficialul ungar a spus că au căzut de acord cu Peter Ziga să întreprindă pregătiri comune. Unul din posibilele scenarii amintite a fost finalizarea prelungirii, prin Serbia şi Bulgaria, a conductei TurkStream, iar astfel se naşte o sursă de aprovizionare din sud, care, pe lângă aprovizionarea Ungariei, prin interconectoarele ungaro-slovace ar face posibilă transportarea, mai departe, spre Slovacia. „Acum se adeverește cât de bună a fost, din perspectiva siguranţei naţionale, decizia de a construi interconectoarele care să lege conductele ungaro-slovace”, a amintit Szijjártó.
Oferta Gazprom
Ministrul maghiar a mai spus în septembrie 2019 va fi creat un grup de lucru cu toate firmele de furnizare, transport şi distribuţie de gaze naturale din Ungaria şi Slovacia, al cărui scop este elaborarea unui plan de acţiune care să garanteze alimentarea cu gaze naturale a celor două ţări, chiar şi în eventualitatea celor mai sumbre scenarii.
Înaltul oficial a reamintit, totodată, că Ungaria deja are acordul CEO-ului Gazprom, Alexei Miller, ca Ungaria să poată cumpăra încă din acest an o parte a necesarului de gaze naturale pentru 2020, care ar fi trebuit transportat prin Ucraina, şi să o stocheze. Acesta este însă doar o soluţie pentru anul viitor a mai remarcat oficialul ungar, citat mass-media. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Principal, UE, Uncategorized @ro
TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin
Trei consorţii au depus oferte în cadrul unei licitaţii în valoare de 1,4 miliarde euro pentru construcţia unui gazoduct care să transporte gaze naturale ruseşti de-a lungul teritoriului Bulgariei, a anunţat joi compania Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, transmite Reuters, citată de mass-media de la București. „Bulgatransgaz va face toate eforturile pentru a derula acest proiect în conformitate cu legislaţia din Bulgaria şi Uniunea Europeană”, a declarat joi directorul general de la Bulgartransgaz, Vladimir Malinov.
Proiect strategic
Această conductă, cu o lungime de 484 de kilometri, ar urma să se întindă de la graniţa Bulgariei cu Turcia până la cea cu Serbia, în condiţiile în care autorităţile de la Sofia vor să îşi asigure o conexiune cu gazoductul TurkStream promovat de Rusia.
Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.
Garanții europene
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Uniunea Europeană,îngrijorată de ambițiile energetice ale Kremlinului
Traseu strategic
Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.
Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.
„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Sprijin bulgar
Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 4, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Traseu strategic
Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.
Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.
„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Sprijin bulgar
Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)
